Transformarea relației cu Japonia într-un parteneriat strategic a fost negociată timp de cinci ani. Evenimentul a avut loc la începutul lunii trecute, când președintele României, Klaus Iohannis, și prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida, au semnat la Tokyo Declarația Comună de Instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia.
Pentru România, țară care mai are parteneriate strategice cu țări precum Statele Unite ale Americii și Franța, dezvoltarea relației cu a treia economie a lumii, ca putere, poate reprezenta o nouă gură de oxigen, din punctul de vedere al investițiilor atrase, mai ales cele care presupun importuri de înaltă tehnologie.
Pentru Japonia, parteneriatul strategic cu România o poate ajuta la sporirea exporturilor, dat fiind că valoarea importurilor de la noi în arhipelagul nipon este mai mare decât cea a exporturilor Japoniei în țara noastră.
Ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, spune că atunci când primul premier nipon a venit în România, în 2018, Shinzo Abe i-a promis președintelui Klaus Iohannis că va face tot posibilul pentru a ridica nivelul relației la cel de parteneriat strategic.
Iar regretatul premier al Japoniei, care în 2018, în timp ce era la București, nu a mai fost primit de prim ministrul României, abia demisionar, Mihai Tudose, a continuat să lucreze la acest parteneriat și după plecarea de la noi.
Pe de altă parte, o relație mai apropiată între Japonia și România, poate duce la relații mai strânse între Tokyo și Uniunea Europeană și NATO.
Iată cele mai importante declarații ale Ambasadorului Japoniei în România, Hiroshi Ueda:
- Despre parteneriatul strategic dintre România și Japonia:
„Nu avem parteneriate strategice cu multe țări, așa că România este o țară foarte importantă acum, a fost importantă dar acum este și mai importantă. (…) Mi-ar plăcea să continuăm să abordăm împreună problemele de peste tot din lume.”
- Despre construirea podului peste Dunăre, de la Brăila, de către firma japoneză IHI Infrastructure, în parteneriat cu firma italiană Webuild:
„Cred că va fi gata foarte curând, este un pod foarte lung. Are o lungime de 2.000 de metri și este al treilea cel mai lung pod suspendat în țările Uniunii Europene.”
- Despre alte investiții majore pe care alte companii japoneze le vor face în România:
„Cu ocazia prezenței președintelui Iohannis, în Japonia, luna trecută, s-a semnat un memorandum de cooperare între ELI-NP, Universitatea Osaka (n.r. Institutul de Inginerie a Laserelor din cadrul Universității Osaka) și compania japoneză Okamoto Optics care este foarte bună când vine vorba despre această tehnologie. Este vorba despre tehnologie de vârf în cooperare cu firme japoneze din acest domeniu. Centrul optic va fi construit de Guvernul Român.”
„Dacă vorbim de echipament militar non letal, cu care noi ajutăm acum Ucraina, atunci putem discuta despre asta.”
- Despre ajutorul acordat de Japonia Ucrainei:
„Ajutorul total de până acum este în valoare de 7,6 miliarde de dolari americani. Așadar, suma este foarte mare și țintită pe multe direcții. Am primit refugiați din Ucraina, sunt aproximativ 2.300. Dar este cam dificil să ajutăm cu echipament militar, pentru că, după v-am spus, avem constrângeri legale pentru asta.”
- Despre intenția Japoniei de a strânge legăturile cu NATO:
„Relația dintre NATO și Japonia a devenit mai apropiată din cauza situației geopolitice, nu doar din Europa, dar și din Asia, din Indo-Pacific vreau să spun.
Dar agresiunea Rusiei a grăbit viteza apropierii celor două părți.
După cum v-am spus, agresiunea Rusiei nu este doar o chestiune care ține de Europa, ci și una care ține de lege, de ordinea internațională.”
Cifre surprinzătoare în relația cu Japonia
Deși Japonia este a treia economie a lumii, România importă mai puțin decât exportă în Arhipelagul Nipon. Potrivit Ministerului Român de Externe, în primele 10 luni ale anului trecut, România a exportat în Japonia bunuri în valoare de peste jumătate de miliard de dolari americani, în timp ce importurile din Arhipelagul Nipon, au fost mai mici, în valoare de 366 de milioane de dolari.
Dar, cu ocazia vizitei oficiale a președintelui Klaus Iohannis, în Japonia, la începutul lunii martie, reprezentanții României și Japoniei au semnat documente care deschid calea unor schimburi economice mai mari, inclusiv unor investiții importante, precum un centru optic de mare putere la Măgurele, în cadrul centrului ELI-NP (n.r. Extreme Light Infrastructure).
De asemenea, Japonia este interesată în construirea de obiective energetice în România. De altfel, compania japoneză IHI Infrastracture a intrat în acționariatul companiei NuScale Power ce vrea să monteze în România reactoare modulare nucleare de mici dimensiuni.
Dar Japonia poate pune la dispoziția României și împrumuturi, așa cum se întâmplă deja pentru construirea liniei de Metrou către Aeroportul Internațional Henri Coandă de la Otopeni.
Războiul din Ucraina apropie Japonia de România dar și de NATO, ca alianță militară
Ambasadorul Japoniei în România, Hiroshi Ueda, spune în înterviul one2one că parteneriatul strategic cu România este important pentru Tokyo inclusiv dacă „ne gândim la situația din lume, de acum”, referindu-se la războiul din Ucraina și la alte zone tensionate din lume.
Reprezentantul Guvernului Japoniei spune că România și Japonia gândesc ca și cum ar fi într-o alianță și pot aborda problemele în comun.
România este membră NATO, Japonia nu. Dar ambasadorul Japoniei mărturisește că „agresiunea Rusiei a grăbit viteza apropierii celor două părți.“
Iar motivul este reprezentat de faptul că, explică ambasadorul Hiroshi Ueda, agresiunea Rusiei nu este doar o chestiune care ține de Europa, ci și una care ține de lege, de ordinea internațională.
În luna ianuarie, premierul Japoniei, Fumio Kishida, a spus că „Ucraina de astăzi ar putea fi Asia de Est de mâine.”
Iar luna trecută, prim ministrul Japoniei a fost la Kiev, pentru a discuta față în față cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
A fost prima vizită într-o zonă de război a unui premier japonez, din 1945.
