Directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Adrian Cioflâncă, a explicat la Europa Liberă că există numeroase incidente îngrijorătoare în societatea românească, cu rădăcini adânci pe care nu trebuie să le ignorăm.
Pericolul răspândirii ideilor și atitudinilor extremiste are nevoie de o reacție categorică și complexă pentru că ele reprezintă un „pericol vital pentru democrația românească", spune istoricul Adrian Cioflâncă.
Radio Europa Liberă: Cât de grav apreciați a fi acest incident?
Adrian Cioflâncă:„E un incident grav dintr-o serie de incidente grave mai puțin vizibile la nivelul opiniei publice. Notorietatea Maiei Morgenstern și caracterul obscen și foarte dur al amenințării au atras atenția asupra unui subiect care ,în medii specializate, e semnalat și discutat des. Partea bună din toată această poveste îngrozitoare este că devenim, prin mobilizarea și solidarizarea cu Maia Morgenstern, mai atenți la un fenomen foarte grav. Există o tendință și o tradiție lungă în România de a minimaliza ponderea declarațiilor antisemite. Există o problemă la nivelul societății românești și e bine să o înțelegem acum, înainte să se parcurgă pașii care ar duce la violență fizică.
Care considerați că sunt rădăcinile acestui incident în România postdecembristă?
„Ce mă șochează în formulările antisemite de pe forumuri și site-uri pro-legionare este copierea masivă din retorica și limbajul anilor ‘20-’30. Undeva, departe de ochii noștri, s-a produs socializarea multor persoane într-un etos radical: site-urile acestea produc învățăcei, organizațiile acestea obscure pe care mulți le denunță a fi marginale au creat acest incident. Faptul că sunt resuscitate anumite tradiții ale extremismului interbelic ne arată pericolul de a privi necritic trecutul. Aici, există și un tip de discurs anti-comunist extremist care a produs tipul acesta de aderență. Trebuie să ne uităm mai atent la discursul anti-comunist din România: nu orice anti-comunism este legitim. Sub umbrela anti-comunismului au crescut mișcări și voci radicale.
În mediile religioase, e nevoie de mai multă privire critică.
În mediile religioase, e nevoie de mai multă privire critică. E nevoie să ne uităm la mediile celor în uniformă, de la școlile militare și de polițiști. În domeniul magistraților, de ce s-au făcut atât de puține condamnări în condițiile în care există legislație împotriva antisemitismului? Există un grad mare de toleranță față de extremism. În perioada interbelică, un declanșator important al extremismului a fost impunitatea.
Ați menționat atitudinea extremistă anti-comunistă, iar ascensiunea în Parlament a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a ridicat chestiunea susținerii ideilor legionare. Liderii AUR au respins însă categoric acest incident, și-au exprimat susținerea față de Maia Morgenstern. De ce nu i-am crede?
Sunt mai mulți lideri ai AUR care au un parcurs, sunt lucruri pe care le-au făcut ani la rând și nu cred că există vreo convertire spectaculoasă. În al doilea rând, vedem că în mediile încurajate de ei au apărut mulți din extremiștii pe care îi vedem la lucru, mai ales în mediul online. Evident că ei au un interes să evite marginalizarea în Parlamentul României. Eu cred că atâta timp cât analiștii din România îi privesc ca un partid extremist, nu avem niciun alt motiv să credem că ei au un profil democratic sau că delimitarea aceasta e cu adevărat sinceră.
În declarația liderului AUR, acesta menționează importanța culturii evreiești pentru cultura României și o apără pe Morgenstern ca valoare națională. Ce tensiune există între declarația despre importanța culturii evreiești și declarațiile mai vechi, sau ale altor membri, care spun altceva?
Politică disimulării: discurs dublu, triplu, poziționări cameleonice față de subiectele fierbinți.
„Se știe că partidele populiste și extremiste din ultimele 2-3 decenii din toată Europa practică această politică a disimulării: discurs dublu, triplu, poziționări cameleonice față de subiectele fierbinți. E doar o strategie într-o tradiție europeană de a ascunde adevăratul profil politic. Partidele populiste sau extremiste din ziua de astăzi nu mai vorbesc explicit - vorbesc codat, făcând anumite referințe la coduri culturale, fără să mai fie nevoie să formuleze explicit. Adepții lor fiind antrenați cu un tip de gândire și de limbaj, pot recunoaște aceste coduri. Sunt formule de inducere în eroare care ascund miezul ideologic al acestei situații.
Care considerați că va fi impactul acestui eveniment?
roblema educației e gravă: foarte puțină lume află din școală despre întreaga tradiție politică care a produs dezastrul democrației românești la mijlocul secolului trecut. „
Problema educației e gravă: foarte puțină lume află din școală despre întreaga tradiție politică care a produs dezastrul democrației românești la mijlocul secolului trecut.
Din studiile privind violența, un moment ca acesta poate încuraja altele. E foarte important cum reacționează autoritățile și e nevoie de acțiune pe mai multe planuri. Dincolo de acțiunea polițienească și a justiției, trebuie căutate cauzele, mediile care încurajează. Trebuie răspuns mai ferm în această zonă. Problema educației e gravă: foarte puțină lume află din școală despre întreaga tradiție politică care a produs dezastrul democrației românești la mijlocul secolului trecut. Dacă oamenii nu învață la școală despre asta, dacă lăsăm ca opiniile despre mișcarea legionară să fie transmise de către Ion Cristoiu și alții de genul, vom ajunge ca lucrurile care sunt clare pentru o mână de specialiști și pentru oricine citește documente din arhive și cărți să fie distorsionate într-o manieră incredibilă.
Europa Liberă: În ce mod s-ar putea depolitiza istoria recentă pentru a fi studiată în școli cu un pic de gândire critică?
„Aceasta se poate face, cu efort sistematic, cu investiții și cu voință politică. E nevoie de atenție multă pe acest subiect pentru că prezintă un pericol vital pentru democrația românească. Ni s-a întâmplat o dată, știm cum s-a produs această degringoladă a democrației, și se poate întâmpla din nou fără probleme. Pandemia ne-a pus într-o situație complicată: dacă instituțiile nu acționează, dacă lumea educată nu ia poziție, dacă intervine o criză majoră care poate da peste cap regulile de funcționare ale statului, acest cumul de factori ne poate pune cât ai clipi într-o situație gravă.
Europa Liberă: Recentul raport de monitorizare al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România menționează că, adeseori, persoanele care vandalizează patrimoniu și proprietăți evreiești sunt tinere, la fel și cei care participă la răspândirea retoricii antisemite online. De ce altceva în afară de educație și efort instituțional e nevoie pentru a asigura că tinerii nu o iau pe calea extremismului?
„E important de privit în zona societății juvenile care nu se simte integrată în societate, iar piața muncii nu are putere de absorbție suficientă încât să dea ocupație acestor oameni. De asemenea, în sfera politică nu e niciun mesaj care să îi mobilizeze sau să îi intereseze și ajungem ca o porțiune mare din societate să se simtă nereprezentată și să se alinieze la alte tipuri de proiecte politice și uneori revoluționare. Dacă nu avem un grad de integrare al unor categorii mari din societate în proiecte cu relevanță, oamenii aceștia își vor găsi alte ocupații.
Europa Liberă: Ce rol au teoriile conspiraționiste în aceste situații?
Punerea la punct a unui sistem de răspuns rapid la informații false este o soluție.
„Conspiraționismul face ravagii peste tot. Uitându-ne la răspunsurile pe care țări mai 'avansate' decât noi le dau la acest fenomen, vedem că buna comunicare și punerea la punct a unui sistem de răspuns rapid la informații false este o soluție. Conspiraționismul e tentant pentru că e o falsă cunoaștere și o formă de cunoaștere rapidă, aparent spectaculoasă, care nu apelează la factori explicativi numeroși, ci alege unul singur. Cunoașterea științifică și adecvată este mult mai complicată - este un efort mai mare, intră în joc mai mulți factori, concluziile nu sunt întotdeauna ferme. Față de un efort îndelung și elaborat de a afla adevărul, promisiunea accesului rapid la un adevăr simplu dă șanse mai bune taberei conspiraționiste. În ciuda acestui fapt, înțelegând cum funcționează acest virus al minciunii simple, se pot găsi antidoturi. Există soluții în jurul nostru, dar e nevoie de pricepere și o strategie pentru un răspuns sistemic cu impact public din partea universităților, a instituțiilor statului, a ONG-urilor.
Atacul la adresa Maiei Morgenstern
Actrița Maia Morgenstern a adus la cunoștința publicului, în 18 martie, un moment dintr-o întrunire pentru directori de teatre și instituții publice de cultură în care o persoană a formulat un apelativ antisemit, insultă despre care persoana în cauză a încercat să spună că este în glumă. Conform cunoscutei actrițe, faptul că nimeni nu a părut deranjat a făcut situația și mai alarmantă. În urma postării, mai mulți oameni de cultură și-au exprimat solidaritatea cu Maia Morgenstern.
Între 27 martie și 4 aprilie, comunitatea evreiască de pe întreg globul sărbătorește Pesah, comemorarea anuală a eliberării din robia din Egipt a fiilor lui Israel, conduși de Moise prin deșert timp de 40 de ani. Amenințările antisemite primite de Maia Morgenstern au devenit cu atât mai semnificative pentru că au fost trimise în preajma acestei sărbători importante pentru întreaga comunitate evreiască.
Teatrul Evreiesc de Stat și Maia Morgenstern, directoarea Teatrului, au primit de Pesah un e-mail plin de amenințări antisemite din partea unei persoane care se prezintă sub numele de Andrei Illarie și care spune că ia apărarea persoanei despre care postase actrița cu câteva zile în urmă. Postarea actriței pe Facebook despre acest e-mail a fost înlăturată de filtrele platformei, însă nu înainte să fie luată în seamă de apropiații acesteia, de alți oameni din domeniul cultural, și de publicul larg, care și-au exprimat solidaritatea.
„Andrei Illarie”, în e-mail, își asociază amenințările cu partidul AUR. George Simion, liderul Alianței, neagă orice asociere cu „Andrei Illarie”, numind e-mailul un „atac degradant, antisemit”, cerând autorităților să ancheteze evenimentul, și declarându-se alături de Maia Morgenstern. Simion afirmă, despre cultura evreiască, că este „o cultură care face parte din fibra culturală a poporului român”.
Bărbatul care a trimis Maiei Morgenstern amenințările cu moartea a fost găsit de către polițiști, dar un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 a decis că acesta va fi cercetat în libertate, sub control judiciar.
Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și Xenofobiei, Alexandru Muraru, atrage atenția asupra faptului că discursul public al AUR încurajează astfel de manifestări antisemite. Senatorul AUR Sorin Lavric și-a declarat public omagiul pentru legionarii care au participat la exterminarea comunității evreiești din România.
