În ciuda instabilității la nivel mondial, în prezent, în România, sunt aproape 100.000 de persoane fizice care investesc pe bursă.
„În ultimii 7, 8 ani, vedem o tendință pozitivă. Vorbim de o creștere a salariului mediu pe economie, depozitele bancare ale persoanelor fizice au crescut cu o rată de aproape 10% în fiecare an. Practic, s-a acumulat valoare în România și asta, sigur, este corelat și cu ceea ce vedem noi la bursă: creșterea numărului de investitori”, susține președintele BVB.
Cât privește domeniile atractive pentru a investi, de când a izbucnit războiul, au început să vină pe bursă companii din agricultură sau din zona imobiliară. Dacă, până recent, tehnologia și zona de IT erau în top, acum atenția se mută către nevoile de bază: energie, resurse, mâncare.
Acesta vorbește și despre avantajele de care s-ar putea bucura România în acest context dificil: relocări de producții și dezvoltarea agriculturii.
„Vedem o tendință de localizare a producției și asta sigur va ajuta România, care e o bază de cost încă ieftină. Se întâmplă un fenomen de relocare a producției, de exemplu, dinspre Asia către zona europeană și americană. Încet, încet, o anumită parte de producție va veni către noi. În plus, creșterea prețului produselor agricole înseamnă că agricultura românească va genera venituri semnificative”, susține Radu Hanga.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre război, inflație și majorarea dobânzilor: „Suntem aproape de o zonă de conflict. Avem creșteri de prețuri. Pentru a tempera consumul, cresc dobânzile, iar asta afectează investițiile. Companiile și investitorii sunt mai reținuți pe bursă. Se uită la cheltuieli într-un context în care nu te mai bazezi așa de mult pe creșterea vânzărilor, pe creșterea pieței. Se uită la resursele pe care le au și se gândesc cum pot să le folosească mai bine”;
- Despre deciziile Guvernului și neîncrederea românilor: „Uneori e greu să funcționezi într-un ecosistem în care totul se schimbă în fiecare clipă în jurul tău. Mă gândesc la zona de energie, mă gândesc la companiile mari care produc și care consumă multă energie, trebuie să îți planifici, să ai un plan de business. Sigur că da, totdeauna e discutabil modul în care Guvernul gestionează situația. Pot să existe păreri divergente, unii să creadă că e mai bine de făcut într-un fel sau altul, dar cred că ceea ce încearcă Guvernul e să facă lucrurile suportabile”;
- Despre impactul războiului asupra BVB: „Suntem mai jos decât anul trecut. Avem un conflict aproape de noi, dobânzile au crescut, investitorii au devenit mai defensivi și, ca urmare, e normal să vezi o oarecare încetinire. Lichiditatea a scăzut mult mai semnificativ pe piața AeRO, a companiilor aflate în dezvoltare. Plasamentele mai sigure, în companiile mai mari și mai solide, sunt mult mai reziliente”;
- Despre câștigul pe bursă: „Răbdarea e cheia. Avem aproape 100.000 de români, persoane fizice, care investesc pe bursă. Atunci când te duci să îți cumperi un televizor, de exemplu, îl cumperi atunci când este la reducere, nu? În zona de acțiuni, cumva, noi fugim de momentele în care acțiunile sunt cu discount, sunt oferite la reducere. Toată lumea vrea să investească atunci când ele sunt scumpe, când prețul lor crește”;
- Despre criptomonede: „Bursa e scena pe care, în momentul în care te-ai urcat, începi să te vezi. Criptomonedele sunt un soi de loterie. Nu le văd drept investiții. Nu ai niciun argument pentru a atașa o valoare unei criptomonede. Poate să valoreze 10.000, 1.000 sau 40.000 de dolari și, ca urmare, e un soi de loterie, pentru mine. Este ca și cum aș cumpăra ceva fără să pot să calculez deloc în ce direcție ar trebui să se miște prețul”;
- Despre domeniile atractive pe bursă: „În ultimii ani, în top, a fost tehnologia, IT-ul, și continuă să se dezvolte accelerat. Acum, în ultimul an, contextul s-a schimbat semnificativ, adică începem să ne uităm cu mai mare atenție la lucrurile de bază, la energie, resurse, mâncare, materii prime, petrol, produse agricole. Vedem în ultimul timp companii din agricultură venind către bursă, companii din zona imobiliară”;
Europa Liberă: Cum este influențată Bursa de Valori București de războiul care continuă în Ucraina, de majorarea dobânzilor? Cum arată datele în prezent?
Radu Hanga: E o situație complexă, exact cum ați spus. Suntem într-un context în care suntem aproape de o zonă de conflict. Avem inflație și băncile centrale se străduiesc să gestioneze această inflație.
Inflația înseamnă creșteri de prețuri, creșteri de prețuri înseamnă consum. Pentru a tempera consumul, trebuie să crească costul banilor, adică trebuie să crească dobânzile.
Dar suntem într-un context în care, pe de-o parte, suntem aproape de o zonă de conflict, pe de altă parte, inflația crește și cresc dobânzile, și asta sigur afectează consumul și investițiile.
Investiția înseamnă bani pe care îi folosești. Când costul banilor crește, începi să devii mai reținut în a folosi acei bani.
Europa Liberă: Cine e mai temător? Sunt temătoare companiile locale care se gândeau să vină la bursă și au amânat momentul? Sunt mai temători investitorii?
Radu Hanga: Nu știu dacă „temător” e termenul. Mai degrabă aș spune „defensiv”, „mai reținut”. Sigur, companiile se uită la cheltuieli într-un context în care nu te mai bazezi așa de mult pe creșterea vânzărilor, pe creșterea pieței. Începi să te uiți mai atent la a-ți face curat în curte, la a-ți gestiona cheltuielile, la a funcționa mai eficient.
Cât privește investitorii, iarăși, nu e vorba neapărat de a fi mai temători. Te uiți ca investitor, persoană fizică, de exemplu, la resursele pe care le ai și te gândești cum poți să le folosești mai bine.
Acum un an, eram într-un context în care varianta cea mai la îndemână pentru a economisi, depozitul bancar, se situa foarte jos ca dobândă, adică dobânzile la bănci erau undeva în zona de un procent, două procente. Asta te împinge să cauți alternative care să genereze câștiguri mai mari.
Sigur, piața de capital, investițiile în companii, reprezintă o soluție la îndemână, o soluție simplă pe care poți să o abordezi.
Acum, suntem într-un context în care dobânzile au crescut, au crescut dobânzile la titlurile de stat. Statul derulează acum, prin intermediul bursei, emisiunea de titluri de stat FIDELIS și dobânzile sunt mult mai semnificative și, ca urmare, banii se orientează într-o măsură mai mare către plasamente pasive, depozite, titluri de stat. Asta, sigur, duce la o încetinire pe partea de acțiuni.
Europa Liberă: În 2020 erau aproape 60.000 de investitori. 2021 a fost cel mai bun an din istorie în ceea ce privește piața de capital din România, cu tranzacții ce depășeau 20 de miliarde de lei. Cum arată datele azi, când vine vorba de companiile nou-apărute pe bursă și românii care investesc pe bursă?
Radu Hanga: Dacă ne uităm la anul acesta, sigur, ca valori, suntem mai jos, undeva la 1,3 miliarde de euro, bani care au fost atrași prin intermediul bursei de la începutul anului, dintre care aproape 30 de milioane de euro au venit sub formă de capital, investiții în acțiuni ale unor companii care s-au listat la bursă, iar restul, 1,2 miliarde de euro, au mers către plasamente cu dobândă cu venit fix, respectiv obligațiuni corporatiste, obligațiuni emise de companii, titluri de stat. Și Primăria Municipiului București a emis, de asemenea, obligațiuni, prin intermediul platformei bursei.
În total, companiile au emis cam 400 de milioane de euro valoare obligațiuni anul acesta, titluri de stat - aproape 700 de milioane și încă 100 de milioane de euro Primăria Municipiului București.
Practic, față de 2,3 miliarde, dacă nu greșesc, anul trecut, suntem ceva mai jos. Ca număr de operațiuni, anul trecut am avut 68 de listări, dintre care 23 de listări de acțiuni, 20 pe piața AeRO și 3 companii s-au listat pe piața principală.
Anul acesta, avem 30 de listări, deci jumătate față de totalul anului trecut, dintre care 11 listări de acțiuni pe piața AeRO și 19 obligațiuni titluri de stat și, din nou, Primăria Municipiului București.
Europa Liberă: Sunt scăderi importante? E ceea ce vă așteptați să se întâmple în contextul dat?
Radu Hanga: Este normal să se întâmple așa în contextul dat. Avem un conflict aproape de noi, dobânzile au crescut, investitorii au devenit mai defensivi și, ca urmare, e normal să vezi o oarecare încetinire.
Europa Liberă: Piața AeRO, cea destinată antreprenorilor, cum se poziționează?
Radu Hanga: Bursa are două niveluri. Este piața principală, unde avem companiile cele mai lichide, cele mai mari, cele mai vizibile din România și piața AeRO, care este pepiniera, este zona în care intră companii care sunt într-o fază mai incipientă de creștere, de dezvoltare și care, pe măsură ce se dezvoltă, se transferă către piața principală.
Te aștepți, într-un context de volatilitate, cum e cel în care suntem acum, ca zona aceasta a companiilor mai mici să fie mai semnificativ afectată și vedem asta.
Lichiditatea a scăzut mult mai semnificativ anul acesta pe piața AeRO, comparativ cu anul trecut, decât a scăzut pe piața principală.
Sigur, într-un context în care situația e mai complicată, plasamentele mai sigure în companiile mai mari, companiile mai solide, sunt mult mai reziliente.
Europa Liberă: În contextul dat, cum poate să ajute bursa o companie sau un antreprenor când vine vorba de finanțare, de creștere, de comunicare?
Radu Hanga: De regulă, când te uiți la bursă și când te uiți la piața de capital, te gândești în principal, la o sursă de finanțare. E o platformă pe care o companie care are nevoie de bani pentru a se dezvolta o abordează și ridică capitalul acesta de care are nevoie.
Pe de altă parte, bursa e mult mai mult decât atât. Noi spunem că e cumva o scenă pe care, în momentul în care te-ai urcat, începi să te vezi drept companie, încep să se vadă produsele tale, relația cu clienții tăi devine mai complexă, clienții tăi, cei care îți consumă produsele, pot să devină și investitorii tăi, pot să cumpere acțiuni, pot să aibă parte din creșterea pe care o va oferi compania în viitor.
Deci, practic, Bursa de Valori București este un mediu care te ajută să comunici, te ajută să devii mai vizibil. Listarea în termeni tehnici înseamnă să devii o companie publică, deci, practic, exact asta spune mesajul. În momentul în care te-ai listat, ai devenit o companie publică, începi să te vezi mult mai bine.
Impactul pe care îl vezi la nivel de business nu se rezumă doar la faptul că ridici capital care te ajută să te dezvolți, ci se referă și la faptul că te vezi mult mai bine, poți să comunici mult mai bine.
Acestea sunt lucruri pe care ni le confirmă companiile care s-au listat în ultimii ani, în principal pe piața AeRO. Antreprenorii locali care au construit o afacere ne spun că se simte la nivel de vizibilitate.
Discutam cu proprietarul unei companii care s-a listat și îmi spunea că, dacă acum 2 ani, în orice întâlnire de business, trebuia să își petreacă prima jumătate de oră pentru a explica ce face compania, acum trece în 5 minute peste faza aceasta de construire a încrederii. Adică, se prezintă scurt și spune că e listat la Bursa de Valori București și, cumva, asta generează credibilitate.
Orice investitor care vrea să vină către bursă, trebuie să abordeze un broker.
Adică, toată lumea știe că o companie care e listată la bursă e o companie transparentă, e o companie care respectă anumite reguli din punct de vedere al guvernanței și modului în care își conduce afacerile, și asta oferă într-un fel, din punct de vedere psihologic, niște garanții suplimentare pentru partenerii săi.
Europa Liberă: Ca persoană fizică, ce trebuie să faci? Cum poți deveni investitor la bursă și de ce ai face-o în această perioadă?
Radu Hanga: Bursa e o platformă de tranzacționare, deci, e ca o piață, locul unde se întâlnesc cei care cumpără cu cei care vând. În jurul bursei e un ecosistem de brokeri, bănci, cele mai importante bănci din România, brokeri independenți și ei constituie interfața între investitori și bursă. Lista lor este disponibilă pe site-ul bursei.
Deci, pentru orice investitor care vrea să vină către bursă, trebuie să abordeze un broker, trebuie să-și deschidă un cont, exact ca în cazul deschiderii unui cont bancar.
Și, apoi, există platforme de tranzacționare electronice, poți să tranzacționezi remote, poți să discuți cu un broker care să te introducă în ceea ce înseamnă bursă și investiții. Aceasta este calea normală pentru a veni către bursă, alături de unul dintre brokerii care sunt autorizați să tranzacționeze la Bursa de Valori București.
De ce ai face-o? E simplu. În primul rând, ca să vrei să vii la bursă, trebuie să ai resurse în plus față de cele care îți acoperă cheltuielile uzuale, deci, să ai resurse pe termen mai lung și, sigur, să te uiți după un randament, un alt tip de plasament decât clasicul depozit bancar, să vrei altceva, să vrei, poate, mai mult.
Să vrei să investești, de exemplu, în companii locale, pe care le vezi în fiecare zi pe stradă. Cele mai mari companii din România sunt listate la Bursa de Valori București. Să vrei un randament mai bun la banii tăi și, aici, m-aș duce iarăși la contextul actual legat de inflație.
Ce înseamnă inflație? Inflația înseamnă creșterea prețurilor bunurilor, activelor, în timp sau, dacă ne uităm invers, înseamnă scăderea valorii banului.
Deci, practic, cu un context de inflație, primul lucru pe care trebuie să îl faci e să te uiți ce faci cu banii, cum îți valorifici banii, pentru că, dacă îi păstrezi la saltea, cu siguranță valoarea lor în timp va scădea. Și, atunci, sigur, te uiți către plasamentele în active, active imobiliare, active tip companii listate la bursă.
Europa Liberă: Câți români investesc? Câți români persoane fizice sunt pe bursă?
Radu Hanga: La sfârșitul trimestrului 1 ajunseserăm aproape de 90.000 de investitori. La jumătatea anului, am sărit la 117.000, dar asta s-a întâmplat datorită faptului că Fondul de Compensare al Investitorilor, cel care ne dă datele acestea, a schimbat mecanismul de raportare și include mai mulți investitori acolo.
Dacă am aplica același standard pe care l-am aplicat până la sfârșitul trimestrului 1, aș spune că suntem undeva între 90.000 și 100.000 de investitori activi la bursă.
Europa Liberă: Sunt mulți, sunt puțini în comparație cu alte țări?
Radu Hanga: Dacă nu greșesc, citeam ieri că, în România, sunt 70.000 de persoane care câștigă mai mult de 2.000 de euro pe lună. În contextul acesta, mi se pare o cifră rezonabilă, cea pe care o avem noi.
Așa cum spuneam, prima condiție pentru a investi la bursă este să deții resurse, să poți să investești și atunci, sigur, dezvoltarea bursei cumva este legată de dezvoltarea mediului local, de cât câștigă românii.
Dacă ne uităm la ultimii 7, 8 ani, vedem o tendință pozitivă. Vedem o creștere a salariului mediu pe economie, dacă ne uităm în zona bancară, vedem că depozitele bancare ale persoanelor fizice au crescut cu o rată de aproape 10% în fiecare an.
Deci, practic, s-a acumulat valoare în România și asta, sigur, este corelat și cu ceea ce vedem noi la bursă, creșterea numărului de investitori.
Europa Liberă: Cu siguranță, cei care se gândesc să facă asta se întreabă în ce să investească. Care sunt domeniile atractive? În ce domenii investesc cei mai mulți români?
Radu Hanga: E o întrebare care te duce către un răspuns subiectiv. Ce e interesant pentru mine poate să nu fie interesant pentru dumneavoastră.
În ultimii ani, în top, a fost tehnologia. Am trăit într-o lume în care ne uitam după tehnologie, după IT, după soft, o zonă care s-a dezvoltat și se dezvoltă accelerat.
Acum, în ultimul an, în ultimele 6 luni, contextul s-a schimbat semnificativ, adică începem să ne uităm cu mai mare atenție la lucrurile de bază, adică la resurse. Vezi în fiecare zi, în presă, în social media, pe TV, faptul că crește prețul materiilor prime, crește prețul petrolului, crește prețul produselor agricole.
Deci, cumva, accentul se schimbă către lucrurile de bază, într-o lume în care accesul la resurse tinde să fie mai limitat.
Deci, vedem în ultimul timp companii din agricultură venind către bursă. Am văzut, sigur, în ultimii ani, companii din zona de tehnologie venind către bursă, zona imobiliară a venit către bursă, și aici, iarăși, e o soluție pentru cei care vor să ia expunere față de sectorul imobiliar și poate că nu au bani suficienți pentru a cumpăra un apartament. Atunci, poți să investești în companii care asta fac.
Europa Liberă: Există o cheie a celor care câștigă pe bursă, în comparație cu cei care își pierd banii ușor și rapid?
Radu Hanga: Răbdarea, probabil. Am făcut și noi modelări pe termen lung și o soluție, de exemplu, simplă, care a dat rezultate, e cea a investițiilor recurente. Adică, cineva decide să investească în fiecare lună aceeași sumă într-un portofoliu de acțiuni și o face în mod disciplinat.
Adică, nu se uită în fiecare zi să vândă, să cumpere, să profite de fiecare fluctuație a pieței, ci, în mod disciplinat, își economisește bani pe termen lung utilizând bursa.
Acesta e un mecanism pe care l-am descoperit și în Vest. Adică, e un produs foarte utilizat, un produs care a început să fie promovat și la noi, aici, în industria fondurilor de investiții și un mecanism pe care și noi l-am testat.
E matematică, uitându-te în spate și verificând cum ar fi funcționat dacă pe o perioadă de 20 de ani ai fi investit în fiecare lună, regulat, aceeași sumă în, de exemplu, companiile care intră în componența indicelui principal al bursei și am văzut că e un mecanism care generează rezultate bune pe termen lung.
Dacă reușești să îți gestionezi emoția și să acționezi invers față de ceea ce te îndeamnă psihologia normală, poți să câștigi pe termen lung.
Și, mai important, te ajută să gestionezi emoția investiției, pentru că, în momentul în care știi că investești regulat în fiecare lună, scăderile pieței încep să apară ca oportunități, adică te gândești la faptul că mâine sau luna viitoare cu aceiași bani cu care luna aceasta ai cumpărat o anumită cantitate de acțiuni, luna viitoare vei putea cumpăra mai mult.
Cumva e contraintuitiv, dar, psihologia în zona asta de piață de investiții ne face uneori să acționăm irațional. Adică, ne place să cumpărăm atunci când prețurile cresc, când prețurile sunt mari și nu ne place să investim atunci când prețurile scad, când prețurile sunt mici.
Atunci când te duci să îți cumperi un televizor, de exemplu, îl cumperi atunci când este la reducere, nu? În zona de acțiuni, cumva, noi fugim de momentele în care acțiunile sunt cu discount, sunt oferite la reducere. Toată lumea vrea să investească atunci când ele sunt scumpe, când prețul lor crește.
Dacă reușești să îți gestionezi emoția și să acționezi cumva invers față de ceea ce te îndeamnă psihologia normală, poți să câștigi pe termen lung.
Europa Liberă: Care ar fi un calcul echilibrat pentru salariile de 2.000 de euro, de care vorbeați? Cât ai putea investi regulat, lună de lună?
Radu Hanga: E greu să vă dau un răspuns, depinde de fiecare dintre noi. Termenul științific este „disposable income” (n.r. venit disponibil), adică cât rămâne fiecăruia dintre noi la sfârșitul lunii, după ce ne-am acoperit cheltuielile curente. Nu avem aceleași obiceiuri de consum, nu avem toți aceleași cheltuieli.
Dacă vorbim de o pereche, o familie cu un venit de 4.000 de euro lunar, pot să rămână 1.000 de euro, 1.500 de euro în fiecare lună, bani disponibil ce pot fi economisiți în diverse feluri.
Europa Liberă: Investițiile în criptomonede. Aveți în portofoliul dumneavoastră de investiții, în portofoliul dumneavoastră personal, investiții în criptomonede?
Radu Hanga: Nu și nu le văd drept investiții. Adică, criptomoneda e monedă, un alt fel de monedă. Nu m-aș gândi niciodată că investesc în euro sau investesc în dolari. Poate că vă păstrați banii în dolari sau în euro, dar nu vă gândiți la dolar, la euro sau la leu ca la o investiție.
Nu te gândești că valutele pot să îți dea fluctuații de asemenea anvergură și pe care să le poți prezice încât să le folosești ca pe un instrument de investiție. La fel cred că este și în cazul criptomonedelor.
Adică, cred că nu ai niciun argument pentru a atașa o valoare unei criptomonede. Cred că poate să valoreze 10.000 sau 1.000 sau 40.000 de dolari o anumită criptomonedă și, ca urmare, e un soi de loterie, pentru mine. Este ca și cum aș cumpăra ceva fără să pot să calculez deloc în ce direcție ar trebui să se miște prețul.
Europa Liberă: Și care e politica BVB cu privire la companiile care au sau care intenționează să adauge în portofoliu acest tip de investiții?
Radu Hanga: Nu avem situații, din câte știu eu. Companiile care sunt listate la Bursa de Valori București nu sunt companii care investesc în criptomonede, au alte ținte.
Europa Liberă: Ați declarat recent că vom trăi într-o lume în care inflația va fi mult mai prezentă față de ultimii 20, 30 de ani. Vreau să vorbim și despre neîncrederea mediului privat în decizia politică de la noi, în decizia Guvernului. Un exemplu, noile măsuri pe energie. Cât de sensibilă este bursa la încrederea sau mai degrabă lipsa de încredere a mediului privat în Executiv, în autoritatea politică?
Radu Hanga: Trăim într-un mediu care este caracterizat prin inflație și prin cresterea dobânzilor. Cred că, apropo de relația cu zona publică, cu mediul politic, cu statul, până la urmă, este esențial pentru fiecare dintre noi să credem în ecosistemul în care trăim.
Adică, eu compar statul cu o companie care are o echipă de management care se numește Guvern, care se numește Parlament. Noi, cu toții, vrem să muncim, vrem să trăim într-o companie, crezând în managementul ei.
Trebuie să crezi că oamenii care sunt acum în top, chiar dacă fac greșeli uneori, pentru că sunt oameni și se întâmplă, se întâmplă și în companii, sunt oameni care vor să ducă lucrurile înainte, vor să facă ca ecosistemul să funcționeze mai bine.
Cred că încrederea asta în mediul politic și în cei care dirijează, să zic, dezvoltarea unei țări, este esențială.
Europa Liberă: Și e statul o companie bună?
Radu Hanga: Cred că aici este o discuție lungă. Teoria liberală, care spune că inițiativa privată, mediul privat, este mult mai constructiv și mult mai orientat spre dezvoltare decât statul care nu este așa, e o variantă de a te uita la lucruri.
Eu cred că statul e esențial, adică, acum, noi toți avem nevoie de niște servicii de bază. Toți avem nevoie de educație, pentru că avem copii. Toți avem nevoie de un sistem de sănătate, pentru că uneori se întâmplă să ai probleme medicale și ai nevoie de serviciile acestea de bază.
Toți avem nevoie, descoperim acum, de un sistem energetic care să fie echilibrat și care să funcționeze, pentru că, vrând, nevrând, când mergi acasă, trebuie să apeși întrerupătorul și ți-ai dori ca becul să se aprindă și încălzirea să funcționeze. Deci, într-un fel, toți avem nevoie de un mediu predictibil.
M-am întâlnit ieri cu un prieten din presă care are o oarecare vârstă și a văzut lumea asta o perioadă mai lungă decât noi și vorbeam despre certitudine și incertitudine, despre faptul că poate căutăm prea multă certitudine noi, cei care avem o vârstă mai mare. Și omul mi-a replicat că, într-adevăr, poate căutăm prea multă certitudine, însă, și prea multă incertitudine strică.
Adică, uneori e greu să funcționezi într-un ecosistem în care totul se schimbă în fiecare clipă în jurul tău. Mă gândesc la zona de energie, mă gândesc la companiile mari care produc și care consumă multă energie, trebuie să îți planifici, să ai un plan de business.
În condițiile în care prețul petrolului se schimbă de la simplu la dublu în interval de 6 luni, în condițiile în care prețul gazului crește de 10 ori în interval de un an, în condițiile în care prețul energiei electrice se dublează sau se triplează pe parcursul unui an, sistemul devine foarte greu de controlat.
Europa Liberă: Sunt companii care spun că, odată cu noile măsuri ale Guvernului pe energie, o să aibă costuri mai mari și de 3, 4 ori și au aflat deciziile de pe o zi pe alta. Sunt decizii care sunt luate rapid, pripit, fără consultarea mediului privat.
Radu Hanga: Fără să știu la ce se referă, eu cred că ce face acum Guvernul e că încearcă să atenueze majorările sau mișcările prețurilor în piața de energie. Nu cred că Guvernul vrea să facă ceva care să amplifice.
Cred că, dacă prețul energiei a crescut de câteva ori, asta nu s-a întâmplat ca urmare a lucrurilor pe care le face Guvernul. Guvernul reacționează acum și încearcă să gestioneze situația și încearcă să țină lucrurile sub control.
Sigur că da, totdeauna e discutabil modul în care o face. Pot să existe păreri divergente, unii să creadă că e mai bine de făcut într-un fel sau altul, dar cred că ceea ce încearcă Guvernul e să facă lucrurile suportabile.
Europa Liberă: În America, bursele sunt influențate semnificativ de deciziile Băncii Centrale, de deciziile Fed. Cum e în România, cât de puternic e influențată bursa de politicile BNR?
Radu Hanga: Peste tot e același lucru. Dobânda e o măsură a costului riscului. Cu cât un mediu este mai riscant, cu atât dobânzile sunt mai mari. Când dobânzile sunt mai mari, capitalul este mai scump și afacerilor le este mai dificil să funcționeze.
Peste tot, inclusiv la noi, un mediu stabil și predictibil este esențial, pentru că un mediu stabil și predictibil înseamnă risc mai mic. Atunci când poți să îți faci un plan pe termen lung, înseamnă că funcționezi într-un mediu mai puțin riscant.
Atunci când funcționezi într-un mediu mai puțin riscant, ești și mai relaxat. Condițiile de finanțare sunt mai relaxate, lucrurile se dezvoltă mai simplu.
Și la noi, ca și în alte părți, stabilitatea și încrederea în banca centrală, în guvern, în ecosistemul local, este esențială.
Europa Liberă: N-au picat bine deciziile de majorare a dobânzii?
Radu Hanga: Dacă ne-am imaginat că suntem singuri lume, dacă suntem doar noi în situația asta, am zice da, nu a picat bine decizia de creștere a dobânzii.
Pe de altă parte, ne uităm că același lucru se întâmplă în Statele Unite. Același lucru se întâmplă în Europa. În Europa, inflația este la maxime istorice, undeva între 8 și 9%. În Statele Unite, la fel.
Rezerva Federală în Statele Unite deja cred că este la a treia etapă de creștere agresivă a dobânzii. Banca Centrală Europeană, la fel, a început și ea să se miște cu dobânzile în sus. În România, situația este oarecum similară, adică avem o inflație de 15 la sută și avem banca centrală care se mișcă în sus cu dobânda.
Deci, nu suntem singuri și e o reacție normală. Adică, atunci când inflația crește, când prețurile cresc, în mod normal, ca să reduci inflația, trebuie să temperezi consumul. Ca să temperezi consumul, trebuie să crești dobânda.
Europa Liberă: Se vorbește foarte mult despre recesiune, despre criză, dar nu atât de mult despre concedieri, despre disponibilizări. Ar putea fi recesiune fără concedieri, fără pierderi de locuri de muncă?
Radu Hanga: Răspunsul e probabil nu. Orice criză înseamnă o ajustare. Recesiune din punct de vedere tehnic înseamnă scădere economică. Scădere economică înseamnă faptul că, la nivelul economiei, companiile vând mai puțin, încasează mai puțin, au venituri mai mici.
Și, atunci când companiile private încasează mai puțini bani, trebuie să își gestioneze situația și gestionarea înseamnă inclusiv reduceri de costuri, care pot să însemne inclusiv reduceri ale numărului de locuri de muncă.
Sunt rețete, nu ai cum să le eviți. Economia uneori se dezvoltă, alteori se contractă. Sunt cicluri economice. Într-o anumită fază a ciclului expansionist, companiile se dezvoltă, angajează oameni, uneori angajează mai mulți oameni decât au nevoie.
Apoi, când vine faza de contracție a ciclului, companiile fac ajustări și aici nu este vorba despre stat. Este vorba despre faptul că așa funcționează economia.
Europa Liberă: Cum ar putea arăta viitorul apropiat? Spre ce domenii să se îndrepte copiii? Care sunt viitoarele motoare ale economiei românești?
Radu Hanga: E o întrebare grea și vă răspund chiar personal pentru că și eu am doi copii, și eu mă uit la ei și mă întreb cum va arăta viața lor și dacă ar trebui eu să-i îndrum și cât ar trebui să-i îndrum. Este foarte greu de dat răspunsul.
Până recent, vă spuneam, tehnologia era în top, zona de IT ca fiind în fază de creștere accelerată. Acum, se pare că accentul se schimbă către nevoi mai de bază, energie, resurse, mâncare. Nimic nu este veșnic. Lucrurile se schimbă. E greu acum să faci o predicție.
Europa Liberă: Dar incertitudinea credeți că va continua, inclusiv pe bursă? În ce notă încheie bursa anul și cum ar putea începe anul viitor?
Radu Hanga: Eu sunt optimist. Cred că noi, ca ecosistem, ne dezvoltăm în continuare. Cred că e o perioadă, acum, mai complicată, cu dobânzi ceva mai ridicate.
Pe de altă parte, vorbeam mai devreme despre tendințele pe care le vedem. Vorbim despre criza la nivelul lanțurilor logistice globale, comerțul global care a încetinit, prețul pentru a transporta lucruri, produse, în Asia, de exemplu, către Europa a crescut semnificativ.
Vedem un trend de localizare a producției și asta sigur va ajuta și țări, ca România. România și Estul Europei rămân o bază de cost încă ieftină. Pare că se întâmplă un fenomen de relocare a producției, de exemplu, dinspre Asia către zona europeană și americană.
Zonele precum România, în care costul de producție este încă rezonabil, vor fi și sunt favorizate. Încet, încet, o anumită parte de producție va veni către noi.
De asemenea, vorbim despre creșterea prețului materiilor prime. Nu trebuie să uităm că agricultura e o componentă importantă a economiei României.
Practic, o creștere a prețului produselor agricole înseamnă că agricultura românească va genera venituri semnificative. Sunt fenomene care aduc avantaje și un impact pozitiv la nivelul României.
