Frâna este călcată doar la BNR, iar România are în prezent un singur șofer cu un singur volan care frânează, menționează Cristian Popa.
Pericolul creșterii salariilor bugetarilor, susține Cristian Popa, este un deficit și mai mare. „Consiliul Fiscal ne spune că, realist, deficitul este 7% din PIB și ne mai spune că se bazează pe o cifră relativ redusă de cost a schemei de plafonare și compensare. Deci, dacă schema de plafonare ar rămâne așa cum este și ar costa 40 de miliarde de lei, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB”, spune Cristian Popa.
Acesta susține că România trebuie să se împrumute pentru aceste sume foarte mari din schema de plafonare, iar principalul risc este ca piețele să se închidă și să nu ne mai finanțeze deficitele publice.
„Vorbim de 40 de miliarde de lei, adică 8 miliarde de euro, bani foarte mulți și bani pe care trebuie să îi ai, bani pe care România trebuie să-i împrumute. Este nesustenabil. Datoria publică a crescut de la 35% din PIB la 50% din PIB în doar 3 ani. Ne vulnerabilizează”, spune Cristian Popa pentru Europa Liberă.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre rate mai mari: „Vedem o iarnă complicată. Este o certitudine că indicele IRCC va crește. Românii vor vedea rate și mai mari la bănci. Creșterea dobânzilor este medicamentul pentru inflație. Dacă creștem prea puțin dobânzile, atunci nu vindecăm boala. Inflația îi afectează pe toți românii. Creșterea dobânzilor îi afectează pe cei cu credite. Sunt mult mai mulți români în România decât românii care au credite”;
- Despre inflație: „Inflația se va plafona în trimestrul 3 conform celei mai noi prognoze BNR. Cifra maximă este 15,1, pare că suntem în jurul maximului de inflație, urmând ca în următoarele 24 de luni inflația să coboare până în zona țintei noastre de 2,5%, plus, minus un punct procentual. Scenariul de oprire bruscă a gazelor din Rusia către Europa rămâne un scenariu de risc, dar cu probabilitate din ce în ce mai ridicată, care ar putea să dea peste cap toate aceste calcule”;
- Despre creșterea salariilor bugetarilor: „Avem un mix de politici. Vorbim despre politica monetară pe care o facem la BNR și vorbim despre politica fiscală pe care o face Guvernul ca despre o mașină cu două volane. Un șofer frânează și aceștia suntem noi, la Banca Națională. Deja, de un an, călcăm încet, încet frâna. Însă, pe partea cealaltă, a deficitului fiscal, nu vedem o frânare. Avem un singur șofer, cu un singur volan, care frânează”;
- Despre măsurile guvernamentale: „Executivul să aplice recomandările Fondului Monetar Internațional. Dacă vorbim de schema de plafonare, FMI ne spune: 'gândiți măsuri țintite, ajutați-i pe cei vulnerabili, nu-i ajutați pe toți'. Dacă îi ajutăm pe toți, creăm inflație pentru toți. Nu poți să ajuți pe toată lumea. Dacă toată lumea are factura de energie subvenționată și energia este deficitară, adică avem mai puțină ofertă decât cerere, te întrebi cine va consuma mai puțin”;
- Despre recensământ 2022, scăderea și îmbătrânirea populației: „Avem un sistem public de pensii care este nesustenabil. Trebuie să ne pregătim perioada de pensionare. Trebuie să ne gândim la susținerea sistemelor de pensii finanțate, în care punem banii deoparte, se înmulțesc, fac pui și-i primim la final. Să economisim de pe acum, în condițiile în care această piramidă a vârstelor se inversează și vom avea mai mulți seniori și mai puțini tineri care să ne plătească salariile”;
Europa Liberă: Domnule Popa, specialiștii în economie spun că în curând economia va stagna, prețurile vor continua să crească și suntem undeva în camera de așteptare a recesiunii, ar fi aproape imposibil să evităm recesiunea anul viitor. Cum arată situația? Vrem să știm cum intrăm în toamnă și cum va fi această iarnă.
Cristian Popa: Noi am spus că vedem o cvasi-stagnare pentru partea a doua a anului curent, însă această cvasi-stagnare vine după două trimestre foarte bune, un trimestru I foarte bun și un trimestru II bun, în ceea ce privește datele raportate de Institutul de Statistică.
Primele două trimestre sunt atât de bune încât, deși noi vedem partea a doua a anului în cvasi-stagnare, deci creștere economică în jurul cifrei de zero, cifrele la nivel de an par că arată surprinzător de bine.
Am putea vedea o creștere economică de 6 poate chiar 7% și asta în condițiile în care economia nu ar mai crește în partea a doua a anului. Deci, un 7% creștere economică pentru anul acesta, însă un 7% înșelător, tocmai pentru că ne raportăm la o anumită curbă a evoluției economice a anului trecut, avem un trimestru I foarte, foarte bun, care ridică toate cifrele pentru anul curent. Deci, aș spune că vedem cifre înșelător de bune.
Europa Liberă: Ce înseamnă asta, ce-ar putea urma?
Cristian Popa: Asta înseamnă că lucrurile încă merg bine. Suntem dependenți foarte mult de contextul internațional, suntem dependenți de evoluția conflictului militar, suntem dependenți de economia Europei care, la rândul ei, este foarte dependentă.
Vedem acum această capcană a energiei. Vedem că Europa este dependentă de gazul rusesc. Și scenariul acesta de oprire bruscă a gazelor din Rusia către Europa rămâne un scenariu de risc, dar cu probabilitate din ce în ce mai ridicată, care ar putea să dea peste cap toate aceste calcule.
Europa Liberă: Este aproape imposibil de evitat recesiunea anul viitor?
Cristian Popa: Depinde. Trăim într-un mediu foarte incert. Ce pare acum cert, un conflict militar, o criză energetică, s-ar putea să nu mai pară la fel peste doar câteva luni, s-ar putea să avem o iarnă foarte caldă sau o iarnă foarte rece.
Deci, în mediul acesta de incertitudine ridicat ar fi greu să spunem când va veni sau dacă va veni recesiunea.
Ce spunem noi este în felul următor: economia României încă funcționează puțin deasupra potențialului economic, iar acesta se resoarbe undeva la mijlocul anului viitor, adică economia României va continua să crească, însă într-un ritm din ce în ce mai redus, astfel încât undeva după mijlocul anului viitor să crească cu cifre mai mici decât potențialul ei de creștere, să coboare creșterea economică sub 3 -4%.
Europa Liberă: Cum va fi iarna aceasta pentru români, va fi cea mai dificilă din ultimii câți ani?
Cristian Popa: Mi-ar fi greu să spun din ultimii câți ani, însă cu siguranță vedem o iarnă complicată. Vedem, pe de o parte, prețurile la energie în creștere și o factură mare pentru această schemă de compensare și plafonare.
Vom vedea efecte din ce în ce mai vizibile ale măsurilor de politică monetară și aici știm cu toții și este un subiect amplu dezbătut faptul că indicele IRCC va crește. Este o certitudine că va crește. Prin definiția lui are o întârziere de până la 6 luni, deci vor vedea românii și rate mai mari la bănci.
Aceste creșteri de dobândă nu le facem din plăcere. Le facem din necesitate. Vor afecta buzunarul românilor, asta este o certitudine.
Inflația se va plafona în trimestrul 3 conform celei mai noi prognoze a noastre. Cifra maximă este 15,1, deci pare că suntem deja în jurul maximului de inflație și urmând să vedem o reducere graduală a ratei inflației, urmând ca în următoarele 24 de luni inflația să coboare până în zona țintei noastre de inflație, ținta staționară de 2,5%, plus, minus un punct procentual.
Deci, pe partea aceasta semnele sunt mai degrabă bune, însă și aici desigur că incertitudinea rămâne. Noi presupunem, spre exemplu, că această schemă de plafonare va expira în martie anul viitor. În funcție de acest lucru, dacă se va schimba ceva între timp, am putea vedea diferențe.
Europa Liberă: Și la ce să ne așteptăm că se va întâmpla când va expira plafonarea?
Cristian Popa: Conform calculelor noastre, noi ne bazăm pe legile în vigoare și legea în vigoare spune că în aprilie 2023 expiră. De aceea, prognozele noastre presupun că din aprilie 2023 prețurile revin la prețurile de piață.
Dacă ne uităm pe prognoza BNR de inflație, se vede o gâlmă, se vede o creștere la finalul trimestrului unu anul viitor, pentru că lucrăm cu aceste prevederi legale.
Europa Liberă: Vorbeați de ratele mai mari, Robor crește. Aveam alternativă, puteam lua alte decizii pentru a nu ajunge aici?
Cristian Popa: Trebuie să vorbim de cei ce pierd cu adevărat din acest șoc al inflației și aceștia sunt deponenții. Avem undeva la două milioane de credite în România, undeva la 400.000 de credite sunt legate la Robor.
Însă, avem 10 milioane de depozite și deponenții sunt adevărații perdanți ai acestui șoc inflaționist, pentru că valoarea banilor lor a scăzut cu 15,1 la sută în ultimul an. Dobânzile fiind relativ reduse, n-au recuperat decât o mică parte.
Câștigătorii, deși sună cumva contradictoriu, sunt cei cu credite, pentru că ei trebuie să înapoieze bani care valorează mai puțin, cu 15,1 la sută mai puțin decât anul trecut.
Deci, avem empatie față de cei cu credite, înțelegem. Și unii dintre noi au credite, însă acesta este medicamentul pe care politica monetară îl are pentru inflație, creșterea dobânzilor și asta facem.
Căutăm acest echilibru. Creșterea dobânzilor este medicamentul pentru inflație. Dacă dăm prea puțin, dacă creștem prea puțin dobânzile, atunci nu vindecăm boala. Dacă dăm prea mult medicament, atunci avem efecte secundare. Noi căutăm acest echilibru.
Inflația îi afectează pe toți românii. Creșterea dobânzilor îi afectează pe cei cu credite. Sunt mult mai mulți români în România decât românii care au credite. Noi trebuie să ne gândim la toată lumea și să nu lăsăm inflația să devină rampantă și asta facem.
Europa Liberă: Măsurile guvernamentale sunt suficiente ca să calmeze inflația?
Cristian Popa: Pe de o parte, dacă nu aveam schema de compensare inflația era 20%, poate chiar mai mare de 20 la sută. Pe de altă parte, vedem factura pentru această schemă de plafonare și cifrele variază de la 7 miliarde de lei la 31 de miliarde de lei, chiar și 41 de miliarde de lei.
Nu pot să vă ascund că mă îngrijorează aceste sume. Sunt sume foarte mari, 40 de miliarde de lei înseamnă 8 miliarde de euro, bani foarte mulți și bani pe care trebuie să îi ai, bani pe care România trebuie să-i împrumute, pentru că în România avem un deficit fiscal deloc mic.
Orice extra-cheltuială vine din împrumuturi, împrumuturi care vin la 8 la sută pe an. Dacă am translata bugetul țării în bugetul personal ar fi același lucru cu a avea un salariu de 4.000 de lei și a cheltui lună de lună cu 1.000 de lei în plus, ne-ar mai trebui încă 1.000 de lei să plătim ratele din spate. Deci, la 4.000 de lei salariu ar trebui să luăm credite de 2.000 de lei, 1.000 să îi cheltuim, 1.000 să plătim ratele din spate.
Este nesustenabil. Se discută foarte mult de datoria publică, a crescut de la 35% din PIB la 50% din PIB în doar 3 ani, o creștere mare, însă această creștere a datoriei publice este o consecință a deficitelor înregistrate an de an. 7% deficit la 28% încasări din PIB este o cifră mare, este nesustenabil de mare și ne vulnerabilizează.
Europa Liberă: Unde a greșit Guvernul?
Cristian Popa: Nu pot spune, noi nu facem politică fiscală la BNR.
Europa Liberă: Nu s-a îndreptat înspre cei vulnerabili, ci către toată lumea. Poate e o măsură populistă?
Cristian Popa: Dacă vorbim de schema de plafonare, chiar și FMI ne spune: gândiți măsuri țintite, ajutați-i pe cei vulnerabili, nu-i ajutați pe toți.
Dacă îi ajutăm pe toți, creăm inflație pentru toți. De aceea, trebuie țintite, pentru că resursele sunt limitate. Nu poți să ajuți pe toată lumea. Eu și dumneavoastră nu cred că merităm, nu cred că avem nevoie ca statul să ne subvenționeze factura de energie.
Dacă toată lumea are factura de energie subvenționată și energia este deficitară, adică avem mai puțină ofertă decât cerere, te întrebi cine va consuma mai puțin.
Europa Liberă: Și ce facem, de unde luăm banii aceștia? Ne bagă în groapă?
Cristian Popa: E o întrebare bună pentru reprezentanții Guvernului, nu știu ce decizii vor lua.
Europa Liberă: Care e principalul risc? Spuneați că vă îngrijorează suma uriașă.
Cristian Popa: Principalul risc este ca piețele să se închidă, să nu ne mai finanțeze deficitele publice.
Îmi place să spun că, atunci când apele se ridică, ridică toate bărcile, adică atunci când lucrurile merg bine. Când apele se retrag, atunci vedem cine înoată cu costum de baie sau fără costum de baie.
Deci, când apele se retrag și acum vedem o anumită retragere a apelor, banii sunt mai rari, sunt mai scumpi, peste tot în lume cresc dobânzile, vorbeam de creșterea dobânzilor, inflația este un fenomen global. Toată lumea are această problemă și toată lumea aplică aceleași soluții, adică cresc dobânzile.
Când prețul banilor este mai mare și banii sunt mai rari, atunci, desigur, ies vulnerabilitățile la suprafață. În acele momente de tensiune, trebuie să fim destul de credibili în fața finanțatorilor să continue să ne finanțeze acest deficit.
Europa Liberă: Și, dacă nu o vor face, care e riscul?
Cristian Popa: Sunt mai multe scenarii. Ideal ar fi să nu ajungem acolo, să ne redisciplinăm, să revenim la politici fiscale sănătoase și să nu ajungem acolo. Acesta ar fi scenariul de reformă ordonată.
Dacă nu o facem, sper să nu fie cazul, însă, dacă nu facem aceste ajustări, dacă noi înșine testăm limitele, atunci ne rămân instituțiile financiare internaționale sau o criză a finanțării deficitului.
Europa Liberă: Știți să fie îngrijorare și la Guvern în legătură cu banii aceștia, se adresează Guvernul către BNR, vă cere sfaturi, vă cere recomandări?
Cristian Popa: La nivel tehnic noi lucrăm cu dânșii, însă nu știu dacă există discuții pe acest subiect. Am văzut declarații publice că pare că s-ar lucra la o reformare a acestei scheme de plafonare.
Europa Liberă: Ce-ați transmite Guvernului apropo de lucrul la o nouă variantă a schemei?
Cristian Popa: Să aplice sau să se uite la recomandările Fondului Monetar Internațional.
Europa Liberă: Cum vedeți creșterea salariilor bugetarilor? Vorbim și despre declarațiile făcute de ministrul Muncii despre creșterea salariului minim de la începutul anului viitor. Sunt oportune aceste decizii?
Cristian Popa: Avem un mix de politici, vorbim de politica monetară pe care o facem noi, vorbim de politica fiscală pe care o face Guvernul, ca mașina cu două volane. Când trebuie să frânezi, și asta când inflația e mare, trebuie ca politicile economice să frâneze această inflație.
Un șofer frânează și aceștia suntem noi, la Banca Națională. Deja, de un an, călcăm încet, încet frâna. Însă, pe partea cealaltă, a deficitului fiscal, nu vedem o frânare, ci avem un singur șofer, cu un singur volan, care frânează.
Riscul acesta fiscal tot crește, aș spune, și nu ne ajută. Acum două luni, vorbeam de creșteri de taxe tocmai pentru reducerea deficitului. Vorbeam de solidaritate.
Acum, vorbim de creșterea cheltuielilor. Înțeleg că sunt presiuni sociale. Înțeleg că inflația îi afectează pe toți românii, însă ajungem la această disciplină fiscală. Dacă nu o ai, vei crea probleme și mai mari în viitor.
Europa Liberă: Care este pericolul acestor decizii: creșterea salariilor bugetarilor, creșterea salariului minim?
Cristian Popa: Pericolul este un deficit mai mare. Ați văzut recent opinia Consiliului Fiscal. Guvernul spune că deficitul țintit anul acesta este 5,8%. Consiliul Fiscal ne spune că, realist, este 7% din PIB și ne mai spune că se bazează pe o cifră relativ redusă de cost al schemei de plafonare și compensare.
Deci, dacă schema de plafonare ar rămâne așa cum este și ar costa 40 de miliarde de lei, probabil deficitul ar sări la 9% din PIB.
Europa Liberă: Avem anunțul Gazprom conform căruia Europa ar putea plăti la iarnă un preț dublu față de iarna anului trecut, potrivit Reuters. Cum o să fie, în opinia BNR, iarna aceasta?
Cristian Popa: Fiecare om știe propriile calcule. Fiecare om se informează. Fiecare om decide pentru el, însă cred că tot timpul o doză de prudență este binevenită, cu atât mai mult în vremurile acestea incerte în care trăim și cu atât mai mult acum, când avem un conflict militar la granița țării.
Europa Liberă: Cât de mult cântărește războiul din Ucraina și ce se întâmplă aproape de granițele României în ceea ce urmează să trăim în următoarele luni?
Cristian Popa: M-aș referi la șocul inflației și avem două, trei surse foarte mari de inflație. În primul rând, prețul produselor energetice. În al doilea rând, prețul mărfurilor agroalimentare. Ambele legate de război.
Chiar înainte să apară războiul, aveam probleme pe lanțurile de aprovizionare, deci bunurile călătoreau mai greu, apăreau mai greu pe rafturi. Cererea mai mare decât oferta le creștea prețurile.
Acest mediu complică foarte mult lucrurile. Sunt șocuri de pe partea ofertei, șocuri de natură exogenă, în afara controlului politicii monetare. Însă, nu putem să nu ținem cont de ele. De ce? Pentru că, deși sunt exogene, ele se transferă și am văzut cum s-au transferat, spre exemplu, în prețul bunurilor alimentare.
În România, avem ghinionul de a avea cea mai mare pondere a coșului de alimente în coșul de inflație, în coșul prețurilor de consum. Cheltuim mult pe alimente și tocmai alimentele s-au scumpit cel mai tare.
Noi căutăm să limităm această transmisie a prețurilor la energie și la mărfuri agroalimentare în toate prețurile, să limităm aceste anticipații inflaționiste și luăm măsuri în această direcție.
Europa Liberă: Care vor fi efectele opririi livrării de gaze rusești către Europa?
Cristian Popa: E un scenariu de risc, nu este scenariul nostru de bază. Depinde de ce fel de iarnă vom avea. Dacă vor ajunge gazele și pentru activitatea comercială, pentru întreprinderi și fabrici, sau nu.
Cu siguranță, factura de energie va fi mare, fie că o plătește consumatorul, fie că o plătește Guvernul, plafonându-i consumatorului costurile.
Europa Liberă: Vorbeați mai devreme și de alimente, de consum. Ce s-a schimbat în ultimul an sau în ultima perioadă în legătură cu comportamentul consumatorului român?
Cristian Popa: Dacă în ultimul deceniu am văzut presiuni dezinflaționiste destul de puternice, am văzut globalizarea, am văzut produse ieftine venind din China, produse manufacturiere, acum vedem o schimbare, vedem două tipuri de șocuri: ciclice, mai degrabă temporare, să spunem, și factori structurali.
Pe partea de factori ciclici, vedem șocul războiului, șocul energetic, vedem problemele din lanțurile de aprovizionare, însă vedem și o schimbare mare de paradigmă în ceea ce privește viitorul, în legătură cu deglobalizarea, deglobalizarea este inflaționistă, înseamnă că nu mai cumpărăm atâtea produse din China, ci le producem aici. Le cumpăram din China pentru că erau ieftine. Deci, aici vor fi mai scumpe.
Vorbim de înverzire și de reducerea emisiilor de carbon. Și acesta este un factor inflaționist. Este mai scump să produci altfel de energie. Dacă închizi centralele nucleare și centralele pe cărbune și nu pui ceva la fel de reliable (de încredere) în loc, ajungi în situația în care suntem acum, în care plătești foarte mult pe energie.
Demografia, de asemenea, nu ajută. Faptul că, nu doar România, ci țările dezvoltate, în general, îmbătrânesc, fac ca presiunile pe salarii să fie mai mari, deci fac ca inflația pe viitor să fie mai mare.
Per total, vedem o schimbare de paradigmă. Comparațiile cu ultimul deceniu nu ne fac bine. Acum 3 ani, Robor era 2% sau 1%. Nu nu ne face bine să facem aceste comparații pentru că vorbim de alt mediu în care vom opera. Ar fi corect să ne uităm cu un deceniu în spate, înainte de 2012, să spunem, pentru a face o comparație corectă, nu cu ultimul deceniu.
S-a închis efectiv această epocă a dobânzilor foarte mici. Această represiune financiară se termină, înseamnă că valoarea economiilor noastre scade, pentru că inflația este mică, pentru că dobânzile sunt mici, dar inflația e mai mare decât dobânzile.
Nu poate să continue la nesfârșit această represiune financiară și tocmai de aceea luăm măsuri să îi încurajăm pe cei care economisesc. Facem economisirea mai profitabilă decât consumul și facem depozitele relativ mai atractive decât creditele.
Europa Liberă: Ce le-ați spune românilor, cum să economisească la un salariu de X lei, cât ar trebui să pună deoparte pe lună?
Cristian Popa: Mi-ar fi greu să fac recomandări românilor. Mai degrabă aș spune ceva general: să economisească. Restul sunt detalii. Să aibă tot timpul bani albi pentru zile negre.
Europa Liberă: Avem datele recensământului de anul acesta. Care e concluzia BNR în legătură cu scăderea și, mai ales, îmbătrânirea populației?
Cristian Popa: Urmează să vedem raportul complet al recensământului. Aș putea să împărtășesc niște idei generale. Faptul că îmbătrânirea este reală are consecințe și mă gândesc în primul rând la situația pensiilor, la veniturile de la pensionare.
Avem un sistem public de pensii care este nesustenabil și sunt nenumărate studii care arată acest lucru și de aceea revenim la ideea de a economisi.
Trebuie să ne pregătim această perioadă de pensionare. Trebuie să ne gândim la susținerea sistemelor de pensii finanțate, în care banii îi punem deoparte, se înmulțesc, fac pui și-i primim la final.
Sistemul public de pensii nu funcționează pe acest sistem, banii de pensii ai părinților și bunicilor noștri vin luna aceasta din salariile noastre de luna aceasta. Deci, nu există bani puși deoparte pentru pensiile noastre în sistemul public de pensii.
De aceea, să economisim de pe acum, în condițiile în care această piramidă a vârstelor, piramida demografică, se inversează, deci, vom avea mai mulți seniori și mai puțini tineri care să ne plătească salariile.
Provocarea va fi mare și se pare că veniturile de înlocuire, deci prima pensie raportată la ultimul salariu, nu vor fi îndeajuns cât să fim mulțumiți și să ne menținem nivelul de trai.
Europa Liberă: Pericolul din spatele recesiunii vine sută la sută din Rusia și războiul din Ucraina sau și din ceea ce facem noi acasă?
Cristian Popa: România este o economie mică și deschisă. Contează desigur și ce facem noi, însă nu putem să facem abstracție de ce se întâmplă în jurul nostru, la nivel global.
Dacă Europa intră în recesiune, e greu de crezut că noi vom mai putea evita această recesiune.
În jur de 70 la sută din comerțul României este cu Uniunea Europeană. Gradul de deschidere al României, prin comerț, este destul de ridicat, 87 la sută importuri, plus exporturi, raportate la PIB și acesta e un lucru bun, pentru că ne ajută ca și creștere economică, însă devenim dependenți de ce se întâmplă în mediu global. Deci, tot timpul este un amestec de de factori.
Europa Liberă: E mare pericolul ca Europa să intre în recesiune.
Cristian Popa: Așa pare. Pare că iarna care vine este o iarnă complicată.
Europa Liberă: Care este cel mai mare risc al acestui final de an?
Cristian Popa: Aș crede că vine tot dinspre aceste șocuri energetice, șocul conflictului militar și din piețele internaționale. Îmi place să spun că piețele financiare sunt sentimentale, uneori pot să fie foarte zâmbitoare, uneori pot să fie foarte anxioase.
Noi, din România, nu putem influența acum care este sentimentul investitorilor și fondurilor de investiții la Londra, New York sau în Hong-Kong.
Deci, trebuie să ne pregătim noi, să fim rezilienți atunci când piețele vor fi și anxioase și le-am văzut anxioase, am văzut costurile de finanțare crescând. Am văzut în ultimele săptămâni sentimentul din piață având o anumită revenire spre sentimente mai bune.
Însă, nu putem controla sentimentul din piețele globale. Nu putem controla cum vor reacționa piețele la deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, ale Băncii Federale ale Americii – ale FED-ului. De aceea, trebuie să fim pregătiți să nu ne expunem, să fim cât mai puțin vulnerabili.
