Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, susține în interviul acordat Europei libere că măsura șomajului tehnic a fost eficientă, ca dovadă că numărul de salariați de la finalul lunii mai a crescut cu 54.892 comparativ cu acela al salariaților din ianuarie 2019. ”Este o creștere de aproximativ 1% a numărului de salariați la sfârșitul lunii mai, ceea ce ne arată că economia își revine.”
Ministrul spune că decizia în ce privește mărirea pensiilor cu 40% sau cu un procent mai mic va fi luată ”rațional” și în baza ”cifrelor Ministerului Finanțelor privind încasările bugetare” și nu din considerente electorale.
Europa Liberă: Cum credeți că s-a descurcat România în ce privește susținerea angajaților în perioada de pandemie? Mă refer în principal la șomajul tehnic și la alte măsuri? Credeți că au fost suficiente?
Violeta Alexandru: ”În cea mai mare parte au fost suficiente și dacă am fi putut să facem mai mult, am fi facut. Dar în condițiile de excepționalitate și de necunoaștere a amplorii acestei pandemii, am reglementat rapid și ceea ce este cel mai important este că am reușit să facem plățile oamenilor în doar câteva săptâmâni. E un rezultat de necontestat. E vorba de 2,8 miliarde de lei pentru 1,8 milioane de angajați. Măsura șomajului tehnic a fost menită să încurajeze angajatorii să nu întrerupă contractele de muncă ale angajaților. Faptul că totul s-a derulat în doar câteva săptămâni de la apariția ideii, a fost un spijin concret pentru oameni, aș spune, deci, că măsurile au fost eficiente.”
Europa Liberă: La cât se cifrează în momentul de față contractele de muncă încetate definitiv?
Violeta Alexandru: ”Cifra contractelor încetate depășește 490.000, este adevărat, dar o persoană poate avea mai multe contracte. Faptul că anumite contracte au fost întrerupte nu înseamnă că o persoană a rămas fără nicio sursă de venit și acest lucru se vede din evidențele noastre. Dacă facem o comparație între numărul de salariați de la nivelul lunii mai 2020 , când aveam 5.570.246 de contracte, cu numărul de salariați din ianuarie 2019, când erau 5.515.354, vedem că diferența este de 54.892, care înseamnă practic o creștere de aproximativ 1% a numărului de salariați la sfârșitul lunii mai. Aceste cifre ne arată că economia își revine după această perioadă dificilă prin care am trecut, dar provocările nu au trecut, în economie, inclusiv pe piața muncii, se produc schimbări.”
Europa Liberă: Există însă riscul ca multe firme, mai ales în Horeca, să nu se redeschidă, sunt cifre care vorbesc de 10%, sau chiar să se închidă după această perioadă de relaxare, adică să nu-și revină și numărul șomerilor să crească. Cum se poate menține un nivel redus al șomajului în lipsa unor investiții publice importante?
Violeta Alexandru: ”Se vor face investiții publice importante și preocuparea guvernului, a ministerului este să asigure fonduri din bugetul public, din bugetul Uniunii Europene. În mod evident, doar prin investiții se pot crea locuri de muncă. Sunt mai multe scheme de sprijin care sunt deja funcționale pentru angajatori ca să aibă capitalul necesar pentru a face proiecte de investiții. Sunt mai multe măsuri pe care le pregătesc colegii mei, premierul este direct implicat în acest demers. Nu în ultimul rând, sunt deschise mai multe canale de discuție cu reprezentanții Comisiei Europene, ministrul fondurilor europene este foarte activ în această privință. ”
Europa liberă: Și când va fi prezentată această schemă de care vorbiți?
Violeta Alexandru: ”În cursul lunii iunie, așa cum a declarat premierul, deja vom pune în dezbatere publică programul de relansare economică, cu accent pe investiții și pe sprijinirea marilor angajatori, sunt convinsă că în următoarele săptămâni vom putea să discutăm despre ceea ce propune guvernul și să beneficiem de opiniile celor care sunt afectați de aceste reglementări și în funcție de ele să finalizăm actele normative și să le aprobăm în guvern.”
Europa liberă: Mediul de afaceri susține că sprijinul financiar de 41,5% este o măsură rigidă și insuficientă, sunt voci care ar prefera metoda germană, mai flexibilă, Kurzarbeit.
Violeta Alexandru: ”Măsura de 41,5% este una tranzitorie, care se poate operaționaliza imediat și care constă într-un mecanism simplu prin care putem să trimitem angajaților prin intermediul angajatorului o sumă de bani care este o parte importantă din costul salarial în perioada imediat următoare. Este adevărat că în paralel discutăm și cu reprezentații sindicatelor care au în anumite privințe opinii diferite de cele angajatorilor. Urmează să armonizăm toate aceste puncte de vedere astfel încât dintr-o intenție bună și o măsură utilă să nu devină un subiect de dispută între sindicate și patronat. Eu cred că 41,5% reprezintă o sumă consistentă pe care statul o dizlocă imediat pentru angajator, lăsându-l pe acesta să negocieze cu angajatul un program flexibil.”
Europa liberă: Da, dar această sumă este condiționată de plata impozitelor, de fapt, 41,5% reprezintă exact cuantumul impozitelor din salariu. Dacă angajatorul nu are de unde plăti înainte această sumă? De ce această condiționare și de ce nu s-a aplicat sistemul de la șomajul tehnic?
Violeta Alexandru: ”Au fost mai multe discuții în guvern asupra acestor două variante, iar în baza argumentelor ministerului finanțelor s-a luat decizia acestui mecanism. Având în vedere că se adresează unor categorii anterior aflate în șomaj tehnic și care au beneficiat de măsuri de sprijin, cred că vor putea să achite sumele necesare.”
Europa liberă: Cum ați verificat dacă angajatorii care au beneficat de șomaj tehnic nu și-au adus oamenii la muncă în același timp? Câte amenzi s-au aplicat?
Violeta Alexandru: ”Nu toți angajatorii au procedat așa. Sunt angajatori care sunt corecți și care au știut că odată ce semnezi o declarație pe proprie răspundere, depusă la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, acest document este unul oficial. S-au făcut în această perioadă peste 6500 de controale, suma totală a amenzilor aplicate este de peste 4 milioane de lei, iar peste 100 de angajatori au fost sancționați pentru că au chemat la muncă oameni care oficial erau în șomaj tehnic.”
Europa liberă: Mărirea pensiilor cu 40% este una extrem de controversată, de confuză, cu declarații contradictorii. Dvs., de exemplu, ați avut o declarație în care ați dat de înțeles că susțineți această mărire și că ar fi de preferat să se reducă alte cheltuieli bugetare. Ce fel de cheltuieli aveți în vedere și care este poziția dvs. față de mărirea de 40%?
Violeta Alexandru: ”PNL va crește pensiile pentru că este conștient că în acest moment puterea de cumpărare din pensiile aflate în plată a scăzut foarte mult și oamenii sunt îndreptățiți să beneficieze de o creștere a pensiilor în condițiile în care, muncind toată viața, au dreptul să aibă o viață decentă la pensie. Aștept datele Ministerului Finanțelor Publice care vor fi prezentate de altminteri foarte curând, din care să vedem care este situația încasărilor la buget. Aceste date ne vor arăta care este situația bugetului după pandemie, în care, pe de o parte, am avut o scădere a activității în economie, lucru de necontestat public, și, pe de altă parte, o serie de cheltuieli care nu puteau fi anticipate la începutul crizei, între care măsura șomajului tehnic este doar un exemplu. Toate plățile au fost făcute tot din bani publici, o parte fiind în acest moment recuperate din resurse europene. În acest moment legea în vigoare îmi cere, fără niciun fel de flexibilitate, să aplic creșterea de 40 %, dar neavând aceste date și neavând o proiecție cu privire la prognoza încasărilor pe anul viitor, nu am cum să fac o altă afirmație. Aștept și cred că este necesar să clarifice acest lucru în perioada următoare și, din câte știu, Ministerul Finanțelor Publice ne pregătește o evaluare în cel mai scurt timp. În momentul în care această evaluare va veni eu sunt pregătită să contribui la o discuție în baza datelor pe care noi le avem la Casa Națională de Pensii Publice privind pensiile pe care le plătim din sistemul CNP, atât cu privire la plata pensiilor până la sfârșitul anului, cât și cu privire cu plata pensiilor pe anii următori. Pentru că, spre deosebire de PSD, PNL-ul are responsabilitate față de angajarea unor cheltuieli și în perspectivă. E ușor, doar pentru că este an electoral, să faci promisiuni și să iei eventual măsuri din considerente electorale, noi avem responsabilitatea și o să venim cu niște explicații, dacă sunt necesare, o să venim cu niște soluții care să permită plata pensiilor nu numai acum, pe finalul anului ci și pentru anii următori.”
Europa liberă: Va fi o decizie politică, eventual, luată în funcție de amenințarea venită dinspre PSD că se va depune o moțiune de cenzură, sau din considerente electorale, sau o decizie luată din considerente economice?
Violeta Alexandru: Va fi o decizie rațională și va fi o decizie argumentată. Părerea mea este că trebuie să așteptăm evaluarea făcută de Ministerul Finanțelor pentru că nu e cazul să generăm o emoție în spațiu public dându-ne cu părerea, unul și altul: eu aș vrea 20%, altul 10%. Nu e cazul. Nu așa se fac lucrurile. Lucrurile se fac pe baza unor evaluări obiective rezultate din cifrele prezentate de Ministerul Finanțelor pentru că pensiile se plătesc din tot ce înseamnă contribuții în bugetul public.”
Europa liberă: Reducerea cheltuielilor de care vorbeați de unde se poate face?
Violeta Alexandru: ”Sunt o serie de oportunități de a opri investiții inadecvate și achiziții cu bugete mult peste ceea ce ar fi eficient și rațional să se cheltuie din banii publici. La o privire superficială asupra acestui subiect aș spune că un 10% se pot eficientiza costuri, ar însemna undeva la 1 miliard – 1 miliard și jumătate de euro pe an. Sunt convinsă că toate aceste lucruri sunt analizate în discuția legată de resursele publice.”
Europa liberă: Dacă aceste cifre vor arăta un risc major pentru mărirea pensiilor cu 40%, este dispus PNL-ul să își asume costurile electorale și o eventuală moțiune de cenzură din partea PSD-ului, care ar putea duce la căderea guvernului?
Violeta Alexandru: V-aș spune doar că va fi o decizie rațională, că va fi o decizie luată de oameni responsabili. Premierul și echipa pe care a format-o sunt oameni care, dincolo de orice, vor să crească pensiile românilor pentru că sunt conștienți de nevoia lor. Dincolo de orice calcul electoral, să știți că va fi o decizie fundamentată prin calculele pe care le vom avea cu privire la încasările la buget și va fi o decizie care va ține cont de realitatea din acest moment.”
Europa liberă: O altă discuție este cea despre pensiile speciale, inteționați impozitarea lor sau nu?
Violeta Alexandru: ”Avem discuții pe mai multe paliere. Permiteți-mi să comunicăm la momentul la care aceste decizii se vor lua.”
Europa liberă: Câți români sunt în situația de a primi pensie din străinătate și care este sprijinul de care pot beneficia ei până pot primi pensia în România?
Violeta Alexandru: ”Dânșii pot primi o pensie din România, după care i se poate adăuga acesteia componenta de activitate desfășurată în străinătate unde, într-adevăr, în acest domeniu întâmpinăm serioase probleme și e una dintre provocările mele în relația, nu întotdeauna ușoară, cu reprezentanții Caselor Județene, în sensul în care urmăresc și cer foarte mult în privința scăderii perioadei de calcul, de adăugare a stagiului de cotizare din străinătate la pensia pe care o primesc pentru activitatea din România. E vorba de pensiile internaționale, un domeniu în care avansăm destul de greu. În iunie erau peste 55.000 de pensii din străinătate și aproximativ 26.000 de pensii internaționale nesoluționate. Nu înseamnă, repet, că oamenii sunt fără nicio pensie, ci sunt situații de la caz la caz. Procesul este mai complex decât în cazul pensiei naționale pentru că presupune un schimb de date între casele noastre de pensii și casele din țările în care românii au lucrat. Am cerut o eficientizare a activității în acest domeniu, dar adevărul este că durează foarte mult și e destul de dificilă comunicarea și dinspre celelalte case de pensii. De aceea, m-am implicat personal, am discutat și cu ministrii muncii din țările în care avem comunități mari de români și am implicat inclusiv ambasadorii din țările respective care sunt prezenți în România și care și-au dat tot concursul. Un efort pe care îl țin sub control cu încăpățânare dorind să reducem aceste perioade extreme de lungi, care se duc și până la un an, în care comunicarea între casele de pensii din România și cele din străinătate este greoaie.”
Europa liberă: După ce ați fost în Germania pentru a vedea situația muncitorilor plecați la cules de sparanghel, s-a semnat un acord astfel încât sezonierii să beneficieze de condiții mai bune, statul german să verifice ca sesizările să fie rezolvate mai repede. Aveți vreun semnal cum funcționează? Adică dacă s-a îmbunătățit ceva în mod substanțial?
Violeta Alexandru: ”În primul rând, am semnale că au fost deja începute verificări cu privire la practica folosirii unui sistem electronic de înregistrare a orelor de lucru, pentru că o parte din neînțelegeri plecau de la evidențe ținute rudimentar cu privire la orele de lucru lucrate de românii noștri. Am semnale legate de interesul crescut al autorităților din Germania de a verifica condițiile de cazare, condițiile prevăzute în contractele de muncă pentru toți salariații, inclusiv pentru românii noștri. Sunt deja schimbări cu privire la minimele asigurări de sănătate, adică la verificarea contractului global pe care fiecare angajator este obligat să îl aibă pentru țoți salariații. Un contract cu unități medicale care să ofere sprijinul minim necesar. Sunt deja semnale concrete pe care le primesc și , în general, văd o atitudine proactivă a instituțiilor de control din Germania pentru a verifica toate aceste aspecte.
Eu sunt pentru a pleca la muncă cu forme legale și a pleca la muncă cu înțelegerea deplină a condițiilor prevăzute în contract și nu este întâmplător efortul pe care îl fac de a populariza importanța înțelegerii termenilor contractuali înaintea plecării. De aceea am cerut inspecției muncii să deschidă o linie verde la care să dea toate explicațiile pe care le poate da, responsabilitatea finală fiind a fiecărui angajat să își negocieze contractul. De aceea am făcut și acest efort de diseminare de informații printr-un pliant informativ care se află disponibil la poliția de frontieră, la fiecare punct de ieșire din țară.
Rămân o serie de provocări – cea mai importantă din punctul meu de vedere este – și am creat un grup de lucru în acest sens – să vedem care sunt măsurile de protecție socială care derivă din aceste contracte semnate de români pentru activități sezoniere. Îmi doresc să îi sprijin pe aceștia să aibă o protecție socială imediată, mă refer, de exemplu, la contribuții pentru șomaj, dar mai ales să aibă protecția socială pentru momentul la care vor ieși la pensie. Vreau ca aceste lucruri să fie clare în contractele lor, astfel încât, dincolo de satisfacția de a primi un salariu pe baza unei munci grele, cinstite pe care o fac acolo, să beneficieze de măsurile de protecție socială pentru perioada în care își desfășoară activitatea, pentru perioada imediat următoare, dar și pentru momentul în care vor ieși la pensie. Nu în ultimul rând, un rezultat concret, constă în revizuirea de profunzime a Legii 156/2000, legea care privește activitatea agențiilor de plasare de forțe de muncă, și, în general, a activității desfășurate de români în străinătate. Urmează să lansez în dezbatere publică un proiect de lege pe acest subiect și în foarte scurtă vreme să îl prezint cabinetului.”
Europa liberă: Foarte mulți dintre cei care s-au întors acasă în această perioadă a pandemiei erau sezonieri la muncile agricole. Nu se pot găsi niște mecanisme prin care să fie păstrați în țară, pentru că și România are nevoie de mână de lucru în agricultură.
Violeta Alexandru: ”Prima măsurăa am și luat-o în pachetul de măsuri active pentru revenirea în activitate adoptată la inițiativa Ministerului Muncii, în ședința de guvern de săptămâna trecută. Una dintre măsuri se adreseză românilor care sunt în situația de a avea contracte reziliate în străinătate din motive neimputabile lor și care, întorși în România, sunt în căutarea unui loc de muncă. Măsura este de a sprijini angajatorul să acopere 50% din salariul unei persoane, prin fonduri publice, nu mai mult de 2500 de lei, pentru o perioadă de 12 luni, cât este aplicabilă această măsură de sprijin, cu obligativitatea ca angajatorul să-i țină în activitate încă 12 luni după ce epuizează perioada de un an pentru care primește sprijinul guvernamental. O altă măsură pe care o pregătesc, alături de ministrul agriculturii, vizează posibilitatea de a angrena în activități de agricultură și în HORECA pe cei întorși din străinătate și care doresc să muncească în țară, prin acordarea unui voucher suplimentar veniturilor acordate de angajator, care să facă din activitățile din România o ofertă atractivă pentru dânșii. Important este să muncească și să muncească cu forme legale pentru că, iată, această criză ne-a arătat cât de important este să lucrezi cu forme legale, ca să te poată sprijini statul atunci când ai nevoie.”
Activitatea caselor de pensii este permanent supusă criticilor, lucrează încet și , de multe ori, prost. Mă refer la recalculări ș.a.m.d. Așteaptă oamenii și câte un an de zile. Ați făcut ceva ca să se eficientizeze activitatea caselor de pensii?
Violeta Alexandru: Da, am făcut. Cu un cost, în sensul de crearea unor tensiuni, generate de standardele pe care eu le-am stability, cu echipele din casele județene de pensii. Urmăresc zilnic, subliniez zilnic , situația dosarelor aflate la recalculare. Avem un termen foarte clar prevăzut în lege, de 45 de zile, și nu accept să se aștepte cu lunile. Situația descreșterii numărului dosarelor cu termen de recalculare depășită îmi arată că se poate, dar prețul pe care îl plătesc în a pune acest standard de eficiență este că generează o serie de nemulțumiri în sistem.”
Facebook Forum