Linkuri accesibilitate

Salariile în vremea coronavirusului în România. La bugetari, rezistă, la privat, trec în șomaj tehnic, decontat de stat


Imagine generică

Un milion de oameni au intrat în șomaj tehnic sau și-au pierdut locul de muncă. De partea cealaltă, peste un milion de oameni care lucrează la stat au rămas cu salariile intacte și sporurile neatinse. Pentru cât timp?

În doar două săptămâni, s-au înscris la Ministerul Muncii 862.557 de oameni pentru obținerea de șomaj tehnic din partea statului. Alți 173.834 de oameni au avut parte de încetarea contractelor de muncă. Vorbim, așadar de 1.036.391 de oameni din mediul privat, aflați în dificultate, ca efect al pandemiei de coronavirus.

De cealaltă parte, bugetarii, 1.251.000 de oameni, nu vor fi afectați de efectele economice induse de coronavirus. Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a spus că Guvernul nu intenționează să restrângă în niciun fel cheltuielile de salarii pentru sectorul bugetar. „Nu există această discuție”, a spus Cîțu, precizând că în acest moment nu se pune problema restructurării aparatului public administrativ. El a arătat că și din Ministerul de Finanțe, și de la ANAF, există oameni care lucrează de acasă și că problema guvernului, în privința acestui sector economic, este digitalizarea.

Dintre cei 1.251.000 de bugetari, 400.000 sunt cei din sistemul medical și din domeniul asistenței sociale. 211.000 sunt militarii, polițiștii și serviciile secrete.

  • Medicii, asistenții sanitari și infirmierii, militarii, poliția și jandarmeria se află în prima linie în criza coronavirus

Urmează 350.000 de angajați în sistemul de educație

Mai rămân 211.000 de angajați ai sistemului public administrativ, central și local. Printre ei sunt oamenii angajați, în cea mai mare parte, în virtutea unor relații politice. Angajați din ministere și primării, cei care au salarii care ajung și la câteva mii de euro, inclusiv angajații din diferite instituții și agenții ale statului, unde, la nivel de conducere, salariile de mii de euro le-au adus și calificativul „bugetari de lux”. Aici sunt sporuri mari, cum este cazul celor care lucrează în clădirea Palatului Parlamentului, nu doar angajații Camerei Deputaților sau ai Senatului, ci și cei de la Curtea Constituțională, care beneficiază de un spor de antenă, din cauză că pe acoperișul Casei Poporului, cum a fost numită în comunism a doua cea mai mare clădire din lume, sunt antene speciale care emit radiații. Cei mai mulți dintre angajații Parlamentului și ai CCR lucrează de acasă în această perioadă. Iar salariile, cu tot cu sporuri, le-au rămas intacte.

Într-o intervenție la Digi24, Ionel Dancă, șeful cancelariei premierului, a spus că nu se pune problema reducerii cheltuielilor bugetare cu administrația publică. „Vom vedea, pe măsură ce vor exista încurajări să lucreze de acasă. Deja, unii lucrează de la domiciliu sau fac telemuncă. Însă, consumul trebuie stimulat”, a spus Dancă.

Din această declarație se poate înțelege că statul vrea să susțină angajații aparatului de stat să-și mențină puterea de cumpărare. În aceste condiții, se poate vorbi de solidaritate? Mai ales că venitul celor care au intrat în șomaj tehnic este de 75% din venitul pe care îl aveau înainte de instalarea stării de urgență (și nu poate fi mai mare de 75% din salariul mediu net pe anul 2020 - calculat, înseamnă 4.000 de lei).

L-am întrebat pe Sorin Pîslaru, redactor-șef la Ziarul Financiar, dacă se poate vorbi despre solidaritate socială în vremuri grele, privind la ce se întâmplă cu salariile celor din privat, în comparație cu salariile celor de la stat.

Sorin Pîslaru „Ar trebui ca fiecare instituție publică să micșoreze cu 15-20% veniturile angajaților, prin decizii ale managerilor. În curând, într-o lună-două, nu vor mai fi bani pentru așa ceva. Primii care ar trebui să-și reducă veniturile ar fi parlamentarii.”

El atrage atenția că nu se poate umbla la salariile medicilor sau ale militarilor, suprasolicitați acum în efortul de a combate noul coronavirus.„Trebuie găsită posibilitatea de a evalua salariile bugetarilor din administrația locală și centrală. Având în vedere că în administrația locală s-a ajuns la salarii care au crescut până la un nivel necorelat cu eficiența, ajustările vor fi prin necompensarea de către stat”. Cu alte cuvinte, statul nu va mai avea de unde să plătească salariile de peste 1.000 de euro pe care și le-au stabilit de unii singuri cei din primării.

La nivelul ministerelor și al administrației centrale, mai spune Sorin Pîslaru, se va ajunge oricum la restrângere de cheltuieli, pentru că nu vor fi bani”. În opinia sa, guvernul nu anunță acum astfel de reduceri de salarii pentru a nu induce panica. „Dacă ar lua acum o decizie ca în 2010, când au fost reduceri de 25% ale salariilor bugetarilor, ar fi un șoc în economie, care ar conduce la venituri bugetare și mai mici”.

În fine, dintre categoriile bugetare, profesorii, a mai arătat Sorin Pîslaru, mai cu seamă cei ale căror materii nu sunt dintre cele la care se dă examen, ar trebui angrenați să facă altceva.

Revenind la oamenii din mediul privat care au ajuns în șomaj tehnic, o precizare. Numărul lor, de aproape un milion, ar putea crește. Acum, ei provin din industria de prelucrare ( 239.279), din comerț (171.454) și industria hotelieră (115.080 ). Cele aproape 200.000 de contracte care au încetat sunt din comerț, industria prelucrătoare și construcții.

Guvernul a anunțat că nu există un plafon al numărului de contracte suspendate de angajatorii privați și va continua să acopere șomajul tehnic și dacă numărul acestora va crește.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG