Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Raluca Fișer, Asociația Green Revolution: „Ne dorim orașe curate și mai puțin poluate”


Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution.

Într-o perioadă în care poluarea, încălzirea globală și vreme extremă devin teme predominante ale dezbaterilor politice și sociale, reprezentanții societății civile din România continuă să se întrebe cât timp și câtă muncă de convingere mai sunt necesare pentru ca politicienii români să acționeze.

Raluca Fișer, președintele Asociației Green Revolution, a vorbit pentru Europa Liberă despre proiectele de mediu pe care le-a realizat de-a lungul timpului, dar și despre beneficiile transportului alternativ.

  • Ne dorim orașe curate și mai puțin poluate;
  • Ținta de 90% până în 2050 de decarbonizare a transportului urban este imposibil de atins, fără a integra corect transportul alternativ și mersul pe jos;
  • În prezent, bicicliștii sunt parte integrantă a transportului în mediul urban;
  • Într-un oraș aglomerat, mersul pe bicicletă rezolvă probleme majore, cum ar fi: congestionarea în trafic, poluarea ambientală, timpul pierdut în trafic;
  • Autoritățile ar trebui să dezvolte infrastructura rutieră pentru bicicliști;
  • Fără o strategie, fără o viziune pe termen lung, este imposibil să creezi un oraș al viitorului.

1. Care sunt proiectele de mediu promovate și implementate de Asociația Green Revolution care au produs schimbări majore?

Raluca Fișer: Green Revolution acționează pe mai mulți piloni, unul și cel mai important este cel al transportului alternativ în mediul urban. Cele mai cunoscute proiecte ale asociației pentru publicul larg sunt cele de bike-sharing și cele cu trotinetele electrice I'Velo - pe care le avem în 10 orașe din România, în parteneriat cu Raiffeissen Bank.

Acolo unde există o dorință, există și un drum de a rezolva lucrurile.

De asemenea, vorbim despre cum petrecem timp liber în natură prin proiectul 'Roaba de Cultură' din Parcul Herăstrău, unde avem multiple activități culturale și sociale, pe care le desfășurăm în fiecare zi, din mai până în septembrie. Avem proiecte de bike-sharing pentru companii și pentru angajații acestora, multe proiecte pe partea de colectare separată a deșeurilor, și tot așa... Vorbim de un număr foarte mare de proiecte pe care le gestionăm”.

În anul 2009, mersul în siguranță cu bicicleta prin oraș era al celor care își doreau niște lucruri aproape incredibile, însă astăzi vorbim despre bicicliști ca parte integrantă a transportului în mediul urban. Vorbim despre un proiect care nouă ne-a fost foarte drag: cu călcatul pe iarbă - este unul din lucrurile pe care am reușit să le promovăm pe lângă Primăria Generală a Bucureștiului, motiv pentru care am și făcut proiectul 'Roaba de Cultură', care se desfășoară în iarbă: oamenii sunt invitați să se bucure de ea și de natură. Am adus multe subiecte de mediu în atenția publică - calitatea aerului, problema colectării separate a deșeurilor etc.”.

2. Care sunt dificultățile pe care le-ați întâmpinat în desfășurarea proiectelor?

Raluca Fișer: „Cred că în orice fel de activitate, care se desfășoară de atâția ani de zile, există și părți bune și părți mai puțin bune. Părți negative sigur că au existat, dacă vorbim de modul în care anumiți oameni folosesc bicicletele noastre, până la comunicarea cu autoritățile, care a fost mai bună sau mai puțin bună în diverși ani, dar noi am ales, la Green Revolution, să nu ne concentrăm pe ceea ce nu funcționează, ci pe obiectivul nostru de a schimba lucrurile. Ne concentrăm pe acei oameni care au răspuns 'DA' la proiectele noastre, care respectă ceea ce încercăm să facem, și chiar contribuie activ, folosind bicicleta, citind o carte în natură, vorbind despre protecția mediului și despre multe lucruri din zona sustenabilă”.

Unul dintre proiectele de mediu ale Asociației Green Revolution este cel de bike-sharing.
Unul dintre proiectele de mediu ale Asociației Green Revolution este cel de bike-sharing.

3. În proiectele care vizează problemele legate de mediu primiți sprijin din partea autorităților?

Raluca Fișer: „Depinde. Noi suntem parteneri cu autoritățile în multe proiecte, în sensul în care încercăm să găsim un numitor comun și obiective comune de comunicare. Ne dorim orașe curate și mai puțin poluate. Există orașe cu care colaborăm mai ușor, cred în dialogul constructiv. Și cred că acolo unde există o dorință, există și un drum de a rezolva lucrurile, până la urmă. Și, de multe ori, spun despre mine că sunt o persoană total nerăbdătoare, dar cred că acești mulți ani de asociație mi-au dovedit că, de fapt, am foarte multă răbdare".

Ce vor să promoveze - vehicule sau oameni?

Nu trebuie să reinventăm roata, ca să mergem pe bicicletă.

„Suntem parteneri și cu un grup mai mare de ONG-uri care promovează transportul alternativ și mersul pe bicicletă, la nivel național. Avem diverse discuții și facem workshopuri în care vorbim cu autoritățile locale și centrale despre necesitatea dezvoltării de infrastructură sigură pentru cei care își doresc să meargă pe bicicletă. Sunt diverse proiecte de lege și acte normative, sunt diverse proiecte în care facem partea de cercetare și de educație, și cu siguranță nu ne vom opri aici.

Autoritățile văd că există o dorință a cetățenilor de a se plimba cu bicicleta, și nu numai în zona de agrement, ci și în zona utilitară, cum avem în București - stații automatizate de închiriat biciclete. E un act de normalitate. Suntem într-un dialog cu autoritățile și încercăm să oferim sprijin acolo unde este nevoie și să atragem atenția asupra problemelor care, uneori, poate nu sunt atât de evidente, dar cu niște efecte destul de puternice”.

Și vine, într-adevăr, ca de fiecare dată, întrebarea către autorități: 'ce vor să promoveze - vehicule sau oameni?', și în funcție de răspuns, să facă și strategiile de dezvoltare rutieră. Vorbim de exemple pozitive, vorbim despre ce putem să învățăm de la alte orașe din Europa, uitându-ne la rezultatele ușor obținute, cu eforturi cât mai mici și cât mai eficiente. Nu trebuie să reinventăm roata, ca să mergem pe bicicletă, trebuie doar pur și simplu să pedalăm”.

4. Credeți că în România este încurajat transportul nepoluant?

Autoritățile ar trebui să dezvolte infrastructura rutieră pentru bicicliști.

Raluca Fișer: „Cred că România trebuie să se alinieze cu standardele europene. Ținta de 90% până în 2050 de decarbonizare a transportului urban este imposibil de atins, fără a integra - în mod corect, sustenabil - transportul alternativ și mersul pe jos. Vrem, nu vrem, asta este direcția sănătoasă. Sper că va fi, până la urmă, o decizie politică și fiscală, care să încurajeze și mai mult transportul alternativ”.

5. Care sunt problemele majore dintr-un oraș aglomerat, ce ar putea fi rezolvate cu ajutorul mersului pe bicicletă?

Raluca Fișer: „Sigur că, în primul rând, vorbim de congestionarea în trafic, de zgomot, de timpul pierdut în trafic, și odată cu acesta, de poluarea ambientală, nu vorbim doar de dioxid de carbon, ci și de noxe, de particulele de praf. Așadar, autoritățile ar trebui să dezvolte infrastructura rutieră pentru bicicliști - corectă, bine semnalizată – să creeze piste de biciclete, locuri de parcare pentru acestea, și să deruleze campanii de conștientizare pentru toți participanții la trafic. E nevoie de o comunicare eficientă. Aceștia ar fi cam primii pași care cred eu că ar trebui făcuți”.

Mersul pe bicicletă ar putea rezolva problemele majore dintr-un oraș aglomerat.
Mersul pe bicicletă ar putea rezolva problemele majore dintr-un oraș aglomerat.

6. Cum îi ajutați pe oameni să conștientizeze importanța mijloacelor de transport alternativ?

Raluca Fișer: „Cred că în totalitatea proiectelor noastre vorbim permanent de conștientizare și educare, sunt unele dintre obiectivele noastre, de a aduce subiectul în atenția publică, pe toate direcțiile. Prin proiectele noastre, prin campaniile pe care le derulăm, discutăm foarte mult despre partea pozitivă, despre efectele pozitive pentru om și pentru oraș, pe care ți le dă bicicleta.

Mersul pe bicicletă îți aduce un zâmbet în fiecare zi.

Este important ca oamenii să înțeleagă că sunt parte integrantă a ecosistemului în care trăim, și modul în care ne deplasăm are un efect extrem de important asupra acestuia.

Îi invit pe oameni să se bucure de zilele senine și încă călduroase, și să țină minte că mersul cu bicicleta nu e doar pentru perioada verii - nu există vreme rea, ci doar haine nepotrivite, așa că pedalați pe bicicleta proprie sau cu I'Velo, noi vă așteptăm cu drag! Una dintre cele mai mari bucurii este să văd oameni care învață să meargă pe bicicletele noastre, și bucuria aceea, de reușită, pentru mine înseamnă foarte mult”.

7. Care sunt beneficiile mersului pe bicicletă?

Raluca Fișer: „Vorbim de sănătatea fizică, în primul rând. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are un program de promovare a mersului pe bicicletă, fiind unul dintre cele mai eficiente moduri de a combate sedentarismul, dar și de a merge cât mai repede din punctul A în punctul B, dacă vorbim de un beneficiu real de timp. Statisticile europene ne arată că viteza de parcurgere a unui oraș cu bicicleta este mai mare decât cea cu un vehicul propriu. Plus de asta, mersul pe bicicletă îți aduce un zâmbet în fiecare zi, și ești mai activ, într-un oraș mai prietenos, în care se trăiește mai bine”.

8. Este rentabil transportul alternativ?

Raluca Fișer: „Pentru oraș și pentru oameni, cu siguranță este rentabil, pentru că investiția într-o bicicletă este mult mai mică față de o mașină. Dacă ne uităm la relația costuri-beneficii, de departe, bicicleta câștigă la foarte multe puncte, și o încurajăm. Costul efectiv al acesteia este unul acceptabil și ușor de suportat de foarte multă lume”.

Transportul alternativ este rentabil atât pentru oameni, cât și pentru oraș.
Transportul alternativ este rentabil atât pentru oameni, cât și pentru oraș.

9. Cât de necesară este implementarea transportului public nepoluant în România?

Raluca Fișer: „Cred că într-un mix care să aducă cetățeanul modern din punctul A în punctul B, în cel mai rapid, sănătos și sustenabil mod. De aceea, nu vorbim doar de biciclete sau de trotineta electrică, așa cum le avem noi în proiectele I'Velo, vorbim și de mersul pe jos, transportul public electric sau cât mai eficient făcut. Da, face parte dintr-un mix sănătos, într-un oraș modern, al viitorului, care trebuie încurajat”.

10. Care sunt principalele acțiuni ce ar trebui puse în practică pentru sustenabilitatea urbană?

Raluca Fișer: „Trebuie să existe o strategie a autorității locale. Nu putem să facem proiecte punctuale, ici-colo. Sigur că putem să ne uităm la proiecte-pilot, să vedem care sunt rezultatele, și ulterior să dezvoltăm pe baza lor strategii pe termen mediu și lung, la nivel de oraș. Dar trebuie să avem o viziune care să stea la baza acestor strategii, și nu o viziune numai pentru 3 sau 4 ani – dacă ne uităm la capitalele europene, strategiile sunt pentru 10 și 20 de ani - astfel încât să ne asigurăm că există continuitate și niște obiective foarte clare, asumate, dar și realizate. Fără o strategie, fără o viziune pe termen lung, este imposibil să creezi un oraș al viitorului”.

Raluca Fișer a fondat împreună cu Cornel Belciug, în anul 2009, Asociația Green Revolution. Este prima organizație neguvernamentală de ecologie urbană din România, care pune în practică măsurile ce stau la baza construirii unui oraș verde. Green Revolution dezvoltă proiecte diverse, prin care promovează mijloacele de transport alternativ și sprijină educația ecologică.

XS
SM
MD
LG