Linkuri accesibilitate

Iohannis a mai pierdut o prerogativă: numirile la Consiliul Concurenței. Cum a fost slăbită puterea președintelui de majoritatea PSD


Prședintele Klaus Iohannis

Senatul a votat ca parlamentul și nu șeful statului să numească membrii Consiliului Concurenței, instituție cu rol-cheie în avizarea achizițiilor și fuziunilor dintre companii, care controlează companiile suspectate că încalcă legislația împotriva monopolului. Pierderea acestei prerogative se înscrie într-un lung proces de slăbire a puterii președintelui petrecut în perioada în care PSD și partidele aliate dețin majoritatea legislativă.

Propunerea de modificare a legii concurenței a aparținut senatorilor PSD, Șerban Nicolae și Daniel Zamfir, a fost adoptată tacit în 2018 la Camera Deputaților, iar marți a primit 77 de voturi ”pentru”, 40 ”împotrivă” și 15 abțineri la Senat, cameră decizională.

Concret, noua variantă a legii mărește numărul membrilor plenului Consiliului Concurenței de la 7 la 11, numirea acestora revenind plenului Parlamentului la propunerea grupurilor parlamentare din cele două camere. În vechea lege, numirea revenea președintelui României la propunerea Colegiului consultativ al Consiliului Concurenței, cu avizul guvernului.

Actualul președinte interimar al Consiliului Concurenței este Bogdan Chirițoiu. Acesta conduce instituția din 2010, a avut două mandate, ultimul expirând în primăvara acestui an, de atunci fiind interimar.

Bogdan Chirițoiu spune pentru Europa liberă că legea ”afectează independența instituției și o politizează”.

Legea va fi probabil atacată la Curtea Constituțională, așa cum s-a întâmplat și cu precedenta, declarată neconstituțională în iunie anul acesta. PSD nu a mai avut însă răbdare să aștepte motivarea deciziei CCR și a introdus acest proiect la vot în Senat.

Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței a anunţat în primăvară declanşarea procedurii de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului Concurenţei, termenul era 30 martie.

Alte modificări importante ale legii Concurenței

  • Colegiul consultativ, mecanism de selecție în afara sistemului politic, care cuprinde și societatea civilă, cerut printr-o directivă europeană, a fost eliminat din procedura de numire a membrilor plenului Consiliului Concurenței.
  • mandatului membrilor Consiliului Concurenţei este de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii „o singura dată”.
  • fiecare membru al Consiliului dispune de un singur vot, s-a eliminat prevederea potrivit căreia, în caz de partaj al voturilor, soluţia votată de preşedinte prevalează.

Directiva europeană care protejează independența Consiliului Concurenței

Anul trecut, Parlamentul European a adoptat o nouă directivă în domeniul concurenţei, care conferă autorităţilor de resort din fiecare stat o independenţă sporită.

Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurenţă, declara că este ”important să avem autorităţi independente” pentru a proteja consumatorii.

Acest lucru ar însemna să poţi ridica toate tipurile de dovezi. Iată de ce este important ca noua legislaţie europeană, agreată de toate statele membre şi adoptată în Parlamentul European cu o majoritate uriaşă, să fie acum transpusă în legislaţia naţională, în litera şi spiritul ei. Pentru că independenţa este o metodă pentru a te asigura că serveşti în continuare cetăţenii, în rolul lor de consumatori”.

Directiva este în procedură de transpunere în legislația fiecărei țări, acesta fiind și motivul pentru care Comisia a atras României atenția să nu facă modificări care contravin directivei.

Ce alte atribuții a mai pierdut președintele

  • Nu mai poate prelungi cu 1 an mandatul șefului Statului Major al Armatei, urmare a unei decizii a CCR.
  • A fost exclus din procedura numirii șefilor Curții Supreme de Justiție, care în acest moment este făcută de secția pentru judecători a Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM)
  • Nu mai numește șeful Autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor (ANCOM), prerogativă care revine Parlamentului.
  • A fost exclus din procedura de avizare a șefului DIPI, serviciul secret al MInisterului de Interne, care este făcută de primul ministru.
  • Este obligat să accepte revocarea din funcție a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), făcută de ministrul de justiție.
  • Trebuie să accepte revocarea unui ministru la cererea premierului.
  • Este obligat să numească un ministru interimar propus de premier.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG