În motivarea pe care judecătorii CCR au dat-o publicității, judecătorii consideră că șeful statului are o singură atribuție în privința revocării unui ministru. Să semneze decretul. Și îi dă și un termen în interiorul căruia să se conformeze solicitării unui premier - 15 zile.
Este cazul Anei Birchall, ministrul Justiției care a fost revocat de Viorica Dăncilă a doua zi după ce propusese printr-un proiect de ordonanță de urgență, înăsprirea pedepselor cu închisoarea pentru omor, viol și pedofilie.
- ”Curtea reține că revocarea reprezintă un mijloc legal pus la dispoziția primului-ministru pentru vacantarea unei funcții din structura Guvernului, o măsură pe care primul-ministru o propune Președintelui României exclusiv în sensul respectării formalismului și a principiului simetriei ce guvernează regimul actelor juridicede și față de care, fără a avea un drept propriu de apreciere, Președintele trebuie să se conformeze într-un termen legal de 15 zile de la data propunerii primului-ministru.
Motivarea judecătorilor CCR îi atrage atenția lui Klaus Iohannis că nu a dat curs cererii Vioricăi Dăncilă, care a fost transmisă în luna august și constată că nu s-a stins conflictul între cele două puteri ale statului și „a încălcat dispozițiile constituționale” referitoare la respectarea legilor.
De asemenea, CCR motivează și decizia judecătorilor prin care șeful statului, ales direct de cetățeni, nu are opțiune nici în privința desemnării de către premier a unor miniștri interimari. Doar semnează decretul de numire. În cauză s-a aflat dezbaterea legată de ieșirea de la guvernare a ALDE, care a dus la schimbarea compoziției politice a Guvernului.
118. În prezenta cauză, Curtea reține că primul-ministru a formulat propunerile de numire a unor miniștri titulari în aceeași zi – 26 august 2019 – în care președintele ALDE a anunțat public ieșirea de la guvernare a acestei formațiuni politice, primul-ministru declarând public că a luat act de această decizie tot în aceeași zi. Deși destrămarea coaliției de guvernare este susținută la nivelul declarațiilor publice și are caracter politic, Curtea constată că aceasta reprezintă o situație de fapt de notorietate, care nu necesită o justificare în sens juridic, astfel că această realitate a vieții politice nu poate fi ignorată. Această nouă situație de fapt poate conduce la restructurarea Guvernului sau la formarea unei alte compoziții politice a acestuia, situație ce se identifică cu ipoteza reglementată la art.85 alin.(3) din Constituție.
- 119. Așa fiind, Curtea constată că, începând cu data de 26 august 2019,Președintele României nu mai putea exercita atribuția prevăzută de art.85 alin.(2) din Constituție, de numire a membrilor Guvernului, fără ca, în contextul unor evenimente ce au determinat modificarea coaliției politice ce a asigurat, până în prezent, guvernarea, să existe acordul prealabil al Parlamentului, exprimat în conformitate cu dispozițiile art.85 alin.(3) din Constituție. Din acest punct de vedere, al atribuției Președintelui României de numire a miniștrilor titulari, la propunerea primului-minstru întemeiată pe art.85 alin.(2) din Constituție, Curtea constatăcă nu există conflict juridic de natură constituțională între primul-ministru, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, generat de refuzul Președintelui de a numi miniștrii titulari propuși de primul-ministru prin adresele nr.5/5321, nr.5/5322, nr.5/5323, nr.5/5324 și nr.5/5325 din 26 august 201
- 133. Prin utilizarea verbului „va desemna” în cuprinsul art.107 alin.(3) din Constituție, și, implicit, al alin.(4) din acest articol, legiuitorul constituant a avut în vedere obligația, și nu posibilitatea Președintelui de a acționa în sensul numirii unui prim-ministru interimar, respectiv a unui ministru interimar. Lipsa unui text în Legea fundamentală care să instituie un termen imperativ pentru emiterea decretului Președintelui României de desemnare a unui prim-ministru/ministru interimar nu poate fi interpretatăîn sensul tergiversării sine die a îndeplinirii acestei obligații constituționale (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr.875/2018, parag.88).
Facebook Forum