Linkuri accesibilitate

Analiză | Ce (nu) vrea Iohannis


Președintele Klaus Iohannis a amânat cu o săptămână negocierile pentru formarea viitorului guvern.

Echipa câștigătoare cu Florin Cîțu în frunte a pierdut guvernarea cu un scor zdrobitor, cel mai mare înregistrat vreodată de o moțiune de cenzură. A reușit să coalizeze împotriva sa nu doar opoziția, ci și pe foștii parteneri. Întrebarea e ce urmează, ce jocuri fac președintele și PNL.

Dacă rezultatul la moțiune era previzibil, pașii pe care îi va face președintele Klaus Iohannis sunt mai puțini clari. În primă fază, Iohannis cheamă partidele la consultări, iar Cîțu va rămâne premier cu puteri reduse în următoarele 45 de zile.

Președintele, liberalii și Florin Cîțu ar putea profita de întreaga perioadă de 45 de zile, dar ar fi o strategie riscantă în condițiile în care cabinetul interimar nu mai poate da Ordonanțe de Urgență într-un context sanitar care a degenerat deja.

Valul patru al pandemiei, care nu a fost învinsă, așa cum anunța în vară premierul demis, face acum ravagii. Chiar în ziua moțiunii s-a înregistrat un record absolut de noi îmbolnăviri, peste 15.000, iar locurile la ATI sunt pe zero. Mai exact, prelungirea crizei politice ar putea să-l ajute pe Florin Cîțu să mai rămână o perioadă la palatul Victoria, dar nu și populația.

Mesajul lui Iohannis: soluția nu e refacerea coaliției

Președintele nu e grăbit: a convocat de abia săptămâna viitoare partidele la consultările de la Cotroceni, deși spune că România trece printr-o criză sanitară și una a prețurilor la energie. Până acum președintele nu a părut prea impacientat de valul patru al pandemiei și nici de ratarea campaniei de vaccinare, poate și pentru că cel care a coordonat-o a fost Florin Cîțu, cel creditat de el.

Vinovații de criza politică și de căderea guvernului sunt „politicienii cinici”, pe care Iohannis i-a depistat la USR PLUS. Unii, a spus președintele, „poartă masca reformismului”. „USR a făcut parte din coaliția de guvernare. Și a votat alături de PSD și AUR moțiunea de cenzură. Acestea sunt faptele, restul e discurs politic, sau demagogie sau cum vreți să-i spuneți”.

De remarcat că președintele nu spus niciun cuvânt despre refacerea coaliției de guvernare și că prin atacul la USR PLUS, venit în siajul celui al premierului Cîțu din discursul de la moțiune, arată că susține poziția acestuia. De o vehemență ieșită din retorica obișnuită, Cîțu nu a făcut economie la cuvinte grele, la invective chiar, acuzând USR și pe miniștrii partidului de „trădare, incompetență, minciună, iresponsabilitate, imaturitate”. „Trebuia să-i fi demis de mult. Am tolerat în guvern miniștri incompetenți”, a vituperat Cîțu cu vocea vibrând de enervare.

Premierul Florin Cîțu a lansat un atac vehement împotriva USR
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:26 0:00

Fostul premier pare că dorește să taie toate punțile, spune că nu vrea să negocieze cu cei de la USR PLUS, că nu-i mai dorește într-un viitor guvern. Președintele nu l-a contrazis.

Ce semnal a lansat această poziționare? Fie că vede soluția într-un guvern minoritar sub bagheta lui Florin Cîțu, fie unul de „tranziție”, pe șase luni, așa cum dorește PSD. Acest lucru înseamnă însă prelungirea crizei pe termen greu de precizat, pentru că formula presupune cel puțin două voturi de respingere în parlament, negocieri dure și înțelegeri subterane.

Tabăra Cîțu, zid în jurul lui Cîțu

În PNL, tabăra „echipei câștigătoare”, lucrurile sunt clare: alesul este Cîțu și doar Cîțu. Cel puțin așa arată decizia cu care s-a ieșit de la întrunirea de după moțiunea de cenzură. Fostul premier va fi propunerea, prima, a doua și, dacă e cazul, a treia, cu care partidul va merge la consultările de la Cotroceni.

Echipa lui Cîțu nu se împiedică, cel puțin la modul declarativ, de decizia Curții Constituționale de anul trecut care interzice ca un prim ministru înlăturat la o moțiune de cenzură să fie prima nominalizare. Juriștii și nejuriștii partidului au însă propria lor interpretare asupra subiectului, care va fi, probabil, rezolvat tot la CCR.

Analizând declarațiile acestora, guvernul minoritar pare a fi soluția agreată. De exemplu, Dan Vîlceanu, fost ministru de finanțe și apropiat al lui Florin Cîțu, a declarat marți seară că PNL este dispus să negocieze cu orice partid care va susține guvernul, unul din ecuația căruia lipsea USR PLUS. Deci, cu PSD.

Problema e că, cel puțin în acest moment, PSD declară pe toate vocile că nu va susține o astfel de formulă. Desigur, nimic nu e bătut în cuie și săptămâna de grație acordată de președinte poate avea exact acest obiectiv: să se perfecteze o strategie cu PSD. Pentru că, indiferent de speculații, dacă nu va exista o înțelegere cu PSD, un guvern Cîțu nu va trece de votul parlamentului.

Teoretic, după al doilea eșec ar trebui să se ajungă la alegeri anticipate, așa cum clamează PSD că vrea. Practic însă, președintele nu este obligat să dizolve parlamentul, iar criza se va prelungi.

Scindarea PNL pe falia Cîțu

Există însă și posibilitatea ca în PNL să se producă o sciziune. Este deja evident că grupul Orban, care numără 41 de parlamentari, așa cum s-a văzut din scrisoarea deschisă de după moțiune, nu susține și nici nu va vota instalarea unui alt guvern Cîțu.

Chiar dacă în momentul de față tabăra Cîțu domină la vârful partidului, perpetuarea crizei, din care imaginea PNL nu are decât de suferit, nu este agreată de toți liderii, dacă ne gândim doar la Ilie Bolojan și Dan Motreanu.

Pe fondul nemulțumirii populației, care este de așteptat să crească în condițiile scumpirilor la energie și a unei probabile crize umanitare provocată de valul patru al pandemiei, există posibilitatea ca falia creată în PNL pe linia Florin Cîțu să se mărească, iar susținerea acestuia pe termen mediu pentru funcția de premier să se șubreazească.

În plus, obținerea votului de învestitură de către un alt guvern Cîțu va deveni și mai problematică în lipsa celor 41 de voturi din PNL.

USR PLUS, între ciocan și nicovală

Cel puțin în acest moment, USR PLUS și-a atins scopul: l-a dărâmat pe Florin Cîțu prin moțiune de cenzură. Ce urmează ar putea fi însă mai complicat decât au anticipat liderii partidului.

În primul rând, campania dusă de PNL, Cîțu și de președintele Iohannis, acuzele de imaturitate, trădare, asociere cu „extremiștii” și „neonaziștii” de la AUR, ar putea să înceapă să aibă succes în situația în care criza se prelungește și nemulțumirea populației crește.

USR PLUS insistă că se poate reface coaliția și guvernarea în anumite condiții agreate cu PNL. În primul rând, un calendar clar al reformelor și legilor prioritare, în al doilea, menținerea ministerelor deținute în defunctul guvern și, desigur, un premier agreat. „Nu putem vota orice mătură”, a spus Dacian Cioloș.

Dar, deși nu vor să admită în momentul acesta, pentru că nu vor să strice și mai mult relațiile, oricum în zona de îngheț, cu președintele Iohannis, USR PLUS știe că președintele, Cîțu și PNL nu-i mai vor la guvernare.

Și atunci? Fie intră în opoziție pentru o perioadă greu de anticipat, fie acceptă varianta „guvernului de tehnocrați” avansată de PSD. Dacian Cioloș are însă o problemă: știe din propria experiență că soarta politică a unui astfel de guvern este pecetluită. A și spus clar că nu agreează formula tehnocraților.

Prin nominalizarea de către USR PLUS drept candidat la funcția de premier la discuțiile de la Cotroceni, Cioloș poate cădea într-o capcană. Tot partidul poate cădea în capcană.

Soluție

Soluția cea mai rapidă și eficientă pentru situația complicată în care se află România, cu cele trei crize de care vorbea chiar președintele, este nominalizarea de către PNL, în acord cu Iohannis, a unui alt premier, care însă să nu fie un „iepuraș” pentru Florin Cîțu. Un premier care să fie agreat cu USR PLUS. În maximum o lună ar putea fi instalat noul executiv.

Iran | Fără bani pentru un sac de orez. Impactul devastator al inflației
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:10 0:00
XS
SM
MD
LG