Al doilea tur al alegerilor prezidențiale are loc în Iran după ce niciun candidat nu a obținut suficiente voturi pentru a fi declarat câștigător la alegerile din 28 iunie, transmite RFE/RL. În turul doi se confruntă parlamentarul reformist Masud Pezeshkian și fostul negociator pentru programul nuclear iranian, Saeed Jalili.
Scrutinul are loc după de moartea fostului președinte Ebrahim Raisi într-un accident de elicopter luna trecută. Alegerile prezindențiale din Iran au loc pe fondul lipsei libertăților cetățenești din țară, a scăderii nivelului de trai și a unei economi șubrede.
Jalili este reprezentantul personal al liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în Consiliul Suprem de Securitate Națională (SNSC). El a fost secretarul SNSC între 2007 și 2013, timp în care a condus delegația iraniană în discuții eșuate cu Occidentul privind programul nuclear al Teheranului.
El reprezintă partea dură a taberei conservatoare și nu a deținut niciodată o funcție aleasă.
Pezeshkian este membru al parlamentului din 2008 și a ocupat funcția de vicepreședinte între 2016 și 2020, când moderații și reformiștii aveau majoritatea în legislativ.
El a pus la îndoială metodele Iranului de a impune hijabul sau vălul islamic pentru femei și a vorbit în favoarea negocierii cu Occidentul.
Dar el sprijină, de asemenea, principiile republicii islamice și spune că va urma politicile lui Khamenei dacă va fi ales.
Rezultatul alegerilor este puțin probabil să ducă la schimbări majore de politică, dar ar putea avea un impact asupra succesiunii lui Khamenei, în vârstă de 85 de ani, liderul suprem al Iranului din 1989.
Primul tur de scrutin a înregistrat o prezență scăzută record de 39,9%, în ciuda apelurilor lui Khamenei pentru o participare ridicată la vot, care să proiecteze imaginea unui Iran în care poporul său susține clasa politică.
Republica islamică a susținut mult timp că legitimitatea sa derivă din prezența puternică la vot, dar participarea slabă la alegerile recente și protestele antisistem care au degenerat în violențe au contestat legitimitatea actualei conduceri.
Pezeshkian a terminat primul tur cu 10,5 milioane de voturi, peste cele 9,5 milioane ale lui Jalili. Pezeshkian a beneficiat însă de împărțirea votului conservator, care a făcut ca aproximativ 3,4 milioane de voturi să meargă la președintele Parlamentului, Mohammad Baqer Qalibaf. Pentru turul doi, Qualibaf și-a anunțat sprijinul pentru Jalili.
Campania lui Pezeshkian a urmărit să crească prezența la vot convingând oamenii care au boicotat primul tur să voteze în al doilea tur. Susținătorii săi au încercat să sublinieze pericolele ca o figură dură precum Jalili să vină la putere, și au spus că administrația lui va adopta politici represive și va izola internațional și mai mult Iranul.
Susținătorii lui Jalili l-au portretizat pe Pezeshkian ca pe un om care este blând cu Occidentul și va face ca progresul iranian să depindă de bunele relații cu occidentul.
La rândul lor, disidenții au cerut publicului să continue boicotarea votului, despre care au spus că nu sunt nici libere, nici corecte și că voturile din trecut nu au reușit să aducă vreo schimbare în bine.
În Iran, în ciuda luptei electorale, liderul suprem are ultimul cuvânt în toate problemele de stat, iar președintele nu are prea multă influență asupra multor probleme cheie.
Ebrahim Raisi, pe care mulți iranieni îl numesc "Măcelarul Teheranului" pentru presupusul său rol în execuția în masă a prizonierilor politici în 1988, a murit împreună cu ministrul de externe Hossein Amir-Abdollahian și alți câțiva oficiali când elicopterul lor s-a prăbușit pe 19 mai.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
