Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a prezentat primul raport privind stabilitatea financiară a României pe 2019, în care sunt analizate 5 mari riscuri și tendința lor.
Primul și cel mai important este „tensionarea echilibrelor macroeconomice interne”, care prezintă risc ridicat și are o tendință de creștere, conform raportului BNR.
„Este adevărat că economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, mai ales după 2013. Astfel că rata medie de creştere economică din ultimii cinci ani se situează în jurul nivelului de 4,6%. (...). Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor. Mai ales în dauna investiţiilor publice”, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
La acest lucru s-a adăugat o dinamică ridicată a importurilor, care a avut efecte negative asupra balanței externe, a mai explicat Isărescu.
„Noi vorbim de riscuri şi raportul este despre riscuri. Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem pentru că dacă continuăm cu această tendinţă mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă”, a mai spus guvernatorul BNR.
Al doilea mare risc sistemic la adresa stabilității financiare a României este „cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar”, care are un grad ridicat de risc și o tendință de creștere, conform raportului BNR.
Isărescu a vorbit despre OUG 114, poreclită „a lăcomiei”, care a adus modificări și taxe noi în economie și care „a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar”.
BNR s-a implicat ulterior în procesul de modificare a acestei ordonanțe, pe trei direcții, conform lui Isărescu: eliminarea legăturii dintre taxa „pe lăcomie” şi ROBOR, diminuarea nivelului taxei şi reducerea bazei de impozitare.
„Riscul legislativ ridicat rezultă nu numai din faptul că Ordonanţa 114 a putut să apară aşa cum a apărut, peste noapte şi înaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert, impredictibil altor schimbări legislative din ultima vreme, din absenţa studiului de impact în toate cazurile şi din lipsa consultării cu părţile interesate”, a declarat Mugur Isărescu.
Celelalte riscuri pentru stabilitatea financiară a României sunt:
- „Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente” – risc ridicat, tendință de stagnare.
- „Structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar” – risc moderat, tendință de creștere.
- „Riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental” – risc redus, tendință de stagnare.
Facebook Forum