Jandarmeria a prezentat la o întâlnire cu societatea civilă o serie de modificări a Legii manifestațiilor publice, care fusese adoptată în 1991, asumate ca puncte de vedere, dar care, în cazul în care ar fi adoptate de Guvern și ar fi aprobate în Parlament,. ar duce la interzicerea multora din protestele ultimilor ani.
Printr-o serie de mențiuni ambigue, Jandarmeria impune mai multe sintagme care pot fi interpretate, unele dintre ele având chiar un istoric recent. Este important că între modificările propuse de jandarmi nu este precizat clar, de pildă, în ce condiții și la ordinul cui ar urma ca forțele de ordine să intervină pentru încetarea unor proteste, în condițiile în care ecourile lui 10 august 2018, când guvernarea PSD a înecat cu intervenția violentă a Jandarmeriei protestele pașnice ale peste 100.000 de oameni în Piața Victoriei. De asemenea, între solicitările actuale ale jandarmilor este lăsată în seama organizatorilor răspunderea pentru degenerarea unor proteste. Astfel, cine înscrie la primărie un protest este obligat să angajeze și o firmă de pază care să identifice persoanele recalcitrante și să le scoată din mulțime. Dacă protestele degenerează, organizatorii sunt pasibili de amenzi mai mari decât până acum - de la 5.000 de lei la 30.000 de lei.
Surprinzător este faptul că Jandarmeria susține că sunt interzise protestele care urmăresc „inițierea sau organizarea unei lovituri de stat sau o acțiune contrară siguranţei naţionale și ordinii constituționale”. Nu sensul acestor reglementări este problematic, ci absența autorității menționate în lege care să stabilească natura unor astfel de manifestări. Asta cu atât mai mult cu cât la 10 august 2018, cu nici doi ani în urmă, protestul organizat de diaspora, unde s-a cerut demisia Guvernului condus de Viorica Dăncilă, a fost catalogat ca fiind „o tentativă de lovitură de stat” de către liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea. În aceiași termeni s-a referit la acea vreme și Viorica Dăncilă despre protestele din Piața Victoriei când a scris o scrisoare Comisiei Europene, în care se plângea că s-ar fi „încercat o acțiune de răsturnare violentă a cabinetului, iar președintele Iohannis nu și-ar fi exercitat atribuțiile constituționale.
Defăimarea țării și prestigiul autorităților
O altă mențiune ambiguă este și interdicția protestelor din cauza „defăimării țării și a națiunii”, fără să fie menționat cine stabilește și cum se definește „defăimarea țării” - o sintagmă care amintește de Codul penal comunist, care avea o astfel de precizare și care încadra emisiunile Europei Libere la acest articol. La un alt articol al propunerilor Jandarmeriei se spune chiar că sunt interzise „răspândirea ori prezentarea în public...a unor fapte/acțiuni privitoare la România ori la naţiunea română, de natură să aducă atingere autorităţii şi prestigiului acestora”. Și aceste sintagme sunt interpretabile, mai cu seamă dacă sunt lăsate în seama autorităților politice.
Într-o societate în care tendința polarizării pe anumite teme a fost vădită în ultimul timp, luând ca ilustrare referendumul pentru familie, interzicerea unor manifestații publice care presupun „manifestările obscene, contrare bunelor moravuri”, cum a propus Jandarmeria, lasă, din nou, în spațiul gri dreptul la liberă exprimare.
Cristian Ghingheș, de la România Curată, care a analizat propunerile Jandarmeriei din perspectiva ONG-ului pe care-l reprezintă, se întreabă „ce sunt alea bune moravuri? Manifestările Pride ar fi foarte ușor de catalogat în acest fel de conservatori, iar aceștia imediat ar pune mâna pe telefon și nu m-aș mira ca anumite organe să aplice sancțiuni în multe dintre județele țării”.
Cine își asumă aceste reglementări?
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Sorin Despina, a declarat, pentru Europa Liberă, că explicațiile pentru reglementările propuse de Jandarmerie vor veni într-un comunicat, însă a subliniat că propunerile prezentate la o întrevedere cu asociații civice nu sunt asumate și de Ministerul de Interne, ci vin din experiențele de până acum.
Surse liberale au declarat, pentru Europa Liberă, că „nici Guvernul, nici PNL, nu vor promova „aberațiile” din proiectul Jandarmeriei. Că este vorba despre o formă neasumată politic se poate observa și din faptul că acest proiect nu a ajuns încă în circuitul dezbaterii legislative, nefiind înregistrat la Parlament.
Dincolo de ambiguitățile menționate deja, propunerile Jandarmeriei se mai referă la
- înregistrarea obligatorie la primărie a oricărei manifestații publice. Dacă este vorba de o manifestație spontană, este admisă doar dacă se petrece la 12 ore distanță de producerea unui incident/eveniment
- nu se poate relua un protest de mai mult de trei zile consecutiv
- nu ai voie să ai fața acoperită la manifestații publice
- amenzile au crescut până la 30.000 de lei, păstrându-se și pedeapsa cu închisoarea de la 2 luni la 3 ani pentru opunerea cu violență la recomandările organizatorilor sau la intervenția forțelor de ordine.
- jandarmii pot filma si fotografia pe oricine în timpul protestelor, fără acordul persoanelor respective, pentru ca după aceea să poată folosi ca probe imaginile respective
În România, protestele înăbușite în violență de la 10 august au amintit de mineriadele anului 1990 și de Piața Universității, de la închiderea căreia se împlinesc zilele acestea 30 de ani. Cei care au intervenit violent și au lăsat și victime în urmă (cazul Frumușeanu-Crăiniceanu în 1991 sau cazul Ilie Gâzea, din august 2018) au fost cercetați tardiv sau deloc, lăsând semne de întrebare în privința responsabilității autorităților și a independenței justiției. Cu toate acestea, în România ultimilor ani, protestele în sprijinul cercetării faptelor de corupție, al găsirii vinovaților pentru incendiul Colectiv, cele împotriva guvernelor care au schimbat legile justiției și legile penale pentru a-i scăpa de condamnări pe cei acuzați de corupție au reprezentat o schimbare de atitudine, prin revirimentul spiritului civic al sute de mii de oameni din marile orașe.
Facebook Forum