„Am văzut familii destrămate din cauza păcănelelor, prieteni de-ai mei, familii ajunse într-o zonă a sărăciei, am văzut vieți pierdute, și nu exagerez când spun asta”, declară primarul municipiului Slatina, Mario di Mezzo (PNL), pentru Europa Liberă.
El este primarul care a anunțat că vrea ca Slatina să devină „primul oraș din România liber de păcănele”, la scurt timp după ce Guvernul a decis, pe 24 februarie, prin Ordonanță de Urgență, că primăriile pot aproba, interzice sau limita funcționarea sălilor de jocuri de noroc de pe teritoriul lor.
În documentul guvernamental este prevăzută o perioadă de tranziție pentru operatorii care au autorizație de exploatare în curs, eliberată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și care este valabilă un an. Ceea ce înseamnă că, dacă un Consiliu Local decide interzicerea sălilor de jocuri, acestea nu vor dispărea automat, ci după expirarea autorizației de exploatare.
Clipul video postat de primarul din Slatina pe Facebook a strâns aproape jumătate de milion de vizualizări și numeroase comentarii – majoritatea sunt favorabile ideii de interzicere a sălilor de jocuri în localitate.
„Avem aproximativ 70 de săli de jocuri în oraș și trei librării. Asta se resimte în mai multe aspecte ale vieții”, adaugă Mario de Mezzo.
El mai spune că, încă de după preluarea mandatului de primar, în 2024, a primit constant sesizări de la locatarii din blocuri legate de zgomotul care se aude noaptea de la aparatele de jocuri, situate de cele mai multe ori în spații deschise non-stop, la parterul imobilelor. S-au plâns și părinți, care au vorbit despre copiii lor care se întâlnesc în casa scării cu jucători ieșiți să fumeze.
„Dincolo de aceste tipuri de disconfort, dramele pe care aceste business-uri le creează sunt mult mai adânci”, mai spune primarul.
În videoclip, el a povestit că, atunci când a fost prefect de Olt, a văzut cadavrul unui tânăr de 27 de ani, care s-a sinucis după ce a pierdut bani la păcănele.
În acest context, „vrem să interzicem tot ce înseamnă sală de jocuri”, adaugă primarul Slatinei, care menționează că va iniția foarte un proiect de Hotărâre de Consiliu Local în acest sens. Proiectul va fi supus consultării publice, după care va merge la vot.
Edilul se bucură de susținere majoritară în Consiliu, dar „sper ca acest proiect să fie votat cu unanimitate, de consilierii de la toate formațiunile”, conchide el.
Și alți primari, de la alte formațiuni politice, precum Brăila (PSD) sau Bacău (USR), au anunțat că vor propune interzicerea sau cel puțin limitarea zonelor cu săli de jocuri în orașele lor, solicitând opinia cetățenilor și sprijinul lor. Postările lor au strâns sute de comentarii.
La Giurgiu și Ploiești, două instituții media au lansat campanii de interzicere a sălilor de păcănelele, în timp ce în orașe mai mici, primari, consilieri locali sau simpli cetățeni au lansat de asemenea în dezbatere subiectul.
Majoritatea comentariilor rezultate susțin interzicerea sălilor de jocuri în orașele lor. Sunt, însă, și persoane care susțin că problema se rezolvă doar pe jumătate, întrucât cei dornici să joace o vor face online, sau că limitarea activității este mai indicată.
În prezent, funcționarea păcănelelor este interzisă în localitățile cu o populație sub 15.000 de locuitori, dar noua Ordonanță de Urgență permite și primăriilor din localitățile mai mari să ia astfel de măsuri.
„Ordonanța de urgență aduce încă un filtru, al autorității locale, pentru funcționarea tuturor categoriilor de săli de jocuri. Dacă pentru o florărie aveai nevoie de autorizație de la primărie, pentru săli erau suficiente licența și autorizația de exploatare naționale – acum li se cere și lor o autorizație locală de funcționare”, explică deputata Diana Stoica (USR), inițiatoarea mai multor proiecte anti-păcănele în Parlament, pentru Europa Liberă.
A fost și cea care a promovat măsurile adoptate de Guvern prin Ordonanța de Urgență din 24 februarie.
Sălile de jocuri, condiționate de obținerea autorizației de funcționare de la primării
Guvernul, mai exact Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a inițiat la mijlocul lunii ianuarie consultarea publică legată de proiectul de lege privind reforma în administrația centrală și locală, care prevedea și măsuri privind jocurile de noroc. Europa Liberă a scris despre acest subiect aici.
Pe 24 februarie, proiectul a fost aprobat sub forma unei Ordonanțe de Urgență, publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie.
Documentul modifică mai multe prevederi ale unei legi din 2009, privind funcționarea jocurilor de noroc în România și stabilește atribuţii sporite pentru primării cu privire la autorizarea sălilor de jocuri, fizice, din localități.
- Operatorii de jocuri de noroc sunt redefiniți ca operatori care au obținut atât licență de organizare de astfel de activități (eliberată de regulă pentru zece ani) și autorizație de exploatare (pentru un an) de la Oficiul Național de Jocuri de Noroc, cât și „În cazul desfășurării activității în locații fizice, este necesară și deținerea autorizației de funcționare eliberate de autoritatea administrației publice locale competente”, menționează textul Ordonanței.
Până acum, legislația prevedea că „licența de organizare și autorizația de exploatare a jocurilor de noroc permit operatorului economic care le-a obținut să desfășoare activitatea pe întreg teritoriul României”, „fără a fi necesară obținerea de autorizații, aprobări, taxe suplimentare, avize ori licențe din partea altor autorități.”
Noua Ordonanță menține aceste prevederi, dar adaugă că „desfășurarea efectivă a activității în locații fizice este condiționată, după caz, de obținerea autorizației de funcționare locală, eliberate de autoritatea administrației publice locale competente, potrivit legii.”, de la administrația pe raza căreia își desfășoară activitatea. - Consiliul Local are posibilitatea să decidă, conform altei prevederi, dacă pe teritoriul său se pot desfășura sau nu activități de jocuri de noroc.
- Dacă astfel de activități sunt permise, operatorul trebuie să obțină autorizația anuală de funcționare, pentru care trebuie să aducă copii după licența deținută și documente privind spațiul propus pentru desfășurarea activității.
- Cererea de autorizație de funcționare locală poate fi aprobată sau respinsă de către consiliile locale „pe baza criteriilor stabilite prin regulament propriu, cu respectarea priorităților de dezvoltare locală, a normelor de protecție a ordinii și a sănătății și siguranței publice”.
- De asemenea, administrația locală are posibilitatea să stabilească – prin Hotărâre de Consiliu Local – zonele în care se pot desfășura activități de jocuri de noroc. Ea stabilește și valoarea taxei anuale de autorizare locală, care se plătește în termen de 30 de zile.
„După adoptarea acestei ordonanțe, autoritățile locale vor putea decide dacă permit și în ce condiții să funcționeze jocurile de noroc pe teritoriul lor”, a subliniat premierul Ilie Bolojan. „Este un aspect important care mută decizia spre marile autorități locale din România”, a adăugat el.
Mențiunea privitoare la „marile autorități locale” nu este întâmplătoare, întrucât în localitățile mici, cu până la 15.000 de locuitori, sălile de păcănele sunt interzise deja, printr-o lege din 2024.
„Marele plus este că nu mai e nevoie să transpui legislație națională, ci ai nevoie doar de Hotărâre de Consiliu Local ca să stabilești dacă nu mai vrei săli lângă școli, de exemplu – ai o paletă largă de opțiuni. Pot să facă inclusiv niște mini-Las Vegas-uri, dar tot așa, să fie mai inaccesibile, mai departe de școli”, explică Diana Stoica.
Chiar dacă Ordonanța prevede că aspectele tehnice privind spațiile și mijloacele de joc, respectiv regulamentele interne, vor fi stabilite prin norme metodologice, documentul oferă deja cadrul legal pentru hotărâri la nivel local, subliniază deputata USR.
Dacă la nivel național mai multe legi anti-păcănele au fost blocate în Parlament, acum deciziile depind doar de voința politică locală, spune ea. „Presiunea publică, a cetățenilor, există, important este să vedem și că se iau aceste hotărâri, la nivel local.”
Stoica adaugă că toate tipurile de săli de jocuri - cele cu aparate de tip slotmachines, precum și cazinouri și pariuri - fac obiectul Ordonanței.
Val de reacții de la primari, consilieri și cetățeni
Presiunea publică de care vorbește Diana Stoica se resimte și în numeroasele comentarii în mediul online, la postări ale unor primari, consilieri sau instituții media locale care au lansat campanii privind interzicerea sălilor de jocuri.
Majoritatea cer interzicerea acestora, invocând impactul negativ asupra familiilor și societății.
Sunt și cetățeni mai rezervați, care cer îndepărtarea sălilor de lângă școli, sau subliniază că se vor pierde locuri de muncă și că și aceste activități aduc taxe locale. Alții avertizează că mulți jucători se vor muta pe platformele online.
Și în rândul primarilor, unii se declară ferm pentru interzicerea sălilor de jocuri, în timp ce alții au lansat tema în consultare.
„Până acum, primarii nu aveau niciun cuvânt de spus în această privință. Autorizarea păcănelelor se făcea doar la București !!! Acum, legea s-a schimbat și eu îmi asum această decizie !!! Voi propune Consiliului Local interzicerea păcănelelor în Municipiul Brăila !!!”, a anunțat primarul Viorel Dragomir (PSD), pe Facebook.
„O fac pentru familiile și viețile distruse, pentru copiii care cresc în lipsuri din cauza dependenței părinților și pentru demnitatea unui oraș care merită mai mult decât iluzii vândute pe bani grei !!!”, a adăugat edilul.
El s-a adresat și celor care pot să nu fie de acord cu inițiva, menționând că nu trebuie confundat dreptul de a face afaceri cu cel de a exploata slăbiciunea oamenilor.
„Și magazinele de etnobotanice (așa-zise «droguri legale») care, prin 2009, au împânzit Brăila aduceau bani la buget, dar au distrus foarte mulți copii !!!”, a amintit el.
Primarul Bacăului, Lucian Daniel Stanciu Viziteu (USR), s-a declarat și el împotriva funcționării slălilor de jocuri de noroc în municipiu și a scris că „ținând cont de câte nenorociri crează această dependență, nu văd nici un beneficiu în a le ține deschise, mai ales că se află în drum spre școală, spre piața, spre serviciu”.
Decizia recentă a Guvernului, amintește el, dă posibilitatea menținerii, interzicerii sau mutării acestor spații și a lansat tema în dezbatere. Peste 1.300 de comentarii a strâns postarea sa.
„Eu am lansat o dezbatere, este o decizie care aparține comunității, voi discuta cu toate grupurile politice, opinia mea este că ar trebui să le oprim pe toate”, spune primarul din Bacău, pentru Europa Liberă.
Numărul de săli de păcănele și pariuri în oraș este de ordinul zecilor. El subliniază că majoritatea celor care au reacționat la postarea sa sunt pentru interzicere și afirmă că a fost contactat de mai mulți locuitori care i-au semnalat problemele cauzate de dependența de jocurile de noroc.
„Chiar mi-a scris cineva că mă votează toate mandatele, doar să îi scap de această problemă, că i-a distrus toți colegii de la muncă”, povestește Viziteu.
Consilieri locali ai USR au cerut interzicerea păcănelelor și în orașe precum Arad sau Zalău.
Și în orașe non-reședință de județ unii primari sau consilieri au lansat subiectul în dezbatere.
Primarul Municipiului Turda, din județul Cluj, Cristian Matei (PNL), a lansat mai multe variante în dezbatere, pe Facebook: de la limitarea numărului de spații de jocuri, la interzicerea lor în apropierea școlilor și a altor instituții publice, la restrricționarea programului, mutarea la periferie sau interzicerea completă. Peste 200 de comentarii au fost postate.
Edilul spune pentru Europa Liberă că este normal ca orice decizie să aibă loc cu consultarea comunității și că a avut în vedere „un echilibru între libertatea economică și protejarea siguranței, liniștii și sănătății publice”.
„Dincolo de aspectele economice, nu putem ignora riscurile reale pe care aceste activități le pot reprezenta, în special pentru tineri. Expunerea constantă la jocuri de noroc poate genera dependență, probleme financiare și dezechilibre sociale care afectează nu doar individul, ci și familia și comunitatea”, explică el.
Spune că, din consultarea online, a reieșit clar că „majoritatea covârșitoare a celor care au răspuns susțin interzicerea sălilor de jocuri de noroc din oraș”, opinii care trebuie respectate, potrivit lui. Decizia finală trebuie să fie „una responsabilă, fundamentată pe lege și pe voința majorității”, a conchis Cristian Matei.
La Sighișoara, al cărui centru istoric este în patrimoniul UNESCO, consilierul local Costel Fiscu (PNL) a promovat, de asemenea, inițiativa unui oraș fără păcănele.
„Un oraș turistic, cu istorie și cultură autentică, merită o altă direcție”, a scris el pe Facebook, stârnind câteva zeci de comentarii – multe sunt pentru interzicere, iar altele au cerut un „Plan B”, în cazul în care sălile vor fi interzise.
La Petroșani, în judeșul Hunedoara, inițiativa a fost lansată de cetățeni, cei mai mulți pentru o interzicere a păcănelelor.
Sunt și orașe unde campanii de interzicere, sau cel puțin limitare, a păcănelelor au fost lansate de instituții media.
La Ploiești, publicația Observatorul Prahovean a lansat o astfel de campanie, solicitând o poziție oficială a Primăriei și Consiliului Local, precum și o analiză de impact, o dezbatere și demersuri administrative concrete, în limitele noii legislații.
În urma campaniei, primarul Mihai Polițeanu (independent) a anunțat că va propune Consiliului Local interzicerea sălilor de jocuri în oraș.
„Propunerea mea va fi foarte clară: să se interzică jocurile de noroc pe teritoriul Ploieștiului!”, a declarat el pentru sursa citată.
Și la Giurgiu, publicația Giurgiu-tribune Tv a lansat o campanie locală „Fără jocuri de noroc lângă casele noastre”, „pentru a determina primăria Giurgiu să adopte o decizie drastică în privința sălilor cu jocuri de noroc din oraș”.
„În Giurgiu sunt zeci de spații cu pariuri și păcănele, chiar sub ochii copiilor, în toate cartierele. Dacă vrem să îi protejăm, atunci acestea trebuie să dispară”, a scris publicația.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
