Ministerul Dezvoltării a pus recent în consultare publică proiectul de lege pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale.
Este proiectul cunoscut generic drept „legea reformei administrative”, iniţiat încă de anul trecut, dar cu privire la care partidele din Coaliţie – PSD, PNL, USR și UDMR – au căzut greu de acord.
Premierul Ilie Bolojan propunea o reducere de 40% sau chiar 45% a numărului de posturi admise de legislaţie în organigramele primăriilor. S-ar fi tradus într-o reducere medie de 10-15% a posturilor ocupate efectiv. În funcţie de gradul de ocupare a organigramelor primăriilor, unele aveau de tăiat sute de posturi, iar unele mai puteau face angajări.
După luni de trenare, pe fondul opoziţiei multor primari şi în special a PSD, formaţiunile Coaliţiei au ajuns la un acord cu privire la o reducere de 30% a numărului maxim de posturi, dar nu mai mult de 20% din cele ocupate efectiv.
Este forma prezentată în actualul proiect de lege, care prevede ca măsură temporară, pentru 2026, că primăriile pot alege să nu reducă posturi, ci să taie, prin alte metode, din cheltuielile cu personalul.
Proiectul mai prevede reducerea cheltuielilor de personal de 10% în administraţia centrală, precum şi eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri în cabinetele demnitarilor şi aleşilor locali.
Chiar dacă reducerile de personal sunt cele care îi preocupă cel mai mult pe primari, proiectul de lege aduce şi alte prevederi cu impact asupra activităţii primăriilor:
- condiţionarea recuperării mai rapide a permisului de conducere de plata taxelor locale;
- mărirea plafonului maxim al amenzilor aprobate de consiliile locale;
- identificarea, inclusiv cu drone, a construcţiilor ridicate fără autorizaţie;
- atribuţii legate de autorizarea sălilor de jocuri de noroc;
- posibilitatea ca un funcţionar să lucreze cu normă parţială în două primării;
- introducerea executării silite, în caz de neplată a taxelor locale şi pentru indemnizaţiile asistenţilor personali şi venitul minim de incluziune;
- posibilitatea bugetării unor fonduri de regererare locală, pentru protejarea fondului imobiliar valoros.
Fără permis dacă nu îţi plăteşti amenda
Potrivit proiectului de lege, şoferii nu au dreptul de a conduce autovehicule dacă nu îşi plătesc amenzile care le-au fost aplicate în calitate de conducători auto, în 90 de zile de la scadenţă.
De asemenea, persoana căreia i-a fost fost suspendat permisul de conducere, la finalul perioadei de suspendare, trebuie să facă dovada plăţii amenzilor, sume „datorate bugetului local al unității administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul”.
De precizat că, în cazul persoanelor fizice, amenzile date de Poliţie se plătesc în contul bugetelor locale ale localităţilor unde titularii îşi au domiciliul.
Proiectul de lege introduce o obligaţie nouă pentru cei care vor să îşi recupereze mai repede permisul de conducere suspendat.
Legislaţia actuală prevede că permisul se poate obţine mai repede cu o treime din timpul pentru care a fost suspendat dacă şoferul este declarat admis la un test teoretic de cunoştinţe auto şi dacă are permisul de mai mult de un an, respectiv îşi plăteşte amenda care a condus la suspendarea permisului.
Conform noului proiect, titularul permisului va trebui să prezinte „dovada achitării tuturor obligaţiilor de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază își are domiciliul”.
„Sunt măsuri binevenite”, spune primarul oraşului Beclean (judeţul Bistriţa-Năsăud), Nicolae Moldovan, totodată prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România.
„Cele mai mari probleme le avem cu încasarea banilor din amenzi”, spune el.
Şi preşedintele Asociaţiei Comunelor din România (ACOR), Emil Drăghici, îi împărtăşeşte opinia.
„Sunt şi prevederi bune (în proiectul de lege, n.r.), cele legate de permis se numără printre ele”, spune el, altfel descumpănit de „discriminarea comunelor în raport cu oraşele”, în ceea ce priveşte numărul de posturi admise în organigramele primăriilor.
Noul proiect de lege dublează totodată plafonul maxim al amenzilor contravenţionale aprobate de autorităţile administraţiei locale, la 10.000 de lei în cazul celor aprobate de consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), respectiv la 5.000 de lei în cazul celor aprobate de consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor, respectiv ale sectoarelor din Bucureşti.
Este prevăzută şi o majorare în cascadă a amenzilor contravenţionale, în caz de neachitare: majorare de 30% pentru neplata în termen de trei luni de la cele 15 zile acordate pentru plata a jumătate din sumă şi o creştere de încă 30% pentru neplata în termen de şase luni. După 12 luni de neplată, organul fiscal al primăriei transmite procesul verbal către judecătorie, care poate dispune datornicului muncă în folosul comunităţii sau transformarea în amendă penală.
De asemenea, organele fiscale ale primăriilor pot cesiona creanţele datornicilor către executori judecătoreşti sau firme specializate în recuperarea creanţelor, urmând ca respectivii să îşi recupereze costurile tot de la datornic.
Primăriile, rol activ în aprobarea sau respingerea sălilor de jocuri de noroc
Proiectul de reformă în administraţie aduce atribuţii sporite pentru primării cu privire la autorizarea sălilor de jocuri de noroc pe raza localităţilor lor.
Este introdusă o prevedere pentru operatorii de jocuri de noroc „de a solicita în prealabil acordul acestora, respectiv eliberarea unei autorizații anuale de funcționare eliberată de autoritățile administrației publice locale pe raza cărora își desfășoară activitatea”.
„În exercitarea acestei competențe, autoritățile locale vor putea aproba sau respinge solicitările în funcție de prioritățile de dezvoltare locală, planificarea urbană, protecția ordinii publice și a sănătății comunității”, se menţionează în expunerea de motive a proiectului de lege.
Potrivit aceluiaşi document, tot prin hotărâre a consiliului local „se introduce posibilitatea expresă de delimitare a zonelor în care aceste activități pot fi desfășurate și de stabilire a cuantumului taxei locale datorate pentru obținerea autorizației de funcționare, calculată în funcție de suprafața spațiului în care urmează să se desfășoare activitatea”.
Taxa anuală trebuie plătită de către operator în termen de 30 de zile de la emiterea autorizaţiei de funcţionare.
În concluzie, „Consiliul local decide, prin hotărâre, dacă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă se pot desfășura activități de jocuri de noroc”.
De precizat că noile prevederi se aplică oraşelor cu peste 15.000 de locuitori, în condiţiile în care în localităţile sub 15.000 de locuitori sălile de păcănele (aparate de tip slotmachines) au fost interzise printr-o lege din 2024.
Legea a dus la pierderi pentru numeroşi operatori, nevoiţi să renunţe la activităţi, dar nu a avut în vedere şi sălile de jocuri de tipul pariurilor sportive, potrivit platformei PlayReponsibly.
Identificarea clădirilor fără autorizaţie de construire, cu drone
Proiectul de reformă în administraţie aduce mai multe prevederi legate de imobilele ridicate fără autorizaţie de construire, pe care autorităţile locale au datoria să le identifice.
Asta în condiţiile în care şi pentru aceste clădiri trebuie plătit impozit, unul majorat, cu 100%, pentru o perioadă de cinci ani, raportat la suprafaţa clădirii executate.
Astfel, este obligatorie declararea clădirilor fără autorizaţie de construire sau care nu au respectat-o, impozitul fiind mărit succesiv cu 30% pentru fiecare şase luni de întârziere faţă de cele 30 de zile de la dobândire.
Proiectul prevede că pentru identificarea clădirilor fără autorizaţie de construire „autoritățile administrației publice locale efectuează inspecții atât pe teren prin inspectori privind disciplina în construcții sau inspectori fiscali, cât și pe baza de imagini satelitare, fotogrametrie sau prin utilizarea aeronavelor fără pilot la bord (drone), putând solicita și date și informații de la Centrul Național de Cartografie, instituție subordonată Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”.
Imaginile obținute pot fi utilizate, conform proiectului, ca probe pentru aplicarea sancțiunilor referitoare la disciplina în construcţii, precum şi pentru impunerea din oficiu a impozitului pe clădiri.
Fond de regenerare locală şi funcţionari care pot lucra la două primării
Consiliile locale vor putea înfiinţa fonduri de regenerare locală, potrivit proiectului de lege, pentru conservarea imobilelor valoroase din punct de vedere cultural, istoric şi arhitectural, conform proiectului de lege.
Cuantumul fondului poate fi de cel mult 5% din totalul veniturilor proprii încasate în anul anterior.
Totodată, prin noul proiect de lege, transferul unor bunuri din domeniul public al statului în cel al administraţiilor locale se va putea face mai uşor. În cazul în care autorităţile centrale, cum sunt ministerele, nu dau curs cererilor de trecere, autorităţile locale vor putea adresa un memorandum Guvernului, în acest sens pentru luarea măsurilor necesare.
În expunerea de motive a actului normativ se arată că „regimul juridic incert al unor imobile proprietate a statului și lacunele și birocrația aferentă procedurilor de trecere pot afecta eligibilitatea unor proiecte finanțabile din fonduri nerambursabile, autoritățile locale fiind în situația de a pierde sau de a nu putea accesa potențiale finanțări din PNRR sau alte fonduri europene, care sunt esențiale în contextul actualelor constrângeri bugetare”.
O altă prevedere introduce termene pentru plata redevenţelor de exploatare a terenurilor agricole proprietate a statului; mai exact, este prevăzută defalcarea trimestrială a sumelor, până la data de 25 următoare trimestrului; sumele se împart între consiliile judeţene, primării şi bugetul de stat.
Legea aflată în prezent în consultare publică mai prevede posibilitatea ca funcţionarii publici să presteze în două primării sau instituţii publice subordonate distincte, în baza unui raport de serviciu cu timp parţial.
Asta dacă atribuţiile pe care le au de îndeplinit sunt similare.
Condiţiile care trebuie îndeplinite sunt ca atribuţiile funcţiei publice cu durată normală de lucru să poată fi realizate şi cu jumătate de normă şi să nu fie afectate interesele UAT-urilor în care funcţionarul prestează.
Noul proiect de lege menţionează şi posibilitatea executării silite a indemnizaţiilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav, dar şi veniturile minime de incluziune, pentru plata obligaţiilor către bugetele locale.
Reducerile de personal, marea bătaie de cap a primarilor
Principala miză a proiectului de lege aflat în consultare publică, şi care a făcut obiectul dezacordurilor din Coaliţie, îl reprezintă reducerile de personal.
Într-o serie de simulări prezentate în toamna lui 2025, Guvernul arăta că numărul maxim de posturi permis de Ordonanţa 63 din 2010 în cele peste 3.200 de UAT-uri din ţară (primării şi consilii judeţene) este de 190.000, însă organigramele primăriilor şi consiliilor judeţene numărau doar 164.000 de posturi.
Din acestea, doar 129.000 de posturi sunt ocupate, de unde rezultă că 32% din posturile permise de lege sunt neînfiinţate sau vacante. Este motivul pentru care Executivul propunea o reducere a numărului de posturi maxim admis cu 40%-45%. În acel scenariu, primării precum Ploieşti, Piteşti sau Târgu-Mureş aveau de redus aproximativ 200 de posturi ocupate.
Forma actuală a proiectului prevede o reducere de 30% a numărului maxim de posturi, despre care ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că va genera în medie o reducere de 10% a posturilor ocupate. Este vorba de circa 13.000 de posturi.
„Vom avea sute de UAT-uri unde reducerea de 30% din numărul de posturi nu va genera reducerea de posturi ocupate deloc. Se vor desfinţa doar posturi vacante, pentru că acolo s-a gestionat responsabil şi organigrama nu este plină, nu sunt ocupate toate posturile”, a spus ministrul Dezvoltării.
El a mai precizat că alternativa reducerii de cheltuieli de personal - spre exemplu, prin diminuarea salariilor, este doar pentru 2026 şi că din 2027 şi primăriile care au optat pentru aceasta vor avea de făcut reduceri. Economiile bugetare estimate de Ministerul Dezvoltării, ca urmare a proiectului de lege, sunt estimate la 3,36 miliarde de lei în 2026 și ulterior la 5,8 miliarde de lei anual.
„Majoritatea primarilor vor face disponibilizări, nu vor tăia salarii. Şi noi la Craiova facem disponibilizări fiindcă salariile odată tăiate nu vor mai putea creşte. Sunt însă primarii din rural cu număr mic de angajaţi care vor prefera să taie salarii ca să nu piardă personal necesar şi să se blocheze”, spune pentru Europa Liberă primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu (PSD), totodată preşedintă a Asociaţiei Municipiilor din România.
Reducerile de 30% reprezintă o variantă îmbunătăţită a proiectului de lege, subliniază ea. „S-a negociat mult si s-a ajuns la această variantă. La început se vorbea de disponibilizări în procent de 45%, ceea ce făcea nefuncţionale primăriile din comunele mici care au oricum puţini angajaţi”, spune Vasilescu. La Craiova vor fi reduse sub 20 de posturi dintr-un total de aproape 500.
Preşedintele Asociaţiei Comunelor, Emil Drăghici, spune că în comuna al cărei primar este, Vulcana-Băi, Dâmboviţa, lucrează 22 de oameni în primărie, sub nivelul permis de grilele de personal prevăzute de legislaţie. Spune că primarii comunelor sunt nemulţumiţi pe de o parte de faptul că la acelaşi număr de locuitori aceste localităţi au prevăzut un număr mult mai mic de angajaţi decât oraşele. Pe de altă parte, varianta reducerii cheltuielilor de personal induce în eroare, întrucât ar masca necesitatea disponibilizărilor.
„Aşteptăm forma finală a legii şi să vedem cum se aplică reducerea efectivă”, afirmă Nicolae Moldovan, primarul din Beclean, Bistriţa-Năsăud. El spune că primăria oraşului cu 12.000 de locuitori are 43 de angajaţi, mult sub nivelul de posturi admis.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
