Linkuri accesibilitate

Josep Borrell se apără după vizita la Moscova: Canalele diplomatice trebuie să rămână deschise


Șeful diplomației UE, Josep Borrell (stânga) și cel al diplomației ruse (dreapta), Serghei Lavrov
Șeful diplomației UE, Josep Borrell (stânga) și cel al diplomației ruse (dreapta), Serghei Lavrov

Josep Borell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, își apără controversata călătorie pe care a făcut-o în Rusia în contextul tensiunilor dintre Rusia și UE legate de condamnarea lui Alexei Navalnîi și de reprimarea cu brutalitate a protestelor din Rusia, spunând că dialogul cu Moscova trebuie menținut tocmai pentru că „relațiile sunt departe de a fi satisfăcătoare”, transmite AFP.

Europa a condamnat cu înverșunare decizia justiției de la Moscova de a-l condamna pe militantul anticorupție la doi ani și 8 luni de închisoare, precum și reprimarea cu brutalitate a protestelor pașnice și arestarea a circa 10.000 de cetățeni ruși care au cerut în stradă eliberarea celui mai virulent opozant al președintelui Vladimir Putin.

Alexei Navalnîi a încălcat restricțiile dintr-o condamnare cu suspendare cât a fost internat în comă în Germania și apoi în recuperare după atacul asupra sa cu o neurotoxină care provine din vremurile înegurate ale războiului rece purtat de KGB cu lumea occidentală și cu opozanții regimului comunist.

Din acest motiv, vizita lui Borrell a părut cu atât mai bizară, cu cât diplomatul european a părut să joace un rol pasiv la întâlnirea cu șeful diplomației ruse, în timp ce Serghei Lavrov critica Uniunea Europeană și o numea un „partener neserios”.

Pe fondul indignării față de Navalnîi, vizita catalanului Josep Borrell în Rusia a împărțit statele membre ale UE, dar fostul ministru spaniol de externe a insistat că dialogul cu Rusia trebuie menținut.

„Canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, nu numai pentru a descalifica crizele sau incidentele, ci pentru a organiza schimburi directe, a transmite mesaje ferme și sincere, cu atât mai mult atunci când relațiile sunt departe de a fi satisfăcătoare", a spus el.

Strategia sa a fost, însă, pusă serios la încercare atunci când Moscova a expulzat diplomați din Polonia, Germania și Suedia pentru că ar fi participat la „protestele ilegale” în sprijinul lui Navalnîi iar expulzarea lor a fost făcută exact în timpul vizitei lui Borell în Rusia, la doar câteva ore după ce acesta s-a întâlnit cu ministrul rus de Externe.

Borrell a spus că va face o informare cu privire la rezultatele vizitei sale la Moscova la întrunirea din 22 februarie a miniștrilor de Externe din cele 27 de state membre și că va discuta despre legăturile tensionate cu Moscova și la summitul din martie.

Borrell a spus în apărarea diplomaților expulzați că nu au făcut decât să mențină „contactul” cu avocații lui Navalnîi dar nu a oferit mai multe detalii și nici nu a pus în discuție eventuale sancțiuni împotriva Rusiei.

Șeful diplomației UE a făcut, de asemenea, o descindere în locul în care Boris Nemțov, alt opozant al președintelui rus Vladimir Putin, a fost omorât în urmă cu șase ani, într-o execuție făcută în plină stradă, se mai spune în comunicatul dat de diplomatul UE.

În decembrie, UE a impus sancțiuni asupra a șase ruși și a unui centru de cercetare științifică de stat acuzat că a dezvoltat neurotoxina folosită împotriva lui Navalnîi, concepută pentru uz militar.

Țările occidentale au cerut Moscovei să-l elibereze imediat pe Navalnîi.

Președintele rus Vladimir Putin a negat că autoritățile au încercat să-l otrăvească pe Navalnîi și a declarat că agenții ruși ar fi încheiat misiunea dacă l-ar fi vrut cu adevărat mort pe Navalnîi.

El a spus în decembrie că rapoartele privind otrăvirea lui Navalnîi fac parte dintr-un complot susținut de SUA pentru a încerca să-l discrediteze.

O instanţă din Moscova l-a condamnat marți seară pe Alexei Navalnîi la trei ani și jumătate de închisoare, pentru încălcarea condiţiilor unei sentinţe anterioare cu suspendare. Tribunalul Simonovski a decis înlocuirea sentinței cu suspendare din cauza încălcării termenilor condamnării şi pentru încălcarea ordinii publice. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi contestată prin apel de Navalnîi, în termen de zece zile.

Instanța a dispus anularea condamnării cu suspendare şi înlocuirea sentinţei cu o pedeapsă de trei ani şi şase luni de închisoare. Cele 10 luni în care Navalnîi a fost deja arestat la domiciliu, ca parte a primului proces, vor fi luate în considerare, așa că opozantul ar urma să stea în închisoare doi ani și opt luni.

Uitați cum funcționează: regimul Putin condamnă un om pentru a intimida milioane” – a spus Alexei Navalnîi în fața judecătorilor.

Liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi a fost arestat pe 17 ianuarie, la revenirea în Rusia după tratamentul primit în Germania pentru otrăvirea sa în Rusia, în august 2020, cu o neurotoxină din grupul Noviciok.

În timpul procesului, Navalnîi l-a acuzat direct pe președintele Putin că ar fi comandat otrăvirea sa, iar în ultimele săptămâni în stradă au ieșit în stradă zeci de mii de ruși care au cerut eliberarea liderului Opoziției.

Manifestațiile au fost însă reprimate dur, s-au făcut mii de arestări și, mai nou, autoritățile ruse au început să manifeste o atenție sporită împotriva jurnaliștilor independenți și a bloggerilor care relatează de la protestele opoziției față de arestarea lui Alexei Navalnîi. Cu o zi înainte de al doilea weekend de proteste la nivel național împotriva arestării lui Navalnîi, poliția rusă l-a reținut pe Serghei Smirnov, redactor-șef al publicației independente Mediazone.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG