Decizia instanței bulgare nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Elena Udrea a cerut instanței bulgare să respingă cererea de extrădare în România.
Procesul a început, cu Elena Udrea în arest, după ce autoritățile române au remis Bulgariei date despre sistemul penitenciar din România.
Ea a fost condamnată de Curtea Supremă, pe 7 aprilie, la șase ani de închisoare cu executare în dosarul „Gala Bute”, pentru luare de mită și abuz în serviciu.
Judecătorii Curții Supreme au respins o contestație în anulare a Elenei Udrea, depusă împotriva unei sentințe de condamnare din 2018, prin care fostului ministru i se stabilise aceeași pedeapsă pentru infracțiuni de corupție.
În același dosar au mai fost condamnați fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja - 5 ani de închisoare și Tudor Breazu - 3 ani de închisoare.
Au mai fost condamnați: fostul său consilier, Ştefan Lungu - un an şi şase luni cu suspendare, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării, Gheorghe Nastasia - 4 ani de închisoare cu suspendare și fostul director al Companiei Naționale de Investiții, Ana Maria Topoliceanu - 3 ani cu suspendare, precum și administratorul unei firme, Dragoş Marius Botoroagă - 2,6 ani de închisoare cu suspendare.
Udrea a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței și a fost prinsă de poliția bulgară în apropiere de granița cu Grecia. Justiția bulgară a decis ca Udrea să fie arestată preventiv.
Ea a ieșit legal din țară prin vama Giurgiu, pentru că nu avea nicio restricție de circulație emisă pe numele ei, după ce Curtea Supremă a respins cererea procurorilor de luare a măsurii controlului judiciar.
Pe 29 martie 2017, Elena Udrea a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare cu executare în dosarul "Gala Bute" pentru luare de mită şi abuz în serviciu. Tot atunci, Curtea Supremă a mai decis atunci ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape 3 milioane de euro despăgubiri.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie în buzunarul Elenei Udrea, în numerar sau prin plata unor bunuri şi servicii, fie în cel al unor persoane indicate de ea: organizaţia Bucureşti a fostului PDL (absorbit de PNL între timp) şi Rudel Obreja.
Udrea mai este acuzată că a determinat funcţionari din minister să-și încalce atribuţiile la achiziția de servicii de publicitate la gala de box, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
