Potrivit primelor rezultate preliminarii, Tokaev a fost ales în fruntea țării cu 81,3% din voturi pentru următorii șapte ani.
În ciuda faptului că s-a prezentat drept un reformator, victoria aparentă a lui Tokaev, în vârstă de 69 de ani, a fost obținută împotriva a cinci adversari puțin cunoscuți de către publicul kazah.
Pe locul doi s-a clasat Jiguli Dairabaev, candidat din partea Partidului Patriotic Democratic al Poporului Auyl, care a primit doar 3,4% din voturi. Partidul din care Dairabaev face parte este unul pro-guvernamental.
Qaraqat Abden - nominalizată din partea Alianței Naționale a Asistenților Sociali Profesioniști - s-a clasat pe locul al treilea, cu 2,6% din voturi.
Aproximativ 5,8% din voturi s-au îndreptat „împotriva tuturor”, potrivit datelor furnizate de Comisia Electorală Centrală a Republicii Kazahstan.
Fără competiție
„Alegerile prezidențiale anticipate din 20 noiembrie au avut loc într-un mediu politic lipsit de competitivitate și, deși au fost pregătite eficient, alegerile au subliniat necesitatea unor reforme suplimentare pentru a alinia legislația în domeniu și punerea în aplicare a acesteia la angajamentele OSCE de a asigura un pluralism autentic”, a declarat luni misiunea de observatori a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).
Prezența la vot a fost raportată la 69,4% dintre cei 12 milioane de alegători eligibili, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Rezultatele finale vor fi publicate în cursul săptămânii, după centralizarea voturilor din străinătate.
Într-un discurs ținut după anunțarea rezultatelor, Tokaev a transmis că „poporul și-a exprimat în mod clar încrederea în mine și trebuie să o justificăm”.
El a încercat să se distanțeze față de politicile autoritare ale fostului lider kazah, Nursultan Nazarbaev, care a condus țara timp de trei decenii.
La începutul anului, mai multe proteste anti-guvernamentale au izbucnit pe teritoriul Kazahstanului, ca urmare a nemulțumirii oamenilor față de prețul la combustibil. Odată cu degenerarea protestelor, Rusia a trimis soldați în semn de sprijin față de regimul lui Tokaev.
În urma violențelor, sute de oameni au murit, iar 9.900 au fost arestați de forțele de ordine.
În luna iunie, Tokaev a inițiat un referendum pentru a amenda constituția Kazahstanului, impunând o limită asupra numărului de mandate prezidențiale și conferind puteri noi parlamentului țării.
Criticii spun, însă, că referendumul este un element de fațadă menit să ascundă natura autoritară a regimului de la Astana (recent redenumită Nur-Sultan, după numele fostului conducător).
Memorandum UE-Kazahstan
La începutul lunii noiembrie, în cadrul conferinței COP27 din Egipt, Uniunea European și Kazahstanul au semnat un Memorandum al Înțelegerii ce asigură livrarea de materii prime și de resurse rafinate între blocul comunitar și Astana.
Parte din acordul semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul Kazahstanului, Alikhan Smailov, vizează, de asemenea, dezvoltarea lanțurilor valorice ale hidrogenului regenerabil și ale bateriilor.
„O aprovizionare sigură și durabilă cu materii prime, materiale rafinate și hidrogen regenerabil reprezintă un nivel esențial pentru a contribui la construirea unei baze noi și mai curate pentru economiile noastre, în special pe măsură ce ne îndepărtăm de dependența noastră de combustibilii fosili”, a declarat Ursula von der Leyen după semnarea Memorandumului.
„Acest parteneriat cu Kazahstanul arată angajamentul Europei de a colabora cu țările partenere în ceea ce privește angajamentele noastre comune pentru un viitor mai verde și mai rezistent, în conformitate cu Strategia Globală de Acces și cu obiectivele Planului REPowerEU”, a adăugat ea.
„Aș dori să îi mulțumesc prim-ministrului Kazahstanului, domnului Smailov, pentru eforturile sale și aștept cu nerăbdare să continuăm cooperarea noastră”, a continuat liderul european.
