Linkuri accesibilitate

Klaus Iohannis lansează documentele „România educată”. Care sunt hibele din educație


Președintele Klaus Iohannis consideră educația ca fiind unul dintre pilonii fundamentali pentru dezvoltarea țării.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, miercuri, lansarea în dezbatere publică a patru documente din proiectul „​România educată”​ și a spus că lipsa unei educații de calitate, la care să aibă acces toți copiii, devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung.

Cele patru domenii analizate în documente se referă la cariera didactică, managementul școlar, echitatea și educația timpurie.

„Sunt cruciale pentru transformarea în bine a învățământului din România”, a spus președintele.

Klaus Iohannis s-a referit la rezultatele PISA, publicate în urmă cu nici două luni, și a spus că acestea reprezintă unul dintre argumentele „de netăgăduit pentru urgența soluțiilor rapide și temeinice”.

Lipsa unei educații de calitate, care să fie accesibilă pentru toți copiii din țara noastră, devine o amenințare pentru dezvoltarea României pe termen lung”, a adăugat Iohannis.

Președintele consideră că educația este unul dintre pilonii fundamentali pentru dezvoltarea țării.

„În aceste condiții, nu putem, în epoca inteligenței artificiale, să avem o problemă endemică de analfabetism funcțional în rândul populației noastre. Și nici nu putem, în contextul unei îmbătrâniri și așa pronunțate a populației, să lăsăm sute de mii de tineri nepregătiți pentru rigorile unei economii globalizate și aflate în schimbare continuă, dar și ale unei societăți care, dacă nu se va dezvolta sustenabil, va înceta pur și simplu să mai existe în forma actuală”, a spus președintele.

Rostul documentelor este să ofere factorilor de decizie din educație „repere utile” pentru îmbunătățirea calității educației.

Care sunt hibele din învățământ, prezentate de președintele Iohannis

  • Educația profesională, ajunsă în urmă cu doar un deceniu în pragul desființării complete. Eforturile de a dezvolta un management școlar de calitate și de a forma cadre didactice cât mai bine pregătite trebuie să țină cont și de nevoile specifice acestei forme de educație, adesea tratată ca o rudă săracă a filierei teoretice.
  • O altă hibă a învățământului românesc este lipsa sectorului educațional dedicat meseriilor cu nivel înalt de calificare. Educația profesională este încă la noi asociată cu terminarea studiilor după 11 clase.
  • Deși există posibilitatea legală pentru a avea programe în regim dual pentru nivelurile 4 și 5 de calificare, ea nu a fost niciodată transformată în realitate, în ciuda nevoii evidente din economie.
  • Unele forme de educație sunt cvasi-inexistente sau sunt puternic subreprezentate în România. Spre exemplu, educația ante-preșcolară este inexistentă sau grav subdimensionată în foarte multe localități din România.
  • Este nevoie de introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condițiile în care România se află printre puținele țări cărora le lipsește o astfel de ramură în sistemul de educație.

„Orice obiective am avea pentru sistemul de educație, este clar că ele nu pot fi atinse fără cadre didactice bine pregătite, fără manageri capabili de a genera schimbare la nivelul școlii, fără găsirea de opțiuni de educare și îngrijire a copiilor mai mici de 3 ani și, în general, fără un efort concertat de reducere a inechităților din școala românească”, a sintetizat președintele Iohannis.

În opinia președintelui este nevoie de un plan pe termen lung pentru rezolvarea neajunsurilor din educație, „de la care să nu ne abatem prin schimbări permanente și haotice ale legislației, așa cum s-a întâmplat până acum”.

„În același timp, trebuie să acceptăm că nu avem la dispoziție resurse financiare nelimitate. Nu putem rezolva toate problemele din educație peste noapte, indiferent cât de mult ne-am dori acest lucru”, a adăugat Klaus Iohannis.

Proiectul „România Educată” a fost coordonat de Administrația Prezidențială, documentele fiind realizate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Finanțarea a fost asigurată prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reforme Structurale, proiectul fiind implementat în cooperare cu Comisia Europeană.

România a obținut un punctaj slab în clasamentul PISA, locul 47 din 79 de țări, cea mai scăzută performanță fiind înregistrată la matematică. Prăbușirea este însă pe toată linia, nu doar la matematică, unde România a pierdut 9 puncte față de testarea din 2015, ci și la literație și științe. Rezultatele arată că nivelul analfabetismului funcțional este de 44%, cel mai ridicat din ultimii nouă ani.

Performanța medie la citire în România a fost mai mare decât în 2006, când țara a participat prima dată la PISA, dar nu diferit semnificativ din punct de vedere statistic de orice rezultat de atunci. Performanța medie la matematică în 2018 a fost semnificativ mai mică decât în 2015 (…), în timp ce performanța la știință a revenit, în 2018, aproape de nivelul observat în 2006 sau 2009”, se precizează în raportul PISA, dat publicității, pe 3 decembrie, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).

Facebook Forum

Multimedia

Monumentul părinților fondatori UE, vandalizat de neonaziști
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:08 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG