Prim-ministrul kosovar Albin Kurti a respins cererea protestatarilor din nordul regiunii Kosovo, cu majoritate etnică sârbă, de a-i elimina pe primarii etnici albanezi a căror intrare forțată în clădirile municipalității din trei orașe din regiune a declanșat ciocniri violente cu poliția kosovară și trupele KFOR.
Manifestanții etnici sârbi s-au adunat din nou pe 31 mai la Zubin Potok și Zvecan, după ciocnirile avute cu două zile mai devreme la Zvecan, în urma promisiunii celui mai mare partid sârb kosovar de a continua protestele față de prezența primarilor, care au fost recent aleși într-un vot boicotat de etnicii sârbi.
Lista Sârbă susținută de Belgrad (Srpska Lista) a declarat că protestele se vor opri numai atunci când cererile lor vor fi îndeplinite: ca primarii albanezi kosovari să fie înlăturați, iar unitățile speciale de poliție să fie retrase din nordul dominat de etnicii sârbi.
Pe fondul prezenței poliției din Kosovo și a trupelor KFOR, care au instalat baricade de sârmă ghimpată în jurul clădirilor municipale pentru a ține la distanță protestatarii, situația din Zvecan, Leposaviq și Zubin Potok a fost calmă pe 31 mai.
NATO a decis să trimită încă 700 de trupe în Kosovo pentru a ajuta la stoparea protestelor violente, iar Statele Unite au cerut atât Kosovo, cât și Serbiei să revină la dialog, deoarece Washingtonul a anulat participarea Kosovo la exercițiile NATO în curs.
În ciuda apelurilor din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene, premierul kosovar Kurti spune că primarii albanezi, aleși luna trecută și boicotați de majoritatea sârbilor, au dreptul legal de a prelua clădirile municipale în care au fost aleși, chiar dacă de un număr foarte mic de alegători.
Kurti a călătorit la Bratislava, capitala Slovaciei, pe 31 mai pentru a se întâlni cu șeful UE pentru politică externă Josep Borrell și cu Miroslav Lajcak, trimisul blocului pentru dialogul Kosovo-Serbia.
Primarii celor trei orașe au depus jurământul, în ciuda unei prezențe de sub 3,5% la alegerile parțiale din 23 aprilie pe fondul boicotului sârbesc.
La discuţiile de la Bratislava, Kurti a declarat pentru RFE/RL într-un scurt interviu că ordinul ca primarii să lucreze din alte locaţii decât birourile lor municipale ar însemna crearea unei structuri paralele în Kosovo.
„Ceea ce fac eu este datoria mea. Există structuri paralele în partea de nord a țării noastre. Dacă aș ordona acum primarilor să părăsească acel birou într-un alt birou altundeva, ar fi ca și cum m-aș angaja în crearea unui fel de structură paralelă cu structuri oficiale, copierea metodei [liderilor sârbi din Kosovo]. M-aș alătura ilegalității lor. Nu pot face asta", a spus el.
Kurti s-a referit la structurile paralele sârbe care funcționează în nordul Kosovo din perioada 1998-1999, în urma unui război care a dus la declararea independenței Kosovo față de Serbia în 2008.
Kurti a vorbit după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a cerut atât Kosovo, cât și Serbiei să revină la dialogul mediat de UE privind normalizarea relațiilor.
Blinken a spus din nou că decizia guvernului kosovar de a instala cu forța noi primari în municipalitățile cu majoritate sârbă din nord nu face decât să ducă la escaladarea tensiunilor într-un mod „abrupt și inutil”.
„Prim-ministrul Kurti și guvernul său ar trebui să se asigure că primarii aleși își îndeplinesc sarcinile interimare din locații alternative, în afara clădirilor municipale și să retragă forțele de poliție de acolo”, a spus Blinken într-un comunicat.
„[Președintele] [Serbiei, Aleksandar] Vučić și guvernul Serbiei ar trebui să reducă statutul de securitate al Forțelor Armate Sârbe și să ceară sârbilor kosovari să nu mai sfideze KFOR și să se abțină de la alte violențe”, se arată în declarație.
Ambasadorul SUA în Kosovo Jeffrey Hovenier a declarat că decizia autorităților kosovare de a instala forțat primari albanezi a determinat NATO să anuleze participarea Kosovo la cele mai mari exerciții militare ale alianței în Balcani.
Cele mai mari exerciții militare ale aliaților NATO în regiunea balcanică au început în Kosovo pe 21 mai și ar fi trebuit să dureze până pe 2 iunie.
Kurti a condamnat anularea exercițiilor, considerând-o o mișcare „nefericită și nedreaptă”, într-o declarație acrodată RFE/RL la Bratislava, dar a reiterat că Washingtonul rămâne un aliat indispensabil pentru Kosovo.
„Decizia de a anula Defender Europe 2023 este nefericită și nedreaptă. Cu toate acestea, cine sunt eu să decid? Permiteți-mi să subliniez că Statele Unite ale Americii sunt un prieten, partener și aliat indispensabil pentru securitatea și apărarea noastră, pentru democrația și dezvoltarea noastră”, a declarat el pentru RFE/RL.
