Kremlinul crede că nu ar trebui să existe nicio legătură între conducta de gaz Nord Stream 2 din Rusia către Germania și cazul liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi, despre care Berlinul a spus că a fost otrăvit în Rusia cu o neurotoxină.
Germania a fost unul dintre cei mai mari susținători ai Nord Stream 2, dar guvernul de coaliție al cancelarului Angela Merkel s-a confruntat cu apeluri repetate pentru a opri proiectul dacă Moscova nu cooperează și nu începe o investigație transparentă în cazul otrăvirii lui Navalnîi.
Alexei Navalnîi s-a îmbolnăvit brusc în timpul unui zbor pe o rută internă din Rusia, pe 20 august, și a fost transferat la un spital din Germania, unde un laborator militar a constatat că militantul anticorupție a fost otrăvit cu o neurotoxină din grupul Noviciok, folosită de agenții sovietici.
Două laboratoare din Suedia și Franța au fost de acord cu concluziile medicilor germani.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în timpul unei conferințe de presă că proiectul conductei Nord Stream 2 nu ar trebui pus în discuție atunci când se discută cazul Navalnîi.
„Ar trebui să nu mai fie menționată în contextul oricărei politizări", a spus Peskov.
„Acesta este un proiect comercial aflat în totală conformitate cu interesele atât ale Rusiei, cât și ale țărilor Uniunii Europene și, în primul rând, ale Germaniei”.
Ucraina și membrii UE, Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, se opun Nord Stream 2, iar Statele Unite au încercat să oprească proiectul cu sancțiuni care au înfuriat capitalele europene.
Autoritățile ruse au refuzat să deschidă o anchetă penală în cazul Navalnîi, spunând că nu s-au găsit dovezi serioase de otrăvire, dar Peskov a reiterat că Moscova speră să coopereze cu Germania în acest caz, deși eforturile sale în acest sens au fost până acum respinse.
„Ce s-a întâmplat cu pacientul din Berlin are nevoie de ... investigații și clarificări”, a spus Peskov, referindu-se la Navalnîi.
„Pentru a continua această investigație și a clarifica circumstanțele, cooperarea cu Germania este esențială, în primul rând. Rusia caută această cooperare, dar nu a fost întâmpinată cu reciprocitate".
Proiectul Nord Stream 2, care va dubla capacitatea conductei existente Nord Stream 1 din Rusia în Germania, este finalizat în proporție de 90% și este programat să funcționeze de la începutul anului 2021.
Pe 15 septembrie, Austria a spus că susține în continuare Nord Stream 2, în ciuda rezervelor tot mai mari cu privire la proiect în urma otrăvirii lui Navalnîi.
Președintele austriac Alexander Van der Bellen a declarat marți că nu trebuie să existe nicio legătură între cazul Navalnîi și proiectul Nord Stream 2, un gazoduct aproape finalizat care urmează să transporte gaze naturale din Rusia până în Germania prin Marea Baltică.
Compania austriacă OMV este una din membrele consorțiului implicat în finanțarea proiectului de 11 miliarde de dolari.
Cancelarul austriac Sebastian Kurz a întărit poziția președintelui și a afirmat că Nord Stream 2 este un „proiect pozitiv din punct de vedere economic" care ajută la diversificarea energetică a Europei.
Declarațiile celor doi au fost făcute în cadrul unor întâlniri cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, opozant al construcției gazoductului. El a arătat că înțelege interesele economice ale Austriei, dar a spus că proiectul este legat de securitatea energetică a Ucrainei și de viitorul flux de energie spre Europa.
Rusia a respins până acum toate cererile de a deschide o anchetă penală și a afirmat că nu există dovezi clare că au fost găsite urme în organismul lui Navalnîi care să ateste otrăvirea. Medicii ruși din Omsk, care l-au tratat pe Navalnîi înainte de a fi transferat în Germania, au spus că testele lor nu au relevat nicio urmă de otravă în organismul lui Navalnîi.
Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, s-a plâns miercuri că discuțiile despre posibilele sancțiuni în cazul Navalnîi afectează planurile sale de a împrumuta bani de pe piețele internaționale, recunoscând astfel riscul unor repercusiuni economice după otrăvirea lui Navalnîi.
Siluanov a spus miercuri că Moscova așteaptă o ocazie de a exploata piața eurobondurilor, dar că nu poate face acest lucru sub amenințarea sancțiunilor.
„Toate aceste restricții, sancțiuni și valuri care se fac în jurul cazului Navalnîi nu ne oferă încredere într-o plasare bună", a spus el.
Moscova caută surse suplimentare de finanțare pentru a acoperi un decalaj bugetar cauzat de prețurile mai mici ale petrolului și de pandemia COVID-19.
