Legile securității naționale aflate în prezent în vigoare sunt de la începutul anilor 90 și nu mai răspund actualelor amenințări. Despre modificarea lor se vorbește de mai bine de un deceniu.
În ultimii ani părea că, în sfârșit, decidenții politici trec de la vorbe la fapte.
Astfel, Parlamentul a înființat pe 3 mai 2022 - exact cu o lună înainte ca drafturile legilor securității să fie publicate în presă și să stârnească un scandal de proporții - o comisie specială pentru a dezbate acest pachet legislativ vital pentru siguranța României.
Europa Liberă a verificat ce a făcut comisia până acum și care este stadiul proiectelor privind legile securității.
Se numește „Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale” și are 15 membri.
Președinte este Eugen Bejinariu, deputat PSD. Vicepreședinte este Nicoleta Pauliuc, senator PNL, iar secretar este Bogdan Rodeanu, deputat USR.
În comisie mai sunt 12 membri, unii cunoscuți publicului - Dan Barna, Ion Stelian, Marilen Pirtea sau Gigel Știrbu.
Hotnews scria la vremea înființării acestei comisii că pachetul legislativ, format din șase proiecte, ar fi trebuit să intre curând în dezbaterea Camerei Deputaților și Senatului.
Și un detaliu important din articolul Hotnews - legile ar fi fost concepute de Consiliul Suprem de Apărare a Țării: „În CSAT s-a lucrat la un pachet de legi în acest sens care urmează să fie făcut public și să intre în dezbatere parlamentară în următoarea perioadă.”
Peste doar o lună s-a dovedit însă că cele șase legi erau zece și că nici CSAT, nici Guvernul și nici Parlamentul nu le concepuse.
Drafturile publicate de G4Media arătau că actele normative sporeau puterile serviciilor secrete, iar autorul lor a rămas până azi un mister - cel puțin pe jumătate.
În urma scandalului, pachetul legislativ a fost abandonat, deși necesitatea acestor legi era evidentă: trecuseră deja șase ani de când președintele Klaus Iohannis ajunsese la concluzia că actele normative trebuie actualizate și convocase toate partidele parlamentare la consultări pe această temă.
Pe 13 aprilie 2016, șeful statului spunea că „primul pachet de legi ar putea fi votat în această sesiune parlamentară” și că a propus „o comisie specială la Parlament pentru al doilea pachet de legi”.
Dar nici primul, nici al doilea pachet de legi nu au mai fost votate. Iar, după scandalul drafturilor, comisia specială abia înființată a rămas și fără obiectul muncii.
Președintele Comisiei speciale, Eugen Bejinariu, recunoaște că activitatea până azi a fost zero
„Înființarea acestei comisii a constituit un act de voință politică a Parlamentului astfel încât să fim prompți și eficienți la momentul inițierii unui pachet legislativ în acest domeniu”, declară Eugen Bejinariu, președintele Comisiei speciale, pentru Europa Liberă.
Oricât de prompți și eficienți ar vrea să fie parlamentarii, un lucru e cert. Nu au avut la ce să lucreze.
„Nu există pe circuitul parlamentar un pachet de legi privind activitatea în domeniul securității naționale. Comisia nu a fost sesizată cu privire la astfel de inițiative în cadrul Parlamentului, așa încât, de la înființarea ei, comisia nu s-a reunit în ședințe de lucru”, spune Bejinariu.
„Activitatea comisiei debutează la momentul la care vom fi sesizați cu inițiative legislative referitoare la organizarea și funcționarea instituțiilor din domeniul securității naționale:
- SRI (Serviciul Român de Informații),
- SIE (Serviciul de Informații Externe),
- STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale),
- SPP (Serviciul de Protecție și Pază),
- CSAT (Consiliul Suprem de Apărare Al Țării),
- MApN (Ministerul Apărării Naționale)”,
adaugă președintele Comisiei și dă asigurări că, odată depășit obstacolul conceperii acestor legi, parlamentarii se vor mobiliza.
„Vom analiza prompt și responsabil pachetele de legi, imediat ce acestea intra în circuitul parlamentar. Suntem cu toții de acord, cu mulți ani înainte de apariția acestei comisii, că în domeniul securității naționale avem legi învechite și neadaptate”, mai spune Bejinariu.
„Contextul internațional, războiul de la granițele țării și neajunsurile cauzate de lacunele legislative ale acestui domeniu în România ne îndreptățesc pe toți - cetățeni, societate civilă, politicieni și angajați ai instituțiilor respective să ne dorim cât mai rapid reglementări legale moderne și adecvate în acest domeniu”, adaugă el.
În continuarea răspunsului pentru Europa Liberă, Eugen Bejinariu dezvăluie unele dintre motivele pentru care România nu are încă legi actualizate și adaptate actualelor amenințări de securitate.
„Legiferarea activității acestui domeniu este o temă sensibilă la care sunt esențiale consultările cu cetățenii și societatea civilă.”
Deputatul PSD menționează că, dacă cetățenii vor considera că subiectul este o prioritate, atunci este posibil ca un astfel de pachet de legi să fie adoptat pe durata unei sesiuni parlamentare.
„Pe de altă parte, fiind în prag de alegeri, poate că cetățenii și-ar dori ca aceste legi să fie adoptate de Parlamentul care va fi ales în toamnă, acela fiind o reprezentare mai proaspătă a voinței populare!”, spune el.
Așadar, președintele Comisiei sugerează că:
1. Legile securității sunt o temă sensibilă.
2. Politicienii așteaptă ca legile să devină o prioritate pentru cetățeni.
3. Cel mai probabil, legile vor fi discutate abia de viitorul Parlament.
Politicienilor pare că le este teamă de impactul legilor asupra electoratului, după episodul eșuat din 2022 - asupra căruia vom reveni - așa că preferă să lase cartoful fierbinte în mâna viitorilor aleși, după ce se va fi încheiat anul electoral.
O spune răspicat și Nicu Fălcoi, deputat USR, membru în Comisia de Apărare din Camera Deputaților.
„Nu există voință politică și o spun cât se poate de clar, pentru că necesitatea acestor legi este extrem de clară pentru oricine. Avem un război la graniță”, argumentează deputatul.
„Spre exemplu, legea cu privire la pregătirea teritoriului și populației pentru apărare. Acolo era inclus și stagiul militar voluntar. Din păcate, nu au curaj să vină cu ele în Parlament, să le adopte, și e vorba strict de curaj politic aici, pentru că se gândesc că e an electoral și s-ar putea să mai piardă ceva voturi”, spune Nicu Fălcoi.
Trecând peste calculele electorale ale parlamentarilor, însă, rămâne totuși o întrebare.
Cine ar trebui să conceapă aceste legi?
Președinte Comisiei de Apărare din Senat, Nicoleta Pauliuc, spune pentru Europa Liberă că Guvernul ar trebui să facă legile, apoi ele ar trebui să fie avizate de CSAT și abia apoi să le dezbată Parlamentul.
Trei etape care nu au fost parcurse.
„În calitate de președinte al Comisiei de Apărare a Senatului, nu am primit la comisie niciun proiect dintre cele care fac parte din pachetul privind securitatea națională”, a spus Nicoleta Pauliuc.
Senatoarea s-a ferit să se pronunțe cine întârzie legile și de ce. Din răspunsul ei se naște încă o întrebare.
De ce Parlamentul, care este principalul inițiator de legi, lasă un pachet de acte normative atât de importante la îndemâna altora? Unul dintre aleși ne-a spus că există riscul ca Parlamentul să greșească și să nu știe care sunt cu adevărat nevoile de apărare ale țării.
Deputatul USR Nicu Fălcoi susține și el că Parlamentul, așa cum arată acum, cel puțin, nu ar putea să elaboreze aceste acte normative.
„Nu se pot face în Parlament, e nevoie de crearea unor grupuri de lucru la care eventual să participe și parlamentari, asta da, în care să fie și specialiști. Sunt niște legi mai complexe, care necesită un anumit grad de pregătire, pe care, da, din păcate, parlamentarii nu-l au. Asta este!”, spune parlamentarul aflat în opoziție.
„Dacă te uiți în Comisia de Apărare, vezi că sunt trei-patru care au cât de cât competențe pe zona asta, dacă te uiți în celelalte comisii, la fel”, menționează el.
Jurnalista și prozatoarea Tia Șerbănescu pune degetul pe rană. În România, lipsesc în general specialiștii pe domenii atât de complicate.
„Adevărul e că ducem lipsă de asemenea oameni calificați. În Parlament sunt tot felul de persoane care, de regulă, habar n-au de nimic, sunt puși pe listele de partid pe cu totul alte criterii și n-au niciun fel de competență, ceea ce ei și recunosc - de multe ori, nici nu știu ce votează”, spune Tia Șerbănescu.
„La Guvern, de asemenea, sunt promovați miniștri, secretari de stat tot pe criterii politice, fără să aibă competențe speciale într-un domeniu sau altul. Iar când au, își văd anumite interese. Prin urmare, nu trebuie să ne mirăm că nu găsesc acolo oameni capabili să stăpânească și să legifereze un domeniu atât de sensibil.”
Expertul în apărare și securitate Claudiu Degeratu crede că argumentul potrivit căruia legile nu pot fi făcute de Parlament nu stă cu totul în picioare.
„Parlamentarii arată către specialiști. Bun, acești specialiști, prin lege, pot fi chemați și audiați de către parlamentari. Să nu luăm de bună doar declarația unor parlamentari care încearcă să fugă de responsabilitate”, spune expertul.
„Cu actuala legislație, cu actualele prevederi privind controlul parlamentar, se poate face o analiză și bineînțeles că Parlamentul poate să aibă inițiativă legislativă interacționând cu experții”, subliniază Claudiu Degeratu.
„Vrei o audiere secretă a unor experți? Chemi experții din servicii și îi audiezi pe problema priorităților. Dacă ești Parlament responsabil.”
Ce riscă România din cauza amânării legilor securității și cine ar putea fi interesat să nu le promoveze
Dacă România era în fața unor vulnerabilități în urmă cu câțiva ani, subliniază Claudiu Degeratu, acum autoritățile române se confruntă direct cu riscuri și amenințări.
„Vulnerabili eram probabil până în 2014, când au început să se intensifice războiul hibrid și, după aceea, cele două etape de război din Ucraina. Acum suntem nu doar vulnerabili, ci ne confruntăm cu riscuri și amenințări, pentru că există un cadru legislativ vechi și este incomplet”, spune el.
„Este o evoluție îngrijorătoare și care ar trebuie să impună un alt ritm în schimbarea legilor”, adaugă specialistul.
Expertul în securitate și apărare atrage atenția asupra a două probleme:
- ca să fie făcute noi legi ale securității, întâi trebuie o evaluare a ceea ce merge bine și a ceea ce merge rău în actualele acte normative. Evaluare care nu există;
- apoi, multe prevederi din chiar actualul cadru legislativ nu sunt implementate: „Așa cum este el vechi și neactualizat”.
„Deci, există și această mare problemă care, de multe ori, e trecută cu vederea și nu este evaluată nici în Parlament, nici la nivel executiv”, spune Degeratu.
Deputatul Nicu Fălcoi exemplifică lacunele din legislația actuală.
„Gândiți-vă că noi avem drone care intră pe teritoriul României și nu putem să le dăm jos, pentru că ordinul de doborâre a acelor drone ar trebui să vină direct de la ministrul Apărării Naționale. Noaptea minții”, spune el.
Fostul militar spune că e firesc ca ordinul să vină de la ministru în cazul unei aeronave cu echipaj uman, însă în cazul dronelor decizia „ar trebui să fie la comandatul obiectivului, care e acolo, la fața locului, și care le descoperă”.
Jurnalista Tia Șerbănescu crede că e de neînțeles tărăgănarea acestui pachet legislativ în actualul context geopolitic din regiune.
„Spuneau parlamentarii că e un an electoral, deci nu te poți atinge de un subiect atât de sensibil. Mai mult decât un an electoral, este încă un an în care avem război la graniță și în care amenințările curg din toate părțile, în care toată lumea se pregătește de un eventual război și încearcă să-și ia toate măsurile de precauție”, subliniază ea.
„Noi nu numai că nu avem un pachet de măsuri de legi ale siguranței naționale, nu avem nici măcar șef la SRI de aproape un an de zile, ceea ce este absolut de neînțeles”, completează jurnalista.
Ea dă ca exemplu țările din Uniunea Europeană, care sunt alarmate de activitatea spionilor ruși cu privire la alegerile din 9 iunie.
Ezitările guvernanților vin, spune jurnalista, într-o perioadă „mai mult decât sensibilă”. „O epocă în care amenințările de tot felul, nu numai de război propriu-zis, de război hibrid, de spionaj de toate felurile, de intervenții, și manipulări, și diversiuni, și falsuri de toate felurile inundă piața întregii lumi.”
„Și tu să n-ai minimum de măsuri de precauție, să nu ai niște legi, să n-ai un șef la SRI cu care să te consulți și să afli ce să întâmplă în țară - e chiar de neînțeles. Dar, pe de altă parte, nu e de mirare, pentru că nu e singurul domeniu abandonat, nelegiferat cum trebuie și în care domnește un oarecare haos”, atrage atenția Tia Șerbănescu.
Cât despre alte interese decât cel electoral care ar putea sta la baza tărăgănării adoptării unor legi moderne în domeniul securității, Claudiu Degeratu spune că ipoteza nu poate fi exclusă.
„Nu putem să excludem că legile, așa cum sunt ele, neactualizate sau neanalizate și foarte vechi, au creat în timp un fel de echilibru între diferite instituții și agenții pe domeniul securității și apărării și probabil că o parte dintre aceste entități de la nivelul statului român sunt mulțumite cu actuala situație”, spune Claudiu Dgeratu.
„Putem să avem și un interes din partea anumitor lideri politici sau anumitor grupuri politice care vor o schimbare sau, dimpotrivă, vor să mențină statutul. Dar cu siguranță anumite agenții preferă actualul statut”, subliniază el.
Cât de vechi sunt legile securității naționale
Legile securității naționale, cele care reglementează principalele instituții din domeniul apărării și serviciilor de informații, sunt vechi de câteva decenii.
Cea mai veche lege este cea privind siguranța națională, urmată de legea SRI și legea apărării naționale.
Legea privind siguranța națională este adoptată în 1991 - 33 de ani.
Legea privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării datează din 2002 - 22 de ani.
Ordonanța privind funcționarea Ministerului de Interne este din 2007 - 17 ani.
Legea de funcționare a Serviciului de Informații Externe este din 1998 - 26 ani.
Legea privind protecția datelor clasificate datează din 2002 - 22 de ani.
Legea privind statutul cadrelor militare este din 1995 - 29 de ani.
Legea Serviciului Român de Informații a fost adoptată în 1992 - 32 de ani.
Legea Serviciului de Protecție și Pază este din 1998 - 26 de ani.
Legea Serviciului de Telecomunicații Speciale este din 1996 - 28 de ani.
Legea Apărării Naționale este din 1994 - 30 de ani.
Am întrebat Serviciul Român de Informații dacă și în ce fel este afectat de lipsa unei legislații moderne și adaptate la noile amenințări de securitate.
„Ca orice subiect de drept, Serviciul Român de Informații este ținut să respecte cadrul normativ aflat în vigoare, instituția noastră neavând competențe legislative.”
Așa este, SRI și nicio altă instituție din domeniul apărării nu au drept de inițiativă legislativă. Potrivit articolului 74 din Constituție, acest drept revine „după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.”
Tăcere după tentativa din 2022
Și totuși o încercare de a modifica întregul pachet de legi ale securității naționale a existat, în 2022.
După spusele premierului de atunci, Nicolae Ciucă, instituțiile vizate, deși fără drept de inițiativă, au fost cele care au lucrat la celebrele drafturile dezvăluite de G4Media, în iunie 2022.
Iar Serviciul de Informații Externe a admis că a fost consultat de către Administrația Prezidențială în elaborarea unora dintre proiecte.
Într-un răspuns pentru UmbrelaStrategica.ro, SIE a admis că „în procesul de evaluare, revizuire și actualizare a actelor normative din domeniul securității naționale, Serviciul a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului, proiectele postate fiind variante de lucru rezultate din aceste consultări, ce urmează a parcurge procesele legislative prevăzute de lege”, nota G4Media, la acea vreme.
Scandalul de proporții stârnit de prevederile controversate a făcut ca subiectul să fie îngropat cu totul. Acum, nimeni nu mai vorbește despre aceste legi, deși societatea evoluează în fiecare zi și, odată cu ea, și amenințările la adresa securității naționale și instrumentele infractorilor și inamicilor.
Este un mister total de ce s-a așternut praful peste aceste acte normative esențiale pentru securitatea României.
Președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI, Ioan Chirteș, a mărturisit că modificarea legilor ține de „voință politică”.
Reporter: De ce trenează atât de mult în Parlament modificarea legilor securității naționale?
Ioan Chirteș: E o decizie politică pe care trebuie să o ia conducătorii partidelor politice, CSAT-ul (Consiliul Suprem de Apărare a Țării - n.r.). Noi, ca membri ai comisiei, nu facem decât să aplicăm regulamentul de funcționare a Camerei Deputaților și Senatului și acea Hotărâre 30.
Lipsa unei legislații actualizate creează un cerc vicios. Dacă nimeni nu se atinge de legile securității, nu numai că nu există prevederi legale în acord cu timpurile și amenințările moderne, dar nici controlul asupra serviciilor nu poate fi întărit.
„Cu societatea civilă, cu toți factorii interesați și implicați, trebuie să aibă loc (o discuție - n.r.) și pe această temă - a modului în care Parlamentul controlează sau nu serviciile de informații”, a admis Ioan Chirteș pentru Europa Liberă.
„Probabil va trebui să stabilim dacă modificăm legislația astfel încât noi, ca membri ai comisiei, să avem și alte puteri. De exemplu, am modificat în anii trecuți, acum trei ani, hotărârea Parlamentului în care, atunci când constatăm nereguli în Serviciul Român de Informații, să sesizăm Parlamentul”, a completat președintele Comisiei pentru controlul SRI.
„De asemenea, va trebui, din punctul meu de vedere - și vor fi propuneri pe care le voi face la momentul oportun - să aibă putere și liderii grupurilor parlamentare, fiindcă tot Parlamentul, până la urmă, este interesat să avem servicii puternice și servicii care să-și facă datoria, nu doar comisia”, a mai spus Chirteș.
Nicu Fălcoi, deputat USR, spune că dezbaterea legilor este esențială pentru întărirea controlului civil asupra serviciilor:
„Vă spun sincer, nu există un control real civil asupra acestor instituții. Ăsta este motivul pentru care ar trebui să vină alte legi care să instituie un control la modul foarte serios, ca să nu avem surprize.”
Jurnalista Tia Șerbănescu consideră că dezbaterea legilor e esențială și dintr-un alt punct de vedere.
„De când s-au creionat prima dată, de când s-au instituit legile SRI, de la începutul începuturilor, s-a stabilit o mare greșeală și o premiză pentru mari abuzuri. Și anume că SRI-ul are dreptul să desfășoare activități economice”, a menționat ea.
„Asta a dat mână liberă tuturor celor din SRI să fie amestecați în activități economice, să-și facă firme, să participe la operațiuni și, practic, să controleze toată economia.”
„Una e să verifici să nu se întâmple privatizări păguboase, să nu se întâmple sabotaje, și alta e să te implici direct, când, având informații pe mână, rețele pe mână, diverse facilități, ai acces la tot felul de operațiuni economice, privatizări. SRI și-a luat în felul ăsta partea, pur și simplu, în toți acești ani, din tot ce a însemnat activitatea economică în România, din privatizări, din retrocedări, din contractele cu străinătatea”, susține Tia Șerbănescu.
Dar să revenim la scandalul din 2022 care a pus capac unui pachet de legi esențial pentru siguranța României.
Controversatele drafturi ale securității naționale, moarte în fașă
G4Media a publicat, pe 3 iunie 2022, toate cele zece legi din pachetul privind securitatea națională:
- Proiect de lege privind activitatea de informatii si contrainformatii
- Proiect Lege CSAT
- Proiect Lege organizare MAI
- Proiect lege SIE
- Proiect lege SPP
- Proiect lege SRI
- Proiect lege STS
- Proiect legea apararii nationale
- Proiect legea Sistemul integral al Situatiilor de Criza
- Proiectul legea Securitatii si Apararii Cibernetice
O analiză a jurnaliștilor de la G4Media a arătat însă că drafturile, pe lângă modificările necesare, dictate de nevoia de a ține pasul cu timpurile, conțineau și multe mere otrăvite, care creșteau periculos puterea serviciilor secrete, mai ales a SRI și SIE.
O altă problemă majoră a fost că nimeni dintre cei care aveau drept de inițiativă legislativă nu și-a asumat paternitatea acestor acte normative. Niciun parlamentar nu cunoștea conținutul lor și nu participase la elaborarea lor.
Președintele Klaus Iohannis a declarat atunci că drafturile acestor acte normative ajunseseră la guvern. A fost evaziv când jurnaliștii l-au întrebat cine le-a conceput.
„S-a început pe niște drafturi care au fost elaborate de specialiști în domeniu. Așa mi s-a adus mie la cunoștință, ca să vă răspund la întrebare, dar ele nici măcar nu au intrat în circuitul legislativ”, a spus președintele.
„În momentul în care intră în circuitul legislativ, politicienii se vor putea exprima și, când ajung la mine, o să mă exprim și mai clar. Vă garantez că aceste legi ajung cel puțin de două ori la mine. O dată în CSAT, după care pentru promulgare sau altă procedură”, a menționat el.
În aceeași intervenție, șeful statului a avut o replică cel puțin neobișnuită, percepută de mulți ca o amenințare:
„Cineva, și știm cine, a considerat că este bine acum să le dea pe surse. Este o eroare majoră, fiindcă oamenii sunt îngrijorați, cu toate că avem doar un prim draft.”
În schimb, Nicolae Ciucă, premier pe atunci, acum președintele Senatului, a admis că fiecare instituție a elaborat drafturile legilor care o vizau.
„Legile au fost elaborate la nivelul fiecărei instituţii responsabile în parte. Pachetul – în deplinătatea sa – se află la nivelul fiecărui partid, astfel încât comisiile de specialitate să poată să analizeze”, a spus el, potrivit Agerpres.
Principalele probleme din pachetul de legi ale securității apărut în 2022 sesizate de G4Media:
- imunitate mai mare pentru ofițerii celor două servicii
- procurori anume desemnați pentru a investiga un ofițer SRI sau SIE
- la sediile SRI sau SIE nu se pot face percheziții decât cu acordul CSAT sau al președintelui țării
- directorul SRI nu mai trebuie să prezinte rapoarte în Parlament
- directorii SRI și SIE sunt propuși de președinte și votați în Parlament, însă nu au mandat limitat în timp. Nu pot fi schimbați din funcție decât dacă fac parte din partide politice sau se implică în campanii în favoarea unui candidat și doar de către președinte. Parlamentul nu mai are niciun rol în revocare
- cetățenii, companiile și autoritățile - obligate să colaboreze cu serviciile, la cererea acestora din urmă
- lărgirea listei de amenințări la siguranța națională la aproape toate domeniile din societate, inclusiv sănătatea, educația, cercetarea, patrimoniu cultural. Astfel, ofițerii SRI se vor putea folosi de mandatul pe siguranță națională pentru aproape orice situație
- posibilitatea serviciilor secrete să utilizeze informațiile obținute pe baza mandatelor de siguranță națională drept mijloace de probă în dosarele penale
- fondul de cheltuieli operativ al serviciilor nu poate fi verificat decât de CSAT. Curtea de Conturi și Parlamentul pierd acest drept.
Legea Apărării Naționale, promisă de doi președinți, încă nu a ajuns la Parlament
Nu numai legile serviciilor sunt importante, ci și legile care vizează Apărarea Națională.
În prezent, proiectul Legii Apărării Naționale abia a trecut de faza punerii în dezbatere publică. Urma i se pierde însă aici. Ar fi trebuit să ajungă la Parlament, dar nu a ajuns.
„Au avut comisiile de apărare din Parlament niște întâlniri la Ministerul Apărării Naționale în care ni s-a promis că vin în două luni cu legile în Parlament. Iată că au trecut și mama celor două luni, n-au venit”, a dezvăluit deputatul USR Nicu Fălcoi.
„Da, ministrul Apărării Naționale a inițiat un grup de lucru în comisia de apărare, spre exemplu, de la Camera Deputaților, pentru Legea Apărării Naționale. Dar comisia aceasta a avut o singură ședință, în care ne-am spus fiecare părerea despre acel proiect de lege, dar cam atât. Nu s-a mai întâmplat nimic”, a spus el.
Europa Liberă a făcut o amplă analiză privind aceste acte normative.
Actuala Lege a Apărării Naționale datează din 1994. De atunci a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011, când Rusia nu anexase încă Crimeea și nu invadase la scară largă Ucraina.
O altă lege care a depășit etapa dezbaterii publice este și cea care vizează Sistemul Național de Management Integrat al Situațiilor de Criză. Nici acest act normativ nu a ajuns însă la Parlament.
Ultimii doi președinți ai României, Traian Băsescu și Klaus Iohannis, nu au reușit în 19 ani, cât au durat cele patru mandate, să promoveze noi legi privind securitatea națională.
În 2006, la mijlocul celui de-al doilea mandat de președinte al României, Traian Băsescu declara că nimeni din clasa politică nu a avut o astfel de inițiativă.
„Realitatea este ca toți s-au mulțumit să facă din acele încercări de a se constitui un pachet de proiecte un mijloc de atac la instituția prezidențială, dar nimeni n-a adăugat un rând, să spună: «Uite, nu-i bine așa, așa e bine, să le dăm drumul la Parlament»”, spune președintele de atunci.
Traian Băsescu mai preciza că, în 2005, a cerut instituțiilor responsabile să facă „o bază de lucru” pentru modernizarea legilor, care erau depășite și la acea vreme.
România trecuse recent printr-o criză de securitate majoră, în care fuseseră implicate mai multe instituții cu atribuții în securitate: criza ostaticilor din Irak, din primăvara anului 2005, când trei jurnaliști au fost răpiți la Bagdad.
Cel puțin trei instituții militare au intervenit atunci, inclusiv pe teritoriu străin: MApN, Serviciul de Informații Externe și Serviciul Român de Informații.
În actualul mandat de președinte, care se termină peste câteva luni, Klaus Iohannis a început lucrul la noi legi ale securității naționale.
„Este clar că nu putem să funcționăm în secolul XXI cu legi ale Securității Naționale făcute în ’91, ’92”, a spus el.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
