Linkuri accesibilitate

ANALIZĂ | Comunitatea LGBTQ+, dușmanul imaginar al politicienilor populiști. Efectele polarizării societății


O caricatură politică din Ucraina ce ilustrează sentimentul anti-LGBT în rândul multor oameni.
O caricatură politică din Ucraina ce ilustrează sentimentul anti-LGBT în rândul multor oameni.

Liderii politici din Centrul și Estul Europei își amplifică retorica împotriva comunității LGBTQ+ în încercarea de a câștiga electorat majoritar conservator și în totală opoziție față de valorile europene. Impactul măsurilor luate de aceștia este unul distructiv.

Partidul AUR a anunțat la începutul acestei săptămâni elaborarea unui pachet legislativ ce ar limita reprezentarea sau promovarea comunității LGBTQ+ în rândul minorilor.

Inițiativa lor vine la câteva zile după ce deputatul UDMR Zakarias Zoltan a declarat vineri, 23 iulie, pentru Europa Liberă că „propaganda LGBT nu are ce căuta în grădinițe sau școală.”

Acesta a susținut că s-a inspirat după parlamentul maghiar, care a votat în luna iunie o lege ce interzice prezentarea relațiilor de același sex și a identității de gen la televizor pentru protejarea copiilor.

Crearea de tensiuni împotriva membrilor comunității LGBT nu este ceva nou în retorica multor state membre UE din Centrul, Estul și Sud-Estul Europei. Multe dintre acestea se află la momentul actual în conflict cu Comisia Europeană pentru încălcarea drepturilor omului și a valorilor europene.

Potrivit unui raport publicat de ILGA-Europe, un ONG umbrelă ce reunește peste 600 de organizații din 54 de țări din Europa și Asia Centrală, drepturile și protejarea minorităților sexuale au rămas aproximativ neschimbate în anul 2021.

Dintre recomandările făcute de ILGA-Europe cu privire la ce legi ar trebui implementate să proteje orientarea sexuală, identitatea de gen și persoanele trans, România a reușit să implementeze doar 19 la sută dintre propuneri. Acest scor o plasează pe locul 38 din 49 când vine vorba de cât de bine protejate drepturile minorităților sexuale sunt.

Europa Liberă discută despre amplificarea retoricii populiste și, implicit, homofobe ce s-a răspândit la nivelul Europei Centrale și de Est.

Ce propun narativele anti-LGBT

În iulie 2021, un studiu efectuat de Parlamentul European a analizat și identificat 6 narative anti-LGBT adoptate de multe dintre statele din Centrul și Estul Europei.

Printre acestea, se numără, în primul rând, retorica îndreptată împotriva „Vestului decadent” ce „colonizează” Estul Europei cu valorile sale, promovând drepturile minorităților sexuale. Studiul precizează faptul că temerile de acest fel devin din ce în ce mai prezente în rândul oamenilor din această regiune.

Richard Mole, profesor de sociologie politică în cadrul universității UCL School of Slavonic and East European Studies (Școala de Studii Slavonice și Est Europene), a explicat pentru Europa Liberă cum funcționează conceptul fals de „colonizare ideologică” în regiunile conservatoare din Europa.

„Unul dintre motivele cheie la nivelul societății este puterea religiei, iar bisericile în state precum România, Slovacia sau Bulgaria au un impact mult mai puternic asupra vieții oamenilor. Cel mai bun exemplu din afara UE este Rusia. Am văzut cu ‘legea propagandei gay’ adoptată în 2013 că este eficientă în ceea ce privește sprijinirea votanților conservatori.”

„(Acești oameni, n.r.) cred, în special, (în lege, n.r.) pentru că drepturile persoanelor gay sunt foarte asociate cu Occidentul, deoarece mișcarea pentru drepturile LGBT este bine stabilită în țările occidentale. Deci, este foarte ușor pentru populiștii din Europa Centrală și de Est să spună că homosexualitatea este ceva occidental și că este asociată foarte mult cu ideile liberale”, a afirmat Mole.

Politicienii populiști din Europa se folosesc, de asemenea, de retorica anti-LGBT în momente de declin în sondajele politice.

„Dacă comparăm ceea ce s-a întâmplat în Rusia cu ceea ce se întâmplă acum în Ungaria, există paralele destul de puternice. În 2013, Putin era deja la putere de peste un deceniu, dar pentru prima dată popularitatea lui a început să scadă, au existat proteste în stradă, așa că acesta trebuit să caute o nouă modalitate de a-și legitima puterea, dându-le un motiv alegătorilor să-l voteze în continuare și găsindu-și ‘țapul ispășitor’ în comunitatea LGBTQ+”, a punctat Mole.

„Dacă ne uităm în Ungaria, Orban a fost și el la putere de peste un deceniu, dar acum își vede popularitatea scăzută din cauza modului în care guvernul său a gestionat criza Covid-19. Decesele pe cap de locuitor la nivel global sunt mai mari doar în Peru. Din nou, el are probleme politice și caută o modalitate de a aduna alegătorii, în special baza conservatoare”, a continuat acesta.

Legea maghiară ce interzice prezentarea relațiilor de același sex sau a identității de gen la televizor pare să fie inspirată din Rusia, deși acest lucru nu este confirmat.

Zeci de mii de persoane au participat sâmbăta trecută, pe 24 iulie, la parada Pride din Budapesta, într-un gest de solidaritate cu comunitatea gay din Ungaria, ținta mai multor atacuri ale politicienilor.
Zeci de mii de persoane au participat sâmbăta trecută, pe 24 iulie, la parada Pride din Budapesta, într-un gest de solidaritate cu comunitatea gay din Ungaria, ținta mai multor atacuri ale politicienilor.

Totodată, deși politicienii nu folosesc o retorică directă împotriva comunității LGBT, mulți politicieni preferă să promoveze homofobia sub formă de legi ce protejează în mod fals alte scopuri. Referendumul din Ungaria pentru apărarea inocenței copiilor este un astfel de exemplu.

Astfel de pseudo-mișcări sunt trădate de momentul ales, potrivit expertului de la UCL.

„Orban se află la putere de peste un deceniu. Dacă acești copii chiar se aflau în pericol, de ce a trebuit să aștepte 11 ani să introducă o astfel de legislație?”, s-a întrebat acesta, făcând referire la scopul deghizat al partidului lui Orban de a câștiga electorat mai degrabă decât de a proteja copiii.

Participanții se adună lângă clădirea parlamentului în timpul unei demonstrații împotriva proiectului de lege depus de guvernul maghiar ce urmărește interzicerea „promovării” homosexualității și a identității transgender, la Budapesta, 14 iunie 2021.
Participanții se adună lângă clădirea parlamentului în timpul unei demonstrații împotriva proiectului de lege depus de guvernul maghiar ce urmărește interzicerea „promovării” homosexualității și a identității transgender, la Budapesta, 14 iunie 2021.

Impact asupra persoanelor gay și comunităților aliate

Raportul nu cunoaște impactul campaniei de dezinformare și al retoricii anti-LGBT asupra instituțiilor europene. Cu toate acestea, membrii comunității LGBT sunt deseori primele victime ale unor astfel de retorici ostile.

Richard Mole ne explică faptul că în Rusia, spre exemplu, criminalizarea oricărei forme de promovare a comunității LGBT în țară a dus la o asociere a persoanelor gay cu faptul că aceștia sunt criminali și, implicit, un pericol la adresa valorilor tradiționale rusești, precum familia, biserica și statul, dar și la adresa copiilor.

La nivelul organizațiilor pentru drepturile omului din Europa, ILGA-Europe, un ONG umbrelă al asociațiilor naționale LGBTQ+ din Europa, a declarat pentru Europa Liberă faptul că asociațiilor le este mai greu să obțină fonduri pentru munca pe care o depun, iar sistemele judiciare le pot deveni adeseori un dușman atât lor, cât și aliaților acestora.

„În martie 2021, organul de reglementare maghiar al audiovizualului a inițiat proceduri împotriva RTL Ungaria (un conglomerat media, n.r.) pentru că aceștia au permis reclame ce promovează creșterea toleranței față de comunitatea LGBT. Reclama a fost creată de un ONG local.”

Absurditatea situației nu face nimic altceva decât să sporească existența unor tabuuri cu privire la comunitatea LGBT. Mai mult, aceasta duce la o incidență mai crescută a violențelor împotriva membrilor acestora ca urmare a lipsei unor informații clare.

Potrivit ILGA-Europe, discursurile instagatoare la ură îngreunează munca ONG-urilor ce susțin comunitatea LGBT și previn susținerea pe care acestea o oferă în mod normal persoanelor gay, aflate în pericol în fața unui mediu tot mai ostil.

Mole confirmă că multe dintre persoanele agresate fizic în Rusia nu au mers niciodată la poliție să depună plângeri.

„Poliția ar lua partea făptașilor și nu ar face nimic pentru persoanele gay. Eventual i-ar aresta pe aceștia pe motiv că sigur au provocat un astfel de atac. Alteori, poliția însăși ar deveni violentă. Deci nimeni (dintre persoanele gay, n.r.) cu care am vorbit nu ar merge vreodată la poliție.”

Cum pot fi reduse tensiunile

Cea mai bună soluție, potrivit expertului de la UCL, ar fi crearea de punți dintre viețile majorității heterosexuale și cele ale persoanelor LGBT.

„La nivel individual, cel mai bun mod de a reduce sentimentele de homofobie este prin promovarea cunoașterii. Sunt multe persoane care spun că nu le place homosexualitatea în ciuda faptului că nu au întâlnit vreodată o persoană gay. Singura reprezentare a persoanelor gay pe care aceștia o primesc de la mass-media, de la preoți sau politicieni sunt reprezentări stereotipe și adesea inexacte. Dar când majoritatea intră în contact cu această comunitate, văd că persoanele gay sunt oameni obișnuiți cu nevoi și preocupări ca și ale tuturor celorlalți, învață să renunțe la stereotipuri și îmbunătățesc, astfel relațiile dintre comunități”, a punctat expertul.

Poliția ar lua partea făptașilor și nu ar face nimic pentru persoanele gay
Richard Mole, profesor de sociologie politică la University College London.

Acesta spune că nu le poți cere membrilor comunității LGBT să își dezvăluie identitatea sexuală, mai ales când aceștia trăiesc într-o societate tradițională sau un oraș care este, precum în cazul Poloniei, o zonă liberă de LGBT.

La nivel Politic, ILGA-Europe crede că este nevoie de leadership politic și angajament față de politica anti-discriminatorie.

„Avem nevoie ca politicienii să ia o poziție fermă împotriva discriminării și a urii față de persoanele LGBTI, inclusiv și atunci când ura este perpetuată de oficiali publici și cei aflați în funcții de putere. Liderii trebuie să arate că persoanele LGBTI merită un tratament egal, acordându-le drepturi egale, în toate sferele vieții. Guvernele trebuie să continue să lucreze la legislație și politici care ar aborda acest lucru. Guvernele, jurnaliștii și personalitățile sau liderii de opinie trebuie să adopte o poziție ce susține egalitatea între comunități și să se mândrească cu o societate deschisă mai degrabă decât una ce contribuie la polarizare și dezinformare. Vocile, experiența și cunoștințele persoanelor LGBTQ+ ar trebui ascultate”, a comentat în scris ILGA-Europe pentru Radio Europa Liberă.

  • 16x9 Image

    Sorin Dojan

    Absolvent in Drept la Universitatea Queen Mary din Londra, a ales jurnalismul din pasiune pentru oameni si povestile lor de viata. Anterior, a lucrat ca Editor Asistent la diferite publicatii academice, precum Queen Mary Human Rights Review si Women's History Review.

XS
SM
MD
LG