Linkuri accesibilitate

Toate site-urile REL/RL
Newsletter
site logo site logo
Precedent Următorul
Ultima oră
Știri

Galerie foto | București 9. Liderii țărilor din estul NATO. Ce îi unește, ce îi desparte

Liderii țărilor din statele din estul NATO s-au întâlnit, vineri, la București și au cerut Rusiei, în declarația comună de la finalul summitului București 9, „să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia”, arată declarația comună transmisă la finalul reuniunii.

Declarația aparține liderilor din Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Nu s-au aflat fizic la București liderii Slovaciei (reprezentat de ambasador) și cel al Cehiei, care a participat virtual, la fel ca secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Declarația finală transmite mesajul unitar pe care spunea că și-l dorește președintele României, Klaus Iohannis, însă atitudinile țărilor participante sunt diferite. Ungaria pune numeroase piedici sancțiunilor împotriva Rusiei, în timp ce Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, sunt cei mai puternici susținători ai Ucrainei și cei mai vehemenți critici ai Rusiei din Uniunea Europeană. Bucureștiul se aliază pozițiilor UE și NATO, dar nu este un jucător vocal precum Varșovia sau țările baltice.

Din partea Ungariei a participat la summitul de vineri președintele Katalin Novák. Ea are un rol de reprezentare în Ungaria. Premierul Viktor Orbán, șeful puterii executive, este cel care ia deciziile poziționării Ungariei față de Moscova, Vladimir Putin și războiul din Ucraina. Pentru ca Uniunea Europeană să poată impune un nou pachet de sancțiuni Rusiei, a trebuit să acorde derogări importante Ungariei. Aceasta s-a opus interzicerii importurilor de petrol din Rusia și a fost exceptată, cel puțin o vreme, s-a opus sancționări Patriarhului Moscovei, Kiril, și acesta a dispărut de pe listă. Ungaria nu permite tranzitarea teritoriului ei de armele trimise Ucrainei.
1 Din partea Ungariei a participat la summitul de vineri președintele Katalin Novák. Ea are un rol de reprezentare în Ungaria. Premierul Viktor Orbán, șeful puterii executive, este cel care ia deciziile poziționării Ungariei față de Moscova, Vladimir Putin și războiul din Ucraina.
Pentru ca Uniunea Europeană să poată impune un nou pachet de sancțiuni Rusiei, a trebuit să acorde derogări importante Ungariei. Aceasta s-a opus interzicerii importurilor de petrol din Rusia și a fost exceptată, cel puțin o vreme, s-a opus sancționări Patriarhului Moscovei, Kiril, și acesta a dispărut de pe listă. Ungaria nu permite tranzitarea teritoriului ei de armele trimise Ucrainei.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, nu se teme de cuvinte. În deschiderea summitului de la București el a vorbit despre „bestialitatea agresorilor ruşi” și a spus că e nevoie de o strategie „coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin”. „Rusia nu a încetat să se gândească la proiectele sale de dezvoltare imperială, expansiune teritorială, schimbarea echilibrului de puteri şi a sferelor de influenţă”, a avertizat președintele Poloniei, care nu ezită să critice Franța și Germania pentru atitudinile lor împăciuitoare față de Rusia și care desfășoară turnee europene pentru a convinge țările din vestul Europei să accepte statutul de țară candidată la UE pentru Ucraina.
2 Președintele Poloniei, Andrzej Duda, nu se teme de cuvinte. În deschiderea summitului de la București el a vorbit despre „bestialitatea agresorilor ruşi” și a spus că e nevoie de o strategie „coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin”.
„Rusia nu a încetat să se gândească la proiectele sale de dezvoltare imperială, expansiune teritorială, schimbarea echilibrului de puteri şi a sferelor de influenţă”, a avertizat președintele Poloniei, care nu ezită să critice Franța și Germania pentru atitudinile lor împăciuitoare față de Rusia și care desfășoară turnee europene pentru a convinge țările din vestul Europei să accepte statutul de țară candidată la UE pentru Ucraina.
În luna mai, Lituania a declarat Rusia drept stat terorist. La fel ca restul țărilor baltice, Lituania este în prima linie a apelurile categorice de sprijinire a Ucrainei. Trebuie să combatem amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia, trebuie să continuăm să ajutăm Ucraina să se apere”, a transmis președintele Gitanas Nausėda de la București.
3 În luna mai, Lituania a declarat Rusia drept stat terorist. La fel ca restul țărilor baltice, Lituania este în prima linie a apelurile categorice de sprijinire a Ucrainei.
Trebuie să combatem amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia, trebuie să continuăm să ajutăm Ucraina să se apere”, a transmis președintele Gitanas Nausėda de la București.
Președintele Letoniei, Egils Levits, a fost implicat direct în evenimentele din 1989 – 1991, care au dus la declararea independenței în 21 august 1991. După cum a spus, vineri, într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă, în fața lui Vladimir Putin nu poți arăta slăbiciune. Europa trebuie să fie fermă pentru a-l opri, iar Ucraina trebuie sprijinită fără ezitare.
4 Președintele Letoniei, Egils Levits, a fost implicat direct în evenimentele din 1989 – 1991, care au dus la declararea independenței în 21 august 1991. După cum a spus, vineri, într-un interviu exclusiv pentru Europa Liberă, în fața lui Vladimir Putin nu poți arăta slăbiciune. Europa trebuie să fie fermă pentru a-l opri, iar Ucraina trebuie sprijinită fără ezitare.
În timp ce președintele Estoniei, Alar Karis, se afla la București, ambasadorul Rusiei la Tallinn era convocat la Ministerul eston de Externe, transmite Reuters. Estonia a descris drept „complet inacceptabile” declarațiile lui Vladimir Putin, care a lăudat cucerirea orașului Narva, care aparține Estoniei, în timpul țarului Petru cel Mare. Până în 1918, Estonia a fost timp de două secole parte a Imperiului Rus. Apoi, în 1940, a fost anexată de Uniunea Sovietică, până la redobândirea independenței în 1991. Alar Karis a transmis după reuniunea B9 că sprijinul pentru Ucraina este „neclintit și va continua”.
5 În timp ce președintele Estoniei, Alar Karis, se afla la București, ambasadorul Rusiei la Tallinn era convocat la Ministerul eston de Externe, transmite Reuters. Estonia a descris drept „complet inacceptabile” declarațiile lui Vladimir Putin, care a lăudat cucerirea orașului Narva, care aparține Estoniei, în timpul țarului Petru cel Mare. Până în 1918, Estonia a fost timp de două secole parte a Imperiului Rus. Apoi, în 1940, a fost anexată de Uniunea Sovietică, până la redobândirea independenței în 1991. Alar Karis a transmis după reuniunea B9 că sprijinul pentru Ucraina este „neclintit și va continua”.
Rusia a oprit livrările de gaze către Bulgaria pe 27 aprilie. E motivul pentru care și Bulgaria a promit o derogare de la interdicția importurilor de petrol. Președintele Rumen Radev s-a remarcat însă în acea perioadă prin declarațiile de respingere a livrărilor de arme către Ucraina, care l-au plasat în opoziție directă față de premierul Kiril Petkov. Politicienii bulgari, (printre care mulți au o istorie a apropierii de Moscova) au ajuns la un compromis – nu vor livra armament, dar vor oferi sprijin tehnico-militar: repararea armelor ucrainene. Vineri, după summitul B9, Radev a pledat pentru cooperare în industria apărării și „depășirea diviziunii dintre țările NATO care produc și cele care cumpără arme”, transmite Radio Bulgaria.
6 Rusia a oprit livrările de gaze către Bulgaria pe 27 aprilie. E motivul pentru care și Bulgaria a promit o derogare de la interdicția importurilor de petrol. Președintele Rumen Radev s-a remarcat însă în acea perioadă prin declarațiile de respingere a livrărilor de arme către Ucraina, care l-au plasat în opoziție directă față de premierul Kiril Petkov. Politicienii bulgari, (printre care mulți au o istorie a apropierii de Moscova) au ajuns la un compromis – nu vor livra armament, dar vor oferi sprijin tehnico-militar: repararea armelor ucrainene. Vineri, după summitul B9, Radev a pledat pentru cooperare în industria apărării și „depășirea diviziunii dintre țările NATO care produc și cele care cumpără arme”, transmite Radio Bulgaria.
Reuniunea a fost găzduită de președintele României, Klaus Iohannis (centru), împreună cu cel al Poloniei, Andrzej Duda. Klaus Iohannis a declarat în deschiderea lucrărilor că „România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei". România nu are luări de poziție ferme, ca ale Poloniei sau țărilor baltice, dar s-a aliniat deciziilor și discursului UE și NATO în privința războiului declanșat de Vladimir Putin. Primirea refugiaților ucraineni a fost marcată de reacții întârziate și chiar controversate ale autorităților de la București, comp
7 Reuniunea a fost găzduită de președintele României, Klaus Iohannis (centru), împreună cu cel al Poloniei, Andrzej Duda. Klaus Iohannis a declarat în deschiderea lucrărilor că „România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei". România nu are luări de poziție ferme, ca ale Poloniei sau țărilor baltice, dar s-a aliniat deciziilor și discursului UE și NATO în privința războiului declanșat de Vladimir Putin. Primirea refugiaților ucraineni a fost marcată de reacții întârziate și chiar controversate ale autorităților de la București, comp

Recommended

​
Sus
XS
SM
MD
LG