„România este aliatul NATO cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina, dar cu toții împărtășim evaluarea gravității amenințărilor la adresa securității spațiului euroatlantic, ca o consecință a războiului de agresiune ilegal și imoral lansat de Rusia împotriva Ucrainei", a spus președintele României, Klaus Iohannis, în deschiderea B9, format din care fac parte: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
„Solicităm Rusiei să își modifice comportamentul agresiv, să își retragă forțele de pe teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, să asigure răspunderea pentru atrocitățile și crimele de război comise, să revină la un comportament de respectare a dreptului internațional. NATO trebuie să tragă concluziile necesare în ceea ce privește relația sa cu Rusia”, arată declarația comună transmisă la finalul reuniunii.
Președintele Poloniei, Andrzej Duda, unul dintre cei mai categorici susținători ai Ucrainei în urma invaziei ordonate de Vladimir Putin, a spus, în deschiderea lucrărilor, că vizita în Ucraina a fost una dintre cele mai „dure experiențe” din viaţa sa.
„Opoziţia faţă de bestialitatea agresorilor ruşi, mila pentru victimele lor, faptul că se redeschid capitole care credeam că s-au închis pentru totdeauna”, au fost printre lucrurile care l-au impresionat pe Duda. Acesta a avertizat că „Rusia nu a încetat să se gândească la proiectele sale de dezvoltare imperială, expansiune teritorială, schimbarea echilibrului de puteri şi a sferelor de influenţă. Se vorbeşte despre Russkiy mir [pacea rusă - n.r.]", a spus Duda potrivit traducerii oficiale.
În urmă cu câteva zile, președintele Poloniei a criticat vehement Franța și Germania, pentru dialogul telefonic constant pe care îl au cu Vladimir Putin. „E ca și cum ai discuta cu Adolf Hitler în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial”, a spus el cotidianului german Bild, citat de Reuters.
Vineri, la București, Duda nu a reluat criticile în declarațiile publice, dar a subliniat că „cel mai important lucru acum este să sprijinim Ucraina, să întărim factorul de descurajare al NATO, să facem o strategie coerentă pentru a opri imperialismul lui Putin”. Reuniuni de tipul celei de la București, au „potențialul” să ajute inclusiv coordonării reacțiilor UE și NATO, a spus el.
Președintele Iohannis, care nu a fost în Ucraina de când a început războiului, a menționat că „riscurile de securitate la adresa României și în regiunea Mării Negre sunt în creștere, [așadar] consolidarea posturii NATO pe întreg Flancul Estic, de o manieră unitară și echilibrată, în special în zona sudică a Flancului Estic, devine cu atât mai urgentă și crucială”.
La finalul discuțiilor, Klaus Iohannis a pledat pentru o Alianța capabilă să răspundă amenințărilor și să apere fiecare centimetru din teritoriul său. Marea Neagră este cea mai expusă la amenințări și liderii B9 așteaptă decizii menite să o apere și să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei, a spus el.
„Am reiterat mesajul de condamnare fermă a agresiunii neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare”, arată declarația comună adoptată, vineri, de liderii Formatului B9.
Aceasta menționează că liderii B9 așteaptă „cu nerăbdare” primirea Finlandei și Suediei ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice. Chestiunea a ridicat o problemă a unității NATO, în condițiile în care Turcia, cel puțin deocamdată, se opune aderării celor două țări.
Documentul final al reuniunii menționează angajamentul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Republicii Moldova și Georgiei, dar și importanța ca NATO să consolideze parteneriatul strategic cu Uniunea Europeană.
Klaus Iohannis a menționat, la finalul discuțiilor, consecințele umanitare și economice ale războiului și necesitatea ca Ucraina să fie sprijinită, iar declarația comună arată că statele participante vor continua să sporească ajutorul pentru Ucraina.
Andrzej Duda a declarat, la finalul discuțiilor, că Vladimir Putin încearcă să distrugă ordinea mondială din ultimii 30 de ani și să își extindă sfera de influență.
Întâlnirea de la București a avut loc cu trei săptămâni înaintea Summitul-ui NATO de la Madrid, unde Alianța urmează să adopte un nou Concept Strategic.
Din partea Ungariei a participat la summitul de vineri președintele Katalin Novák, care are un rol de reprezentare, și nu premierul Viktor Orbán, cel care s-a remarcat prin numeroase poziții considerate pro-Kremlin înainte, dar și după ordonarea de Vladimir Putin a invadării Ucrainei.
Ungaria s-a opus impunerii embargoului pentru importurile de petrol și a obținut o derogare din partea Uniunii Europene, nu permite tranzitul armelor trimise Ucrainei de alte state membre NATO și are propriile abordări cu privire la asigurarea securității în contextul războiului. De exemplu, decretarea stării de urgență în Ungaria, care poate fi invocată de Viktor Orbán inclusiv pentru decizii de natură economică.
În privința Ucrainei, aceasta are în acest moment trei obiective majore în relația cu partenerii europeni: obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, sprijin militar și ajutor pentru a-și putea exporta cerealele.
Chiar dacă SUA și Marea Britanie au anunțat deja că trimit câteva sisteme performante de lansatoare de rachete, și au făcut până acum livrări importante, ofensiva majoră a Rusiei din estul Ucrainei a amplificat solicitările.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a vorbit, joi, cu cel al Franței, Emmanuel Macron, la scurt timp după ce declarația lui Macron că Rusia nu ar trebui „umilită” a provocat revolta Kievului.
„Noi nu suntem umiliți, noi suntem uciși. Vom răspunde cu aceeași monedă”, răspunsese Zelensky. Nevoia de armament greu a fost adusă în discuția telefonică de joi cu președintele Franței, la fel ca obținerea statutului de țară candidată la UE.
Emmanuel Macron a spus că Franța „rămâne mobilizată pentru a răspunde nevoilor Ucrainei, inclusiv în privința armamentului greu”, după cum remarcă CNN.
Președintele Poloniei, Andrezj Duda, poartă discuții zilele acestea cu liderii din țările din vestul Europei, pentru a-i convinge să răspundă solicitării Ucrainei cu privire la statutul de țară candidată.
Înainte de întâlnirea de la București, Consiliul Securității Naționale din Statele Unite a transmis mesajul președintelui SUA, Joe Biden, către participanții la întâlnirea de la București.
„SUA sunt hotărâte să apere flancul estic al NATO, să întărească securitatea energetică a regiuni și să colaboreze pentru sprijinirea Ucrainei”, menționează mesajul.
