Linkuri accesibilitate

3 minute | Țarul Putin, „tentativă de lovitură de stat” în SUA și o promisiune din PNL


Imagine de la un protest din Kasahstan, din 2021. Vladimir Putin a fost adesea portretizat, ironic, cu imaginea foștilor țari, din cauza mesajelor sale imperialiste, de extindere a teritoriului Rusiei.
Imagine de la un protest din Kasahstan, din 2021. Vladimir Putin a fost adesea portretizat, ironic, cu imaginea foștilor țari, din cauza mesajelor sale imperialiste, de extindere a teritoriului Rusiei.

Vladimir Putin și-a comparat acțiunea din Ucraina cu campania din Suedia a lui Petru cel Mare. Liderul de la Kremlin judecă istoria și prezentul astfel: acum trei secole, ca și acum, Rusia nu a făcut/face decât „să ia înapoi ce i se cuvine”.

Bun găsit,

Iată cele mai importante subiecte ale zilei

  • Liderii țărilor din Formatul București 9 (B9) se întâlnesc astăzi la București. Potrivit președinției României, în contextul războiului din Ucraina, miza este ajungerea la un mod „echilibrat și unitar” de asigurare a apărării pe flancul estic al NATO.
  • Doi britanici capturați de forțele ruse în timp ce luptau în Ucraina au fost condamnați la moarte de un pluton de execuție. Sentința a fost pronunțată în Donețk, în estul Ucrainei.
  • Comisia care investighează atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 a declarat că fostul președinte al SUA, Donald Trump, a orchestrat revolta printr-o „tentativă de lovitură de stat”.

Putin și Petru cel Mare

Pentru Vladimir Putin, războiul pe care l-a provocat în Ucraina e parte a unei misiuni istorice. Liderul de la Kremlin a folosit adesea în discursurile sale mesaje în care suferința și ororile prezentului, provocate de războiul din Ucraina, sunt justificate de o așa-zisă misiune istorică: cea de a extinde teritoriul Rusiei.

Prezent la o expoziție dedicată celebrării a 350 de ani de la nașterea țarului Petru cel Mare, președintele rus a făcut o paralelă între monarhul de acum trei secole al Rusiei și sieși. Putin a vorbit despre nevoia țării sale de a „recupera” teritoriul și „a se apăra” după ce a vizitat la Moscova o expoziție dedicată țarului și a făcut paralele între fondarea Sankt-Petersburgului de către Petru cel Mare în 1703 și ambițiile Rusiei de astăzi.

„Ce a făcut Petru? A recuperat și a consolidat. Asta a făcut el. Și se pare că și noi trebuie să recuperăm și să întărim, de asemenea. Dacă pornim de la faptul că aceste valori de bază stau la baza existenței noastre, cu siguranță vom reuși să rezolvăm sarcinile cu care ne confruntăm”, a spus Putin.

Vladimir Putin folosește adesea mesaje naționaliste, prin care induce ideea că rușii ar trebui să își „recupereze” teritoriile.
Vladimir Putin folosește adesea mesaje naționaliste, prin care induce ideea că rușii ar trebui să își „recupereze” teritoriile.

Pe front, se duc lupte crâncene în orașului Severodonețk, unde bătălia s-a mutat inclusiv în stradă. Președintele Zelenski a comparat invazia din Ucraina cu pandemia de Covid și a cerut Occidentului mai multe arme. Arme cu care, dacă le-ar avea – spune guvernatorul regiunii Luhansk – ucrainenii i-ar putea respinge pe ruși în „două-trei zile”.

Presa britanică scrie pe larg astăzi despre o sentință din Donețk, unde doi britanici capturați de forțele ruse în timp ce luptau în Ucraina au fost condamnați la moarte.

Aiden Aslin, în vârstă de 28 de ani, și Shaun Pinner, în vârstă de 48 de ani, urmează să fie executați după ce au fost condamnați pentru terorism într-un tribunal din Donețk, o regiune pro-Kremlin a țării. Ei au fost condamnați alături de Brahim Saadoun, un marocan.

Secretarul britanic de externe Liz Truss a criticat condamnările, a spus că bărbații sunt prizonieri de război și a numit hotărârea ca fiind una fără „absolut nicio legitimitate”.

„Tentativă de lovitură de stat” în SUA

Peste ocean, în SUA, concluziile comisiei care a investigat atacul asupra Capitoliului de pe 6 ianuarie 2021 țin prima pagină a ziarelor.

Comisia dedicată investigării evenimentelor de acum un an și jumătate a început audierile cu un montaj video, realizat în stil cinematic, care a inclus filmări nemaivăzute până acum din timpul asaltului, dar și mărturii video ale unor aliați sau membri ai familiei lui Trump.

Comisia care investighează atacul din 6 ianuarie asupra Capitolului din SUA susține prima sa audiere publică pentru a dezvălui concluziile anchetei care s-a întins pe mai mult de un an.
Comisia care investighează atacul din 6 ianuarie asupra Capitolului din SUA susține prima sa audiere publică pentru a dezvălui concluziile anchetei care s-a întins pe mai mult de un an.

Comisia a audiat în ultimul an peste 1.000 de martori și a analizat peste 140.000 de documente pentru a ajunge la concluzia că asaltul asupra Capitoliului a fost „punctul culminant al unei tentative de lovitură de stat”, după cum s-a exprimat Bennie Thompson, şeful aşa-numitei comisii „6 ianuarie”.

Printre informațiile prezentate de comisie se numără și faptul că Donald Trump ar fi susținut „spânzurarea” vicepreședintelui de atunci, Mike Pence, dar și faptul că membrii cabinetului lui Trump au discutat invocarea celui de-al 25-lea amendament pentru a-l revoca din funcție.

Audierile comisiei „6 ianuarie” continuă, iar marile publicații americane New York Times și Washington Post le transmit minut cu minut.

Legile securității, par scrise „într-o pivniță”

Declarația îi aparține unuia dintre cei mai influenți liberali, prim-vicepreședintele partidului, Rareș Bogdan. La One-to-One, rubrica de interviuri, nu conversații a Europei Libere, R. Bogdan a spus că unele dintre prevederile drafturilor de legi privind securitatea națională sunt „periculoase” pentru democrație.

Dl Bogdan dă asigurări că PNL le va corecta și că, în final, legile care au stârnit revoltă în rândul societății civile și a unei părți a presei vor respecta normele democratice. „Atunci când colegii mei vor lucra pe un proiect, rugămintea mea la ei este să verifice funcționarea controlului civil, controlului parlamentar asupra serviciilor de informații din cele patru democrații funcționale”, a spus europarlamentarul.

Tot în Europa Liberă puteți citi o analiză despre ce efecte ar putea avea asupra titlurilor de doctor obținute prin plagiat decizia CCR de acum două zile. Judecătorii constituționali consideră că magistrații sunt cei care pot decide asupra retragerii unui titlu de doctor, și nu ministrul Educației, ca până acum. Efectul, având în vedere lentoarea cu care sunt judecate spețele civile în România, ar putea fi, de facto, nepedepsirea hoției intelectuale din România.

Profesorul Marian Popescu, directorul centrului pentru integritate academică de la Universitatea din București, mai expune o problemă, printr-o întrebare retorică: „Cu ce ochi se uită studenții la noi, în ce măsură mai suntem noi credibili și în ce măsură le putem cere să fie corecți când sistemul legislativ din România încurajează corupția din cercetare?”

Iar astăzi, la București, liderii din formatul B9 se vor reuni pentru a discuta despre problemele despre securitatea regiunii. Țările participante la acest format sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria. La summit va participa virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care nu mai face călătoria la București din motive medicale.

Consultările vizează „agresiunea ilegală, nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei și provocările comune și multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum și întreaga regiune euroatlantică”, potrivit președinției României.

Alte subiecte:

  • Un pod inaugurat acum câteva luni, a cărui reabilitare a costat peste 8 milioane de lei, s-a prăbușit joi, în județul Neamț. Două persoane au fost rănite, în timp ce Poliția a deschis un dosar penal.
  • Hotelurile din Bulgaria îi dau afară pe refugiații ucraineni pentru a face loc turiștilor.
  • Cătălin Drulă devansează Congresul USR, care va fi în iulie, online: „Nu mai putem aştepta până în toamnă”.

Pentru sugestii sau propuneri de subiecte ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.

Cele bune,
Ionuț

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG