De când termenul „baron” e folosit doar cu conotație peiorativă, Partidul Social Democrat (PSD) și-a retras din lumina reflectoarelor liderii locali și județeni cu influență uriașă.
Marea „rebranduire” a început în mandatul lui Victor Ponta. Recent, ultimii baroni locali rămași în funcții au fost scoși din joc de dosarele penale. În locul lor, candidați „fresh” și necunoscuți până mai ieri prosperă, dar, de fapt, tot în umbra liderilor de la centru.
Epoca în care șefi ai PSD precum Marian Oprișan, Viorel Hrebenciuc, Gheorghe Nichita, Niculae Bădălău, Dumitru Buzatu sau Ionel Arsene făceau la vedere legea în județele pe care le conduceau a apus.
E o nouă etapă acum – liderii cu influență sprijină oameni noi în funcțiile importante din județe. Regula rămâne: să fie noi, dar să fie cu noi.
Să-i cunoaștem pe urmașii baronilor de altădată.
Cine candidează în Buzăul lui Marcel Ciolacu
La Buzău, liderul cu influență este fără doar și poate președintele PSD, Marcel Ciolacu.
Înainte să dețină funcțiile înalte de la centru, el a fost prefect interimar al județului Buzău (pentru o scurtă perioadă, în 2004), apoi a fost directorul unei societăți din subordinea Consiliului Județean Buzău, pentru a deveni, în 2008, viceprimar al municipiului.
Din 2012, a ajuns deputat de Buzău, iar cariera lui a înflorit de la an la an.
Puterea i-a crescut direct proporțional cu funcțiile – președinte al PSD, președinte al Camerei Deputaților și, mai nou, premier al României.
În orașul lui Marcel Ciolacu candidează, în 2024, un primar cu vechime deja, pe nume Constantin Toma.
Toma e edil din 2016, deci are două mandate la activ.
Înainte, între 2000 și 2004, pe vremea când Adrian Năstase era președintele partidului, Toma a fost senator al PSD.
Iar acum, primarul nu ascunde relația privilegiată cu actualul premier Marcel Ciolacu. El a povestit la Gândul.ro cum a ajuns să candideze, după ce firma pe care o conducea a dat faliment.
„Am trecut prin clipe grele și probabil șocurile astea te și trezesc. În 2013, am intrat cu un holding pe care îl aveam atunci plecat de la zero, am trecut și printr-un faliment. După trei ani de chin, actualul prim-ministru al României, domnul Marcel Ciolacu, mi-a spus: m-am gândit la tine că ai putea să fii un candidat de primar. Și i-am zis: «Marcel, îmi pare foarte rău, dar eu nu m-aș vota pentru că, uite, sunt în situația asta nenorocită!» Bineînțeles că el a fost un șmecher”, îl măgulește actualul primar al Buzăului pe președintele de partid.
Mai târziu, continuă Toma povestea, Marcel Ciolacu i-ar fi dezvăluit că tocmai faptul că a trecut printr-un faliment l-a determinat să-l susțină la primărie.
Bugetul pentru 2024 al Primăriei Buzău, condusă acum de Constantin Toma, este de aproape 700 de milioane de lei, circa 140 de milioane de euro.
Înainte de Toma, primar al orașului a fost timp de 20 de ani celebrul Constantin Boșcodeală, un baron în adevăratul sens al cuvântului, din garda veche a PSD. A avut aproape cinci mandate, din 1996 până în martie 2016, când a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare și a primit interdicția de a mai fi primar pentru cinci ani.
Și tot în județul premierului, la Consiliul Județean de această dată, candidează din partea PSD un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Purtătorul de cuvânt al PSD, liderul senatorilor social-democrați, Lucian Romașcanu.
El a fost și ministru al Culturii, în Guvernul Tudose. Este de notorietate deja faptul că între Mihai Tudose, fost premier, acum europarlamentar, și Marcel Ciolacu este o relație de strânsă prietenie.
Lucian Romașcanu este la al doilea mandat de parlamentar și este președintele Organizației Județene a PSD Buzău. Înainte de intra în politică, Romașcanu a lucrat mult timp pentru grupul Ringier – care deține ziarul Libertatea. Presa de cancan scrie că Romașcanu este nașul fiului lui Marcel Ciolacu.
Romașcanu explica pentru Europa Liberă, acum aproape un an, care este relația sa cu premierul Ciolacu.
„Îi datorez cariera mea politică domnului Ciolacu pentru că dumnealui m-a pus pe listă la Senat în 2016. Dar de acolo am făcut tot ce am putut să dovedesc că această alegere a fost una corectă și mi-am făcut cât am putut de bine treaba, oriunde am fost pus.”
Bugetul județului Buzău este de puțin peste 500 de milioane de lei, adică circa 100 de milioane de euro.
Paul Stănescu și candidații de la Olt
În județul Olt, Paul Stănescu, lider cu greutate al PSD, are o influență de netăgăduit.
Totuși, Stănescu este mai degrabă omul din umbră atât în PSD, cât și în județ. Este secretarul general al partidului, omul doi după Marcel Ciolacu, ca putere, dar este un personaj discret și reținut atunci când vine vorba de ieșirile publice.
Jurnaliștii care cunosc bine Partidul Social Democrat vorbesc des despre tabăra Paul Stănescu din PSD, din care ar face parte și Gabriela Firea, pe care Stănescu a sprijinit-o public în mai multe rânduri. Nu este musai o tabără adversă lui Marcel Ciolacu, dar ar putea deveni la un moment dat, dacă interesele devin divergente.
Paul Stănescu este senator de Olt, aflat la al doilea mandat în Parlament. El a fost ministru al Dezvoltării între 2017 și 2018 și unul dintre inițiatorii scrisorii prin care 29 de lideri ai PSD i-au cerut, în 2018, demisia lui Liviu Dragnea.
Înainte, a fost, pentru două mandate (2008-2016), președinte al Consiliului Județean Olt. Stănescu a fost inginer agronom și apoi director la mai multe întreprideri – Fabrica de Conserve Caracal, I.A.S. Studina și Agromec Vișina.
În județul lui Paul Stănescu, din partea PSD la Primăria Slatina candidează Emil Moț, actualul primar și președinte al organizației municipale.
Acesta este deja la al doilea mandat în fruntea orașului. Înainte, a fost deputat PSD de Olt, între 2012 și 2016, secretar de stat în Ministerul Mediului, director la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Olt și comisar șef al Gărzii de Mediu Olt.
În ciuda puterii pe care Liviu Dragnea o avea în 2018, în momentul în care mai mulți oameni importanți din PSD au cerut demisia liderului, primarul Slatinei l-a susținut pe Paul Stănescu - unul dintre semnatarii scrisorii anti-Dragnea.
„Avem nevoie de liniște politică și susținere pentru a realiza ceea ce am promis electoratului, astfel că salutăm asumarea declarației politice a domnului Paul Stănescu, alături de alți lideri ai PSD”, declara Moț, potrivit realitateaoltului.ro.
Bugetul Primăriei Slatina este de aproape 380 de milioane de lei în 2024, adică 76 de milioane de euro.
La Consiliul Județean Olt, candidatul PSD este Marius Oprescu, cel care a condus județul din 2016 încoace, de când s-a retras Paul Stănescu.
Înainte a fost vicepreședinte al CJ Olt, iar presa locală scrie că Oprescu este „mâna dreaptă” a liderului de la centru în județ. Oprescu a devenit în 2020 și președinte al organizației județene a PSD.
Bugetul CJ Olt în 2024 este de aproximativ 480 de milioane de lei, circa 96 de milioane de euro.
Înainte de actuala gardă, unul dintre greii județului Olt a fost Darius Vâlcov, acum condamnat la închisoare pentru trafic de influență și extrădat din Italia anul trecut.
Vâlcov și-a început cariera în Partidul Democrat Liberal (PDL), partid din partea căruia a și câștigat două mandate de primar, între 2004 și 2012.
Apoi a trecut la PSD și a fost ales primar al Slatinei din nou, în 2012, cu 80% din voturi. Dar a ales să fie senator și a ocupat pentru scurtă vreme funcțiile de ministru pentru Buget și ministru al Finanțelor.
În timp ce era deja cercetat penal, Vâlcov a fost cooptat de Liviu Dragnea în echipa care a gândit programul de guvernare al PSD, pus în practică între 2017 și 2019.
Pe când Darius Vâlcov era de neclintit de la primăria Slatinei, Paul Stănescu ere președintele Consiliului Județean Olt, așa că cei doi împărțeau, practic, influența în județul din sudul țării.
În acest județ, un alt apropiat al lui Paul Stănescu este și Ion Doldurea, primarul din Caracal, căruia Stănescu i-a luat apărarea după explozia de la Crevedia, produsă la stația GPL deținută de fiul primarului.
Atunci, Stănescu a recunoscut că el l-a sprijinit să ajungă primar.
„Primarul de la Caracal – eu l-am rugat să candideze pentru PSD, pentru că primii doi primari nu și-au făcut treaba, nu că am vreo legătură cu primarul de la Caracal. În rest, pe Doldurea sau pe copiii lui nu-i cunosc. Niciodată n-am vorbit personal cu Doldurea sau fratele lui”, a declarat Paul Stănescu, conform digi24.ro.
Ion Doldurea și-a depus candidatura pentru un nou mandat, tot din partea PSD.
Mihai Tudose și candidații din Brăila
Înainte de toate, Mihai Tudose este un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Tudose a fost premier pentru scurt timp, pe vremea când Liviu Dragnea conducea PSD și, din umbră, inclusiv guvernul, dar cu Dragnea nu s-a înțeles bine.
După ce a demisionat din funcția de premier, forțat de presiunile lui Liviu Dragnea, Tudose a făcut un scurt popas pe la Pro România, partidul lui Victor Ponta, pe listele căruia a câștigat și actualul mandat de europarlamentar.
Odată cu preluarea șefiei PSD de către Ciolacu, Tudose s-a întors la matcă, iar acum candidează pentru un nou mandat la Parlamentul European, din partea PSD. Este și vicepreședinte al partidului pe domeniul economiei. De altfel, în trecut a și fost ministru al Economiei.
Mihai Tudose este de departe politicianul cu cea mai mare influență în județul Brăila. În timp ce el deține funcții în PSD, la centru, și vrea un nou mandat de europarlamentar, la județ candidează doi politicieni din garda nouă a partidului.
La Consiliul Județean – Iulian Chiriac, președinte PSD Brăila și șef peste județ deja de două mandate, din 2016. Iar la primărie – Marian Dragomir, și el primar în funcție.
Iulian Chiriac a fost angajat la cabinetul parlamentar al lui Mihai Tudose. Întrebat de presa locală despre relația dintre cei doi, Tudose a răspuns ironic, în stilul caracteristic.
„Da, Iulian mi-a făcut cafele. Ceea ce nu s-a spus este altceva: că după ce o făcea, o beam împreună. Dacă cineva înțelege bine nuanța… Acum, drept e că poate i-am făcut și eu în viață cafea lui Iulian, nu-i problemă! Bun, că o bea mai cu frică, fiindcă nu știa ce-i pun în ea ..., dar, da, Iulian mi-a făcut cafeaua. Iulian lucra la mine la cabinet. Când veneam, el îmi aducea cafeaua. El o făcea cu drag și o beam împreună. Cine are minte, să înțeleagă nuanța”, a spus europarlamentarul PSD, potrivit MDPress.
Râzând, șeful CJ Brăila a completat tabloul prieteniei dintre el și Mihai Tudose cu un sandwich.
„Încerc să-mi aduc aminte în cei 28 de ani de când ne cunoaștem câte lucruri am făcut împreună și ce-am făcut unul pentru altul. Acum, dacă am făcut o cafea sau i-am adus un sandwich, asta nu înseamnă că sunt sclavul lui”, a spus Chiriac, potrivit aceleiași surse.
Și Marian Dragomir l-a lăudat pe Mihai Tudose, căruia i-a atribuit realizarea celebrului deja Pod de la Brăila care, de la inaugurare, are tot felul de probleme.
„La Brăila nu o să votăm la europarlamentare o listă a alianței. Eu vă zic din start că la Brăila o să votăm omul Mihai Tudose. Este cel care ne-a adus cea mai mare investiție din România de după Revoluție. Oricât au criticat unii podul, după aceea și-au făcut poze cu el. Nu o să vorbim de liste de partid, nu o să vorbim de altcineva, nu o să vorbim nici de Rareș Bogdan, noi o să vorbim de brăileanul nostru, care este numărul 1 pe lista PSD – PNL la europarlamentare”, a spus Dragomir, citat de MDPress.
Și acum să vorbim despre bani.
Primăria Brăila are un buget pentru 2024 de aproape 834 de milioane de lei, aproape de 167 de milioane de euro.
În timp ce Consiliul Județean gestionează anul acesta circa 260 de milioane de lei, 52 de milioane de euro.
Liderul din umbră de la Galați și candidații săi
Cei care urmăresc de mult politica își amintesc bine de Dan Nica și de influența lui în PSD. Cine nu, ar putea spune că Dan Nica este un simplu europarlamentar, fără prea mari pretenții în partid.
Nimic mai puțin adevărat. Dan Nica este doar unul dintre acei lideri tăcuți. Nu iese în față, nu vorbește la televizor, dar putere în partid are. Și nu numai în partid, ci și în județul Galați, din care se trage. O arată și CV-ul publicat pe pagina Parlamentului European.
- 1996-2000: deputat PDSR (Partidul Democrației Sociale din România)
- 2000-2004: deputat PSD
- 2000-2004: ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației
- 2004-2008: deputat PSD
- 2008-2012: deputat PSD
- 2008-2009: viceprim-ministru și ministru de Interne
- 2012-2014: ministrul Comunicațiilor și Societății Internaționale
Este vicepreședinte al PSD, neîntrerupt din 2006 încoace, și lider al organizației PSD Galați din 2003. Adică de 21 de ani. A fost decorat de Ion Iliescu cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, în 2002.
La alegerile din 9 iunie, Nica este pe locul 15 pe lista PSD-PNL pentru europarlamentare, un loc eligibil.
Cine sunt oamenii lui Dan Nica, șeful PSD Galați, care ocupă funcții importante în județ?
- Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați și prim-vicepreședintele PSD Galați
- Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați din anul 2016, vicepreședinte PSD Galați
- Florin Spătaru, fost ministru al Economiei în Guvernul Ciucă și vicepreședintele PSD Galați
Ionuț Pucheanu candidează din nou la primărie pentru al treilea mandat. El conduce Galațiul din 2016.
Are pe mână un buget de 1,17 miliarde de lei, potrivit impartial.ro, adică 234 de milioane de euro.
„Întâi ne-am gândit la un prototip. Domnule, care ar fi prototipul pe care gălățenii și-l doresc pentru un primar? Să fie o persoană competentă, energică [...] și mai ales o persoană care să reprezinte o garanție că ce spune se va și întâmpla. Domnul Pucheanu este o persoană care se încadrează exact în acest tipar”, spunea Dan Nica despre tânărul candidat Ionuț Pucheanu, în 2016, la TV Galați.
Costel Fotea este și el președinte de Consiliu Județean din 2016 și candidează pentru al treilea mandat.
În 2014, Dan Nica l-a propus pe Fotea să fie următorul candidat în colegiul lui, după ce Nica a renunțat la postul de deputat pentru cel de europarlmentar. Între timp, Fotea a ajuns șef de CJ.
Bugetul CJ Galați în 2024 este de 1,4 miliarde de lei, 280 de milioane de euro.
Florin Spătaru a fost omul propus ministru al Economiei în Guvernul Ciucă de Organizația PSD Galați, condusă de Dan Nica.
Acum este consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Spătaru nu fusese preferat pentru funcția de ministru, ci senatorul de Galați, Marius Humelnicu. Acesta s-a retras însă, iar Spătaru a fost propus în locul lui.
Familia Olguța Vasilescu - Claudiu Manda de la Dolj, o stea în devenire și un baron în retragere
În Dolj, familia Lia Olguța Vasilescu - Claudiu Manda deține toate frâiele puterii. Lia Olguța Vasilescu este candidatul PSD la Primărie Craiova și primar în funcție.
Lia Olguța Vasilescu a fost primar al Craiovei între 2012 și 2016, când a câștigat un nou mandat, dar pe care nu l-a dus la bun sfârșit. În decembrie 2016, a intrat în Parlament ca deputat PSD.
În 2017 și 2018 a fost ministru al Muncii. În 2020, a câștigat un nou mandat în fruntea Craiovei. Vasilescu a mai fost deputat între 2000 și 2008 și senator între 2008 și 2012, până a câștigat primul mandat de primar. De numele ei ca ministru se leagă noua Lege a pensiilor, care e în vigoare și azi.
Cariera ei politică a început în partidul lui Corneliu Vadim Tudor. Este membru fondator al Partidului România Mare. A fost președinte al Organizației de Tineret PRM și purtător de cuvânt al formațiunii.
În 2008 a trecut la PSD, unde a fost inițial secretar executiv și vicepreședinte PSD Dolj. Acum este vicepreședinte la nivel național și președintele filialei Craiova.
În 2016, exact în toiul alegerilor locale, DNA a început urmărirea penală pe numele Olguței Vasilescu, pentru ca, patru ani mai târziu, în 2020, să claseze dosarul.
Ca primar al Craiovei, Lia Olguța Vasilescu are pe mână un buget de 1,9 miliarde lei, adică 375 milioane euro, potrivit Agerpres.
Soțul ei, Claudiu Manda, președintele Organizației PSD Dolj, vrea un nou mandat de europarlamentar.
În mandatul care tocmai se încheie nu s-a remarcat prin vreo activitate deosebită în Parlamentul European, ci prin tăcere. Nu a vorbit niciodată în plenul Parlamentului European și nu a depus nici măcar o declarație scrisă.
Manda a avut și un dosar penal, dar care s-a prescris, după 15 amânări.
DNA l-a acuzat că, în 2015, ar fi intervenit pe lângă directorul unei instituții din Dolj pentru a opri executarea silită a unor beneficiari de ajutoare sociale - 59 de locuitori ai comunei Bratovoiești din Dolj. În schimb, aceștia ar fi urmat să voteze cu PSD, partidul din care și Manda face parte.
Este soțul Liei Olguța Vasilescu. A fost deputat din 2004 până în 2016 și senator între 2016 și 2020. A fost președintele Comisiei parlamentare pentru controlul SRI.
La Consiliul Județean candidează Cosmin Vasile, actualul șef al CJ Dolj. Vasile este membru PSD din 1997.
Înainte să conducă județul, a fost director al Zonei Metropolitane Craiova, consilier județean și vicepreședinte al CJ.
În 2020, a câștigat primul mandat în fruntea Consiliului Județean. Este specializat în Drept și Științe Politice.
Consiliul Județean Dolj are un buget de peste 880 de milioane de lei, adică circa 176 de milioane de euro.
Cosmin Vasile a preluat ștafeta pentru Consiliul Județean de la adevăratul baron de Dolj, un membru PSD cu vechime, Ion Prioteasa. Acesta din urmă a condus județul timp de 16 ani, din 2004 până în 2020.
Acum, Prioteasa este senator PSD. Cât seniorul a condus județul, tânărul Vasile i-a fost mâna dreaptă, având și el tot patru mandate de consilier județean.
La predarea ștafetei, noua stea în devenire a PSD Dolj i-a înmânat lui Prioteasa „o plachetă, în semn de prețuire pentru activitatea depusă în cadrul instituției”, scrie Gazeta de Sud.
Ilfov, un caz aparte. PSD și PNL își dispută supremația
La Ilflov, unul dintre județele cu miză mare datorită bugetului, economiei înfloritoare și interesului bucureștenilor pentru zonele rezidențiale din apropierea Capitalei, PSD și PNL își dispută influența.
Pe de-o parte există familia Florentin Pandele - Gabriela Firea (PSD), de cealaltă parte este președintele CJ Ilfov, liberalul Hubert Thuma.
Florentin Pandele este primarul orașului Voluntari din anul 2000, adică de 24 de ani, șase mandate.
Voluntari are în 2024 un buget de aproape 500 de milioane de lei, 100 de milioane de euro.
Soția lui, Gabriela Firea, este unul dintre cei mai influenți lideri PSD.
Este prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat și președinte PSD București. Ea candidează din nou la funcția de primar al Capitalei, după ce a mai avut un mandat între 2016 și 2024, și are și un loc eligibil pe lista PSD-PNL pentru europarlamentare. Firea a revenit spectaculos în prima linie a partidului, după scandalul azilelor groazei din Voluntari.
În Voluntari, afacerile publice ale orașului se fac între prieteni și rude, arată o anchetă Buletin de București. În iunie 2023, a fost aleasă noua președintă a PSD Ilfov, în persoana Andreei Constantinescu, care este și city managerul Voluntariului. Adică, mâna dreaptă a primarului, așa cum este orice administrator de localitate.
Ea este soția lui Bogdan Constantinescu, scriu jurnaliștii, administratorul companiei municipale de pază care are contracte cu primăria. Andreea și Bogdan Constantinescu sunt finii primarului din Voluntari și ai Gabrielei Firea.
La Consiliul Județean Ilfov însă face jocurile Hubert Thuma, de la PNL, căruia site-ul ilfovul.ro îi face reclamă nemarcată.
Înainte să ajungă jupân peste județ, a fost deputat PNL și director al mai multor multe societăți.
Din 2017, este președintele Organizației PNL Ilfov și vicepreședinte la nivel național pentru regiunea București - Ilfov. Când Ciprian Ciucu a demisionat de la șefia PNL București, Thuma a fost desemnat președinte interimar. Între timp, la București a ajuns președinte Sebastian Burduja.
Hotnews scrie că „în 2014 a fost condamnat la șase luni cu suspendare pentru fapte de corupție”.
Thuma este urmașul unui adevărat baron al Ilfovului, tot liberal, pe nume Marian Petrache. Acesta din urmă a fost șef al CJ Ilfov timp de două mandate, 2012 - 2020, prefect al județului între 2005 și 2006 și consilier județean din 2000 până în 2004.
Întrebat de Digi24.ro despre „baronul” Petrache, Thuma a respins termenul.
„Să știți că în PNL nu vehiculăm sau încurajăm termenul de «baron», nu de alta, dar mai ales la noi în Ilfov, îi avem destul pe ai altora (Râde...). Dar, este adevărat că s-a împământenit ca oameni cu experiență politică să aibă atașate astfel de etichete, chiar dacă de multe ori, nemeritat. E cazul și dlui Petrache”, a fost replica lui Thuma.
Politicianul gestionează un buget al Consiliului Județean de aproape 900 de milioane de lei, 180 de milioane de euro.
Și pentru că tot am ajuns la PNL, să vedem și câteva dintre județele în care liberalii sunt cei mai influenți politicieni.
Și Clujul are baronii lui
Emil Boc, acum membru PNL, fost lider de frunte al PDL, este primarul în funcție al Clujului, aflat la al cincilea mandat. Adică a fost primar timp de 20 de ani, cu întreruperi însă.
Este cel mai longeviv primar din istoria Clujului.
A câștigat alegerile din 2004, 2008, 2012, 2016 și 2020. Dar nu și-a dus la capăt mandatul din 2008. Cariera în administrația locală i-a fost întreruptă în 2008, când a devenit premierul României într-un guvern de coaliție PSD-PDL, fiind desemnat de președintele de atunci, Traian Băsescu.
A fost primul premier dat jos printr-o moțiune de cenzură, în 2009, când PSD a ieșit de la guvernare. Dar tot el a devenit ulterior prim-ministru și a rămas în funcție până în 2012, când și-a depus mandatul.
Tot atunci a renunțat și la funcția de președinte PDL, pe care o deținea din 2005. Boc a studiat drept, istorie și filosofie și a urmat cursuri la mai multe școli și universități din Anglia, Statele Unite și Belgia. Este lector la „Babeş-Bolyai” și specialist în drept constituțional.
Bugetul Primăriei Cluj Napoca pentru 2024 este de aproape un miliard de lei, adică circa 800 de milioane de euro, potrivit monitorulcj.ro.
La Consiliul Județean Cluj, președinte este Alin Tișe, care candidează pentru un nou mandat. El a avut un mandat în fruntea CJ între 2008 și 2012, apoi a fost senator, apoi s-a întors la șefia Consiliului din 2016. Deci are în total trei mandate deja. Între 2005 și 2007 a fost prefect al Clujului.
Tișe gestionează bugetul CJ Cluj de 1,5 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro.
Presa clujeană scrie că Emil Boc i-a fost naș lui Alin Tișe la prima căsătorie.
Într-un interviu pentru TVR Cluj din 2023, preluat de media9.ro, Tișe vorbea despre liderii politici care nu se mai dau duși din fruntea unor instituții importante și chiar milita pentru împrospătarea clasei politice, cu argumente convingătoare.
„Oamenii se plictisesc de aceleași fețe. Ei (aleșii n.r.) spun aceleași lucruri, se uzează, pe românește. Oamenii sunt mai degrabă atenți la ce spune unul tânăr – nu tânăr ca vârstă, ci proaspăt. Nu spun că suntem bătrâni la patruzeci și ceva de ani, dar vin unii cu o față tânără, proaspătă, care poate să transmită mesaje. Sigur, oamenii decid asta, noi acum ne dăm cu presupusul. În mod clar, la un moment dat, atât domnul Boc, cât și eu, cât și alte persoane care dețin poziții administrative, vom pleca și vor veni alții”, spunea Tișe, cu un an înainte să candideze din nou la șefia CJ Cluj.
Cât despre Emil Boc și relațiile care par mai tensionate între cei doi în ultimii ani, Tișe declara în același interviu: „Ne cunoaștem de mulți ani, nu ne-am certat niciodată, nici în plan personal, nici în plan politic”.
Un alt lider cu greutate în Cluj este Daniel Buda, și el fost membru important al PDL, devenit liberal după fuziunea celor două partide.
Buda candidează pentru încă un mandat de europarlamentar. El este la al doilea mandat deja, așadar are zece ani în Parlamentul European. Este pe loc eligibil pe listele PSD-PNL, deci va mai sta încă cinci ani la Bruxelles. Între 2004 și 2008 a fost deputat PDL.
Presa din Cluj vorbește despre influența majoră pe care Daniel Buda o are asupra lui Emil Boc. Buda este președintele Organizației PNL Cluj.
Suceava lui Gheorghe Flutur
Gheorghe Flutur, actualul președinte al Consiliului Județean Suceava, este la al treilea mandat. A deținut funcția între 2008 și 2012, apoi a revenit la conducerea județului în 2016. În total, 12 ani.
A avut și trei mandate de senator, deci încă 12 ani. Între 2004 și 2006 a fost ministru al Agriculturii.
Flutur a pendulat de-a lungul carierei sale între PNL și PDL.
- PNL (din 2014)
- PDL (2007–2014)
- PLD (2006–2007)
- PNL (2000–2006).
Bugetul pentru 2024 al Consiliului Județean Suceava este de 1,27 miliarde de lei, adică circa 205 milioane euro, potrivit glasulsucevei.ro.
La Primăria Sucevei este un politician la fel de longeviv precum Flutur la CJ. Ion Lungu este primar din 2004, adică de 20 de ani = cinci mandate. A fost și el când liberal, când democrat-liberal.
Primarul gestionează un buget de peste un miliard de lei, adică 200 de milioane de euro.
Ion Lungu întrerupe șirul liderilor care s-au înțepenit în scaune și a anunțat că se retrage și îi va preda ștafeta viceprimarului, Lucian Harșovschi, și el liberal.
„Un suflu nou, un tânăr de 42 de ani. Un candidat care este și tânăr, dar și cu experiență în administrația publică”, l-a lăudat Gheorghe Flutur pe tânărul politician, potrivit ziare.com.
Dacă vă gândiți că Gheorghe Flutur l-a propulsat pe Ion Lungu în carieră, să știți că este exact invers. Doar că discipolul și-a depășit ca notorietate maestrul.
„Cred că am avut mână bună”, a spus Lungu despre aducerea lui Flutur în PNL, conform aceleiași surse.
Bihorul lui Ilie Bolojan și urmașul de la Oradea
Ilie Bolojan este nu un baron, ci un brand în sine. Și-a făcut o imagine de politician serios, care tace și face.
Fost democrat-liberal, este acum membru PNL, după fuziune. Bolojan a fost timp de 12 ani primar al Oradiei, din 2008 până în 2020.
Apoi a devenit președinte al Consiliului Județean Bihor, funcție pentru care candidează din nou. Înainte a fost consilier județean și prefect al Bihorului, deci toată cariera sa politică se leagă de administrația din județ.
Gestionează un buget de 2,5 miliarde de lei, 500 de milioane de euro.
Urmașul lui Ilie Bolojan la Primăria Oradea este Florin Birta, care candidează acum pentru al doilea mandat.
Birta a fost, înainte, viceprimar al municipiului Oradea (2016 - 2020), președinte al Clubului Sportiv Municipal Oradea (2009 - 2016) și director la Cancelaria Instituției Prefectului (2007 - 2008). De profesie este jurist, are 40 de ani și este președintele PNL Oradea, partid în care s-a înscris la vârsta de 18 ani, după cum se prezintă pe propriul site.
Despre moștenitorul său la Primăria Oradea, Ilie Bolojan a declarat că „face o treabă bună”.
Bugetul Primăriei Oradea este de 2,9 miliarde de lei, adică aproape 600 de milioane de euro, cel mai mare din istorie.
Gheorghe Falcă a lăsat Primăria Arad pentru Bruxelles, dar are un moștenitor la butoane
Acum europarlamentar și candidat pentru un nou mandat, Gheorghe Falcă, un alt lider liberal care își are rădăcinile în PDL, de fapt, a condus Aradul timp de 15 ani, adică aproape patru mandate.
În 2019 și-a întrerupt însă mandatul la primărie pentru a pleca la Bruxelles.
Cine sunt moștenitorii?
Călin Bibarț a câștigat Primăria Arad, după plecarea lui Gheorghe Falcă și candidează din partea PNL pentru un nou mandat. A fost prefect în perioada 2009 - 2012. Apoi a fost șef de ocol silvic și director al Romsilva pentru un an, între 2015 și 2016.
Din 2016 până în 2019 a fost viceprimar. Apoi a devenit primar interimar, până la alegerile din 2020, după ce Gheorghe Falcă s-a retras pentru a merge în Parlamentul European. A studiat silvicultura și dreptul.
Bugetul Primăriei Arad este de aproximativ un miliard de lei, adică 200 de milioane de euro.
La Consiliul Județean este șef Iustin Cionca, aflat la al doilea mandat, după ce fusese consilier al fostului președinte al CJ. Înainte a fost deputat și primar al comunei Pecica.
Gestionează un buget de peste un miliarde de lei, adică peste 200 de milioane de euro, potrivit aradon.ro.
Gheorghe Falcă este în continuare președintele PNL Arad, iar presa locală scrie că europarlmentarul controlează încă cele mai importante funcții în județ. Și tot ziariștii din Arad scriu despre frecușurile dintre Bibarț și Cionca și despre relația privilegiată între actualul primar și Gheorghe Falcă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
