Dacă abrogarea Legii 173/2020 trece de votul Parlamentului, va fi esențial ca România să nu repete greșelile trecutului, spune Constantin Rudnițchi. Printre acestea: a vinde pachete majoritare prin negocieri directe și a folosi banii pentru cheltuieli curente (cum ar fi cele cu salariile) și nu pentru investiții. Modelul polonez este cel pe care îl recomandă analistul economic: vânzarea de pachete mici și atragerea de investitori care să se implice în management și să impună idei de management performant în sistemul cunoscut drept guvernanță corporativă.
În plus, „trebuie să ieșim din paradigma de naționalism economic în care ’nu ne vindem țara’ și ne întoarcem la sloganuri de anii ’90”. În opinia lui Constantin Rudnițchi, această abordare dă dovadă de populism, în condițiile în care acest tip de vânzări de active pot fi utile pentru companii. „S-a exagerat cu ideea asta de a bloca toate vânzările de acțiuni sub motivul crizei. Sigur că aparent e un motiv bun, dar chiar și motivul crizei este nuanțat, pentru că avem o criză atipică în care unele active scad, unele cresc. E limpede că sunt bani foarte mulți pe piață și atunci e un moment special care poate fi folosit.”
Companiile din portofoliul statului sunt însă inegale ca performanță. Iar dacă unele sunt profitabile și au potențial de creștere rapidă, altele au dificultăți financiare mari. Or, tocmai acestea din urmă reprezintă adevărata provocare căreia trebuie să îi facă față Guvernul: „Provocarea nu e listarea pe bursă și vânzarea pachetelor de acțiuni, e și acesta nu pas, dar cel mai important, cel mai dificil e ca toate companiile de stat care au datorii sau care au pierderi să realizeze planul de restructurare, așa cum a cerut premierul Cîțu. Dar planuri făcute serios, de profesioniști. Asta mi se pare greu, aproape imposibil. S-a mai auzit asta cu ani în urmă, dar niciodată nu s-a dus până la capăt. O restructurare serioasă, bine făcută, nu îmi aduc aminte, la o companie de stat. Aceasta e principala provocare, într-un sens de asanare a companiilor, de a le da un impuls de creștere, de a opri pierderile”.
Important este ca procesul să fie unul transparent, adaptat pieței și adaptat condițiilor din companii, adaugă Constantin Rudnițchi: „O vânzare transparentă a unor pachete de acțiuni ajută compania și ajută și țara. O companie care se dezvoltă, care face investiții, care capătă mai multă anvergură, care poate să se internaționalizeze, o astfel de companie ajută țara pentru că devine mai puternică, ajunge să dea locuri de muncă, dacă nu mai multe, atunci mai bine plătite. Profituri mai mari înseamnă în ultimă instanță bani mai mulți la buget. România are nevoie de campioni, are nevoie de firme puternice,” subliniază Constantin Rudnițchi.
Potrivit membrilor Guvernului, abrogarea Legii 173/2020, anunțată miercuri, este un pas necesar și nu înseamnă privatizare: „Așa cum am mai declarat, în alte ocazii, aș dori să dau asigurări că nu privatizăm. Statul trebuie să fie acționar majoritar în toate societățile și companiile de interes strategic național din domeniul Energiei. Și așa va fi. Listarea unor pachete minoritare de acțiuni pe bursă nu înseamnă PRIVATIZARE, ci șansa de modernizare, de a face investiții, de care, evident, va beneficia fiecare român”, a scris ministrul economiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook, miercuri, după ce Executivul a luat decizia abrogării.
Tot pe platforma de socializare, liderul PSD, Marcel Ciolacu critică vehement decizia, pe care o numește o „crimă economică” – „Ne vom opune în Parlament acestei aberații ! Și, daca va fi nevoie, vom protesta și în stradă, alături de toți românii care se opun devalizării celor mai valoroase active ale statului.”
În prezent, Ministerul economiei, antreprenoriatului și turismului are în portofoliu peste 50 de companii, printre care Loteria Română, Avioane Craiova S.A, Șantierul naval Mangalia, Societatea națională a Sării, Oltchim, sau PLAFAR S.A.
La Ministerul transporturilor și infrastructurii se regăsesc 27 de companii, printre care cele legate de funcționarea și administrarea căilor ferate, dar și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR, METROREX sau Compania Națională "Aeroporturi Bucuresti " S.A.
Ministerul energiei este acționar majoritar la 24 de companii, printre care Compania Națională a Uraniului, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrioca, societățile naționale ale cărbunelui și huilei etc. Ministerul e acționar minoritar la alte 6 companii. În privința companiilor aflate în insolvență, dizolvare, lichidare sau faliment, la care Ministerul energiei este acționar, lista cuprinde 8 companii.
Potrivit Ziarului Financiar, la începutul anului trecut, statul era acționar la 57 de companii listate la Bursă, printre care Romgaz, Petrom, Transelectrica.
Senatorul PSD, Șerban Nicolae, susținut de mai mulți colegi de partid a inițiat un proiect de lege care impune interdicția de a înstrăina orice participație a statului la companiile și societățile naționale, bănci și diverse alte societăți, pentru o perioadă de 2 ani. La începutul lunii iunie, Parlamentul a adoptat proiectul, care a fost promulgat în august de președintele Iohannis, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de PNL.
