Linkuri accesibilitate

10 lucruri care ar trebui făcute pentru a evita cazuri ca Mehedinți sau Caracal


Protest feminist după cazul Caracal

„Statul nu dă doi bani pe oamenii săraci”. Așa explică Laura Ștefan juristă și specialistă în drepturile omului de la Expert Forum, lanțul slăbiciunilor care a dus la drama incendierii tinerei de 17 ani, care l-a reclamat pe cel care a violat-o, un criminal eliberat condiționat:

„Poliția nu are suficienți oameni calificați, serviciul de probațiune e subdimensionat, iar statul nu vrea să finanțeze aplicarea legii, fiindcă pentru el, acești oameni nu contează”. Violul, crede Laura Ștefan, nu e doar acceptat de majoritatea românilor, e și escamotat de oamenii legii sau chiar de judecător, cum a fost în cazul fetiței de nouă ani violată de tatăl vitreg, în care judecătorul a ajuns la concluzia că fata a consimțit.

Laura Ștefan, fosta ministră a justiției, Ana Birchall și senatoarea liberală Alina Gorghiu propun 10 măsuri care ar putea evita în viitor situații atât de triste cum e cazul fetei de 17 ani, care a fost arsă de vie de cel care a violat-o.

Un eurobarometru de gen arăta anul trecut că în România 55% din populație ar fi de acord cu afirmatia că există situații în care contactul sexual fără consimțământ este justificat. Pentru mulți români, violul „este justificat” dacă femeia se află într-un grup în care se consumă alcool si droguri (30%), dacă femeia poartă haine “provocatoare sau sexy” (25%) sau dacă persoana de sex feminin acceptă să meargă acasă la cineva de sex masculin (26%)”.


Poliția Română a înregistrat anul trecut în România o medie de 2.5 violuri în fiecare zi. Datele Alianței România fără Orfani arată că rata recidivei în ceea ce privește persoanele care au ieșit din închisoare a fost în 2018 de 70%. Potrivit informațiilor organizației Filia, din cele 11.000 de persoane care au fost victime ale violenței domestice aproape 100 sunt minori violați de un membru al familiei. Faptele sunt mult mai multe și mult mai grave și sunt păstrate secrete, fiindcă în comunitățile mici femeile care mărtuisesc sunt marginalizate și considerate mai vinovate decât agresorul lor.

Pe de altă parte, traficul de ființe umane include persoane puternice și cu legături în administrația locală, după cum a arătat cazul Caracal sau chiar în poltica mare.

Care sunt însă motivele care au dus la tragedia din Mehedinți, dincolo de faptul că violul este adesea banalizat în România

Ce s-a întâmplat:

-Ion Turnagiu, de 45 de ani, a fost arestat în 1993 după ce a omorât la doar 18 ani cinci persoane cu scopul de a le lua banii: doi pensionari din București, o femeie însărcinată în luna a șaptea în județul Timiș și alte două persoane în Caraș Severin. Omul a fost eliberat condiționat acum un an.

-în urmă cu o săptămână o adolescentă de 17 ani îl reclamă pe Turnagiu pentru viol, dar purtătoarea de cuvânt de Inspectoratul Poliției Județene Mehedinți, Andreea Rădoi, susție că „în urma examinării medico-legale a rezultat că aceasta nu a suferit leziuni care să confirme săvârșirea infracțiunii sesizate”.

-Poliția o trimite la orfelinat pe tânără și nu ia niciun fel de măsuri împotriva agresorului, cu toate că în biografia lui existau atâtea crime făcute cu violență

-bunica tinerei o aduce acasă de la orfelinat, iar Ion Turnagiu o găsește, aruncă benzină peste ea și îi dă foc în semn de răzbunare că a depus o reclamație împotriva lui.


Astfel de fapte se repetă des în România pentru că „victima e întotdeauna de vină”, „deciziile instanțelor sunt superficiale” și investigațiile se lovesc mereu de aceleași prejudecăți explică Laura Șetfan, de la Expert Forum: „probabil că polițistul căruia i s-a plâns fata nu a avut timp să se preocupe de acest caz, cum nu s-a preocupat nici de altele, în care femeile continua să fie snopite în bătaie. Ar trebui să fie anchetat, bineînțeles, dar ancheta o va face un coleg, care probabil face același lucru cu dosarele lor”.

Ce-ar trebui făcut pentru ca lucrurile să se schimbe, pentru ca un nou caz Mehedinți să nu mai aibă loc

  1. -Un grup bine plasat politic să-și asume o direcție strategică și așa cum România și-a asumat lupta împotriva corupției la nivel înalt, acum să înceapă eradicarea traficului de ființe umane și a infracțiunilro sexuale. Laura Ștefan consideră că lucrurile vor fi greu de făcut, iar „majoritatea politicienilor și a opiniei publice nu va susține o astfel de direcție atât de necesară, fiindcă de pildă în cazul traficului de ființe umane victimele sunt amenințare și în sala de judecată, fiindcă reprezentanții clanurilor mafiote sunt acolo și le spun ce vor păți când le vor prinde și ce le vor face părinților, fraților și surorilor lor. Practic statul român este incapabil să țină sub control acest fenomen”.
  2. -Schimbarea rapidă a legislației în regim de urgență privind înăsprirea pedepselor și înăsprirea condițiilor pentru eliberarea condiționată. Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, exclusă din PSD, amintește că a lăsat la minister un astfel de proiect, care poate fi pus rapid în aplicare
  3. -O analiză cu propuneri clare din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor pentru identificarea problemelor și pentru a elucida ușurința comisiilor care propun eliberarea condiționată a infractorilor și mai ales cum se face că deciziile se iau cu unanimitate, se întreabă fosta ministră Birchall: „de ce se acordă atât de ușor eliberarea condiționată? Până la urmă acest procedeu trebuie să rămână o excepție”
  4. -Trebuie urmărită practica instanțelor pentru a depista problemele de interpretare, mai spune Ana Birchall, care consideră că magistrații trebuie sprijiniți în situații de acest fel, dar în același timp ei trebuie să-și asume greșelile: prima instanță a respins eliberarea condiționată și nu e clar de ce a doua instanță a acceptat.
  5. -Pensionarea pe bandă rulantă a judecătorilor și a polițiștilor este o altă cauză menționată a problemelor sistemice care au produs drama de la Mehedinți: nu e normal ca pensia judecătorilor să fie mai mare decât leafa lor, mai subliniază Birchall
  6. -Monitorizarea comportamentului deținuților pentru a avea garanția că se pot integra în societate și nu vor recidiva dă rateuri, subliniază senatoarea liberală Alina Gorghiu.
  7. -Reintegrarea socială este cel mai adesea imposibilă, mai explică senatoarea Gorghiu, menționând absența pârghiilor necesare, inclusiv a monitorizării electronice a celor care ies din penitenciare și a locurilor de muncă, lucruri care duc, în cele din urmă, la deviații, cum s-a întâmplat în cazul Mehedinți,
  8. -Poliția are probleme, iar anchetele interne sunt adesea secrete, oamenii din această instituție nu se ridică întotdeauna la exigențele legii, declară Alina Gorghiu
  9. -Statul român nu a investit banii necesari pentru a opri recidivele, precizează Gorghiu, în vreme ce specialista în drepturile omului de la Expert Forum, Laura Ștefan vorbește despre nepăsarea statului față de victimele provenite din mediul sărac
  10. -Superficialitatea actului de justiție, mai ales în cazuri care nu se află sub lupa opiniei publice și este vorba despre victime care nu se pot apăra, mai argumentează jurista de la Expert Forum.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG