Linkuri accesibilitate

Marile minciuni și manipulări din cazul Caracal


Tragedia de la Caracal a fost confiscată de diverse agende politice.

Tragedia de la Caracal a fost transformată în pretext de promovare a unor agende și manipulări care nu au relevanță în acest caz sau care încearcă să acopere diverse eșecuri. Ele au venit atât din partea autorităților, cât și din partea unor jurnaliști și politicienilor.

1. Protocolul procurori-SRI ar fi salvat-o pe Alexandra

Încă din primele momente ale evenimentelor de la Caracal, poliția a pus în discuție de ce locația fetei ucise nu a fost identificată rapid și exact, din moment ce ea a sunat la 112 de trei ori, ba chiar a oferit detalii despre locul unde se află. Primul vinovat găsit în public a fost Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), care ulterior a publicat niște hărți de localizare și a explicat că atât îi permite tehnica și legislația. Au apărut însă voci, atât în presă, cât și pe Facebook, care au avansat ideea că dacă procurorii ar mai fi avut voie să apeleze la SRI în anchetele lor, pentru a folosi tehnica de interceptare și localizare – lucru interzis de Curtea Constituțională în 2016 –, Alexandra ar fi fost localizată imediat și cu precizie.

În primul rând, trebuie semnalat că procurorii și SRI colaborau perfect legal și în 2014, în timpul accidentului aviatic din Munții Apuseni. Nu a supraviețuit cineva grație acestui lucru. Victimele din Apuseni au fost găsite cu mare întârziere și cu mari dificultăți de localizare. Totuși, condițiile din Apuseni erau diferite față de cazul Caracal: zona era muntoasă, împădurită, pustie, iar celulele de telefonie mobilă se aflau la mari distanțe.

Nici asociațiile de procurori, nici jurnaliștii care au invocat nostalgic colaborarea judiciară cu SRI nu au spus însă un lucru: Direcția de Operațiuni Speciale (DOS) a Poliției Române, cu care procurorii sunt obligați să lucreze din 2016, în locul SRI, la aspectele tehnico-informative ale anchetelor, beneficiază de posibilități tehnice de localizare similare cu ale SRI. DOS a fost însă implicată în cazul Caracal abia la ora 22.00, la 11 ore după apelurile la 112 ale Alexandrei, conform unui comunicat al procurorilor de la AMASP.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a confirmat faptul că DOS are aceste posibilități tehnice, care însă deocamdată nu este clar de ce nu au fost folosite la timp: „O mare mârșăvie este că MAI, prin DOS, avea echipamentul care îi lipsește STS-ului, și cu care ar fi putut să determine exact strada, numărul, etajul, dacă e în pod sau dacă telefonul a fost la parter. Dar nici procurorul, nici polițistul nu au chemat DOS-ul la timp. Mai are în dotare aceste echipamente SRI, care nu le folosește decât cu mandat de la judecător. Nu a cerut nimeni sprijinul SRI-ului, nu s-a dus nimeni cu un mandat de identificare a poziției nici la DOS, nici la SRI”, a spus Băsescu, într-un interviu la Digi24. Trebuie menționat însă că SRI nu mai poate legal să participe cu tehnică la o anchetă, decât dacă ea implică infracțiuni de terorism sau de domeniul siguranței naționale.

Nimeni dintre susținătorii acestei teorii pro-SRI nu a invocat sau promovat ideea că, dacă DOS nu ar avea aceste dotări, de trei ani de când a devenit singurul partener legal al procurorilor în anchete, poate că un Guvern ar fi trebuit să îl doteze. Sau dacă DOS nu are oameni sau resurse suficiente, acestea să fie suplimentate.

2. Polițiștii au fost împiedicați de procurori, procurorii nu au avut polițiști

Prima mare minciună în cazul tragediei de la Caracal a fost însă chiar una instituțională. Purtătorul de cuvânt al Poliției Române, Georgian Drăgan, a lansat la televiziuni informația certă că Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) le-a furnizat polițiștilor trei locații greșite, după ce Alexandra, adolescenta răpită și ucisă de Gheorghe Dincă, a sunat de trei ori la 112. Drăgan a spus că una dintre locații ar fi fost chiar în Munții Apuseni.

Ulterior, STS a publicat cele trei hărți de localizare a apelurilor la 112, făcute de Alexandra joi, 25 iulie, în jurul orei 11.00. Acestea acopereau o arie de câteva sute de case din Caracal, care cuprindeau și casa lui Gheorghe Dincă, de unde sunase fata răpită. Era vorba mai exact de o arie de 9 kilometri pătrați, conform reprezentanților STS, audiați luni la Parlament., care au acuzat că polițistul de la dispeceratul din Caracal habar nu avea să folosească aplicația de localizare de la 112, luându-i o oră să priceapă ce are de făcut.

A urmat apoi un caz clasic de aruncat vina unii pe alții.

Poliția a invocat, pentru a se apăra în fața scandalului că au trecut 19 ore între apelul la 112 și intervenția la locul crimei, faptul că ar fi avut nevoie de mandat de percheziție, care a întârziat, pentru a pătrunde în locație. Vina ar fi fost a procurorului care preluase cazul. Șeful demis al Poliției Române, Ioan Buda, a confirmat că polițiștii din Caracal au așteptat circa trei ore în fața porții lui Gheorghe Dincă, pentru că procurorul de caz nu le-ar fi dat voie să intre fără mandat aprobat de la judecător și nici înainte de ora 6 – într-adevăr, Codul de Procedură Penală specifică faptul că o percheziție domiciliară nu poate fi efectuată între orele 22-06. Același Cod specifică însă la fel de clar că nu este nevoie de înmânarea mandatului de percheziție, pentru a pătrunde într-o locație unde viața unei persoane este în pericol (articolul 159, alineat 14, litera b). Aceste aspecte au fost confirmate și de Ioan Buda.

O asociație a procurorilor (AMASP) a prezentat o cronologie a procedurii din cazul de la Caracal, din care reiese că procurorii și-au făcut treaba, iar polițiștii nu. Ei susțin că, deși mandatul de percheziție pentru casa lui Dincă a fost obținut de procuror la ora 3.05, de la judecător, Poliția Caracal a informat că nu mai are oameni disponibili, iar o echipă de polițiști s-ar fi format abia la ora 5.30. Procurorii de la AMASP omit însă să facă vreo mențiune despre rolul jucat în acest caz de colegii lor de la DIICOT, care aveau în lucru de mai multe luni un dosar penal care viza și dispariția unei alte fete din zonă, Luiza Melencu, încă din luna aprilie.

În prezent, atât polițiștii, cât și procurorii implicați în acest caz sunt cercetați disciplinar de MAI, respectiv Inspecția Judiciară pentru a afla cine nu și-a făcut treaba.

3. Modificările la Codurile Penale au înlesnit crima de la Caracal

Crimele de la Caracal au fost folosite și ca pretext pentru atacarea politică a Coaliției PSD-ALDE, pentru modificările la Codul Penal și cel de Procedură Penală. Ele au fost introduse pe agendă atât de jurnaliști, de magistrați, cât și de politicienii de opoziție, inclusiv de președintele Klaus Iohannis, care a cerut Guvernului PSD-ALDE să abroge toate modificările aduse legislației penale în ultimii doi ani.

Nu este însă clar ce legătură directă se poate face între relaxarea legislației penale pentru fapte de corupție, de exemplu, și crimele de la Caracal, unde Gheorghe Dincă și-a răpit, violat, apoi dezmembrat și incinerat cele două victime, conform datelor preliminare din anchetă.

Asociația procurorilor „Inițiativa pentru Justiție”, condusă și de procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul „10 August”, a lansat un comunicat prin care încearcă să arate cum mai multe modificări ale Codurilor Penale, aflate și în dezbaterea CCR (care le-a respins de altfel luni), l-ar ajuta pe „criminalul din Caracal”. Prima astfel de prevedere se referă la faptul că persoanele de peste 65 de ani nu pot fi condamnate pe viață, ci doar la pedepse de maximum 30 de ani. Aceasta este însă o prevedere din Codul Penal (articolul 57) care este în vigoare mai demult și nu se numără printre modificările aduse de PSD-ALDE, nici nu s-a aflat pe masa judecătorilor CCR.

Asociația de procurori invocă apoi o eventuală liberare condiționată rapidă a „criminalului”, în cazul în care primește o pedeapsă sub 10 ani. Conform Codului Penal în vigoare, însă, omorul se pedepsește cu minimum 10 ani. De asemenea, „bonusurile” la executarea pedepselor pentru infractorii de peste 60 de ani sunt în vigoare mai demult – liberarea condiționată a acestor persoane se poate dispune de către un judecător, după executarea a jumătate din pedeapsă, dacă aceasta e sub 10 ani (din nou, nu e cazul la omor), sau două treimi, dacă e închis peste 10 ani. Modificările PSD-ALDE, respinse luni de CCR, prevăd într-adevăr micșorarea fracției executate la o treime, respectiv jumătate.

Chiar și așa, liberarea condiționată se dispune de un judecător, care o poate respinge, iar deținutul trebuie să se afle în regim deschis sau semideschis, conform Codului Penal. Acest lucru înseamnă că el trebuie să mai aibă de executat maximum 3 ani din pedeapsă, iar în cazul omorului, pedepsele depășesc 10 ani, deținuții intrând la regim închis sau maximă siguranță.

Alte mențiuni care, în viziunea procurorilor de la „Inițiativa pentru Justiție”, l-ar ajuta pe cel acuzat că a ucis fetele de la Caracal: „Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate înlocurile publice pot constitui mijloace de probă, ceea ce înseamnă că pot și să nu fie” sau „Judecătorul care îl va aresta pe criminal nu are voie să justifice o astfel de măsură cu argumente generale și abstracte”.

4. Criminalii acționează în funcție de relaxarea pedepselor sau înăsprirea lor

În discuție au fost aduse și pedepsele cu închisoarea, ca având o relevanță la crimele de la Caracal și, implicit, la imboldul care l-a determinat pe Gheorghe Dincă să comită atrocitățile de care este acuzat. Premierul Viorica Dăncilă a cerut organizarea unui referendum pentru mărirea pedepselor pentru „criminali, violatori și pedofili, precum închisoarea pe viață sau castrarea chimică”.

De cealaltă parte, criticii recursului compensatoriu – soluția legislativă găsită de fostul ministru Tudorel Toader în acord cu guvernul PSD, de a pune în aplicare jurisprudența CEDO și angajamentele asumate de România după decizia pilot a CEDO privind condițiile din penitenciare – au repus și ei pe tapet marota pedepselor reduse de care beneficiază infractorii (6 zile bonus la execuția pedepsei la fiecare 30 de zile de detenție în condiții sub standardele impuse de CEDO – patru metri pătrați de persoană).

Nici premierul Dăncilă, nici tabăra anti-recurs compensatoriu nu au explicat legătura directă cu cazul Caracal sau dacă există vreun argument de ordin psihiatric prin care un criminal ucide și își dezmembrează victimele, cu gândul la câți ani va sta în închisoare și câte zile bonus va primi. Cu toate acestea, prima măsură dintr-un pachet de măsuri post-Caracal, propuse de USR luni, este „abrogarea imediată a legii recursului compensatoriu”.

De altfel, rata recidivei a rămas la fel de ridicată în rândul infractorilor din România și după introducerea recursului compensatoriu, semn că mărimea pedepsei nu contează în remodelarea socială a infractorilor, iar Guvernul nu a inițiat nicio măsură legată de perioada post-detenție a eliberaților din penitenciare. În cazul unui condamnat pentru omor, recursul compensatoriu are un efect destul de limitat, pentru că pedeapsa este foarte mare, iar zilele bonus se acumulează în funcție de cât stă deținutul în închisoarea sub-standard.

5. Rețeta rusească: trafic sexual pentru americanii de la Deveselu, Iohannis vinovat

O informație lansată de jurnalistul Alecu Racoviceanu și preluată apoi din zbor de patronul televiziunii Realitatea Tv, Cosmin Gușă, a ajuns și pe site-ul de propagandă al Rusiei – Sputnik: fetele răpite și ucise la Caracal ar fi fost victimele unei rețele de trafic de carne vie, de care s-ar fi bucurat și militarii (se presupune americani) de la baza scutului anti-rachetă Deveselu, din apropiere de Caracal. Gheorghe Dincă ar fi făcut parte din această rețea de traficanți.

Într-adevăr, DIICOT a anunțat inculparea lui Gheorghe Dincă și pentru infracțiunea de trafic de persoane și de minori, legată și de răpirea și uciderea celeilalte adolescente, Luiza Melencu. Legătura cu Deveselu a fost însă infirmată oficial de DIICOT, conform G4media.

De altfel, Sputnik a preluat multe dintre mesajele împotriva președintelui Klaus Iohannis în aceste zile, prin care acesta era acuzat că ar fi cumva și el responsabil de tragedia de la Caracal.

Conform PressOne, mai multe site-uri de proveniență incertă, dar care au sponsorizat pe Facebook postări despre cazul Caracal, acreditează ideea că președintele Iohannis ar fi vinovat pentru întârzierea intervenției de la Caracal, pentru că a blocat la CCR modificările la legea statutului polițiștilor. Printre prevederile contestate, se numără și posibilitatea polițiștilor de a pătrunde în orice incintă, dacă au indicii că acolo are loc o infracțiune în flagrant sau fapte de terorism, spre exemplu. Doar că, după cum am arătat, polițiștii puteau pătrunde și în lipsa acestei legi la locul crimelor din Caracal.

Facebook Forum

Multimedia

Șerban Nicolae critică „foia de parcurs”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:41 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG