Linkuri accesibilitate

Ludovic Orban, propunerea PNL pentru postul de premier, exclude desființarea Secției speciale prin OUG


Adina Florea, procuror propus la conducerea Secției Speciale de cercetare a magistraților

Ludovic Orban, propunerea liberalilor pentru postul de premier, a anunțat, într-o declarație de presă, că nu va abroga prin OUG Secția specială pentru magistrați și recursul compensatoriu, pentru a respect referendumul pe Justiție din primăvară

Liderul PNL, partid care și-a asumat în consultările de la Palatul Cotroceni preluarea guvernării, a fost întrebat de jurnaliști cum va pune în practică una dintre principalele măsuri pe care președintele Iohannis și PNL le-au anunțat - desființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor magistraților.

„În ce privește reglementările în domeniul justiției, la referendumul din 26 mai românii au decis foarte clar că nu se pot emite OUG-uri în justiție”, a spus Orban.

El a amintit că PNL a depus proiecte de lege pentru desființarea SIIJ și pentru abrogarea recursului compensatoriu, dar acestea sunt în dezbaterea parlamentară. Pe lângă proiectuol PNL, mai există și un altul, al USR, ambele nefiind puse pe ordinea de zi a dezbaterilor din Parlamentul dominat de PSD.

Potrivit informațiilor Radio Europa Liberă, la negocierile purtate încă de dinaintea moțiunii de cenzură, desființarea Secției speciale a fost luată în discuție și a reieșit că ProRomânia și ALDE nu sunt de acord cu desființarea ei. În aceste condiții, este puțin probabil să se constituie în Parlament o majoritate care să accepte în ambele camere desființarea acestei secții, la adresa căreia au fost exprimate critici din partea Comisiei Europene și a GRECO. În raportul anual asupra Justiției, Comisia Europeană a cerut desființarea Secției speciale.

Această secție, înființată odată cu modificările Legilor Justiției, la propunerile lui Tudorel Toader, a căpătat ulterior și mai multe puteri, prin două ordonanțe de urgență succesive. În privința uneia dintre ele, Curtea Constituțională a considerat că este legală înființarea acestei entități.

Vorbim despre structura considerată stat în stat, cu atribuții aflate în afara controlului procurorului general al României, la conducerea căreia s-a aflat Gheorghe Stan. Între dosarele pe care le-a deschis această secție se numără cele împotriva Laurei Codruța Kovesi, solicitarea dosarului Tel Drum. Magistrații, prin mai multe asociații profesionale, consideră că secția este o măsură de intimidare la adresa lor, care poate funcționa la indicații politice.

Pe de altă parte, o ordonanță de urgență care să abroge funcționarea Secției speciale, ca și pentru anularea recursului compensatoriu, care a scos din închisoare 20.000 de infractori de drept comun, ar încălca referendumul adoptat odată cu alegerile europarlamentare. Refrendumul a întrebat populația dacă este de acord să nu se mai adopte OUG privind cauzele penale.

În privința funcționării acestei entități, există o controversă nu doar în sânul clasei politice, ci și în interiorul CSM, Lia Savonea, cea care va fi președinta forului până la finalul anului, încercând în mai multe rânduri s-o numească pe procuroarea Adina Florea la conducere, demers eșujuat de șase ori din lipsă de cvorum.

RAPORTUL GRECO. Secția specială, „o anomalie” care trebuie desființată

Raportul GRECO a fost dat publicității cu aproape o lună întârziere. Secția Specială este considerată o anomalie, iar autoritățile române sunt criticate pentru ignorarea recomandărilor, în special cele referitoare la modificările Legilor Justiției

  • GRECO afirmă că înființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o anomalie a cadrului instituțional existent, care ar putea conduce la conflicte de competență și ar putea fi folosită greşit. Ar putea deveni subiectul unei ingerințe nejustificate în procesele penale.
  • Îngrijorările exprimate în raportul Ad hoc cu privire la efectele negative ale înființării structurii și adevăratele motive ale întăririi acesteia, în contextul creșterii presiunii asupra DNA și a demiterii procurorului-șef, rămân de actualitate. Modificările legislative care permit retragerea apelurilor plasează Secția în afara sistemului ierarhic al Ministerului Public.
  • GRECO atenționează autoritățile asupra faptului că detașarea ofițerilor judiciari (de către Ministerul de Interne) la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție va duce, inevitabil, la situația în care polițiștii să îi ancheteze pe procurori și judecători, deoarece activitățile Secției vizează aceste două grupuri profesionale, în ce privește anumite tipuri de infracțiuni. O asemenea evoluție poate reprezenta un risc suplimentar la adresa independenței justiției.
  • GRECO este profund îngrijorat de consecințele pe care aceste aspecte le au asupra independenței sistemului judiciar, dar și asupra luptei împotriva corupției și insistă ca Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție să fie desființată.
  • GRECO apreciază decizia Executivului de a amâna pensionarea anticipată a magistraților pentru anul 2020. Consiliul Superior al Magistraturii este însă mustrat pentru că nu a aplicat recomandarea de a trasa criterii clare pentru promovarea judecătorilor și procurorilor. Expertii GRECO își exprimă îngrijorări și față de procedura legată de răspunderea materială pentru erori judiciare.
  • “Autoritățile nu au luat măsuri pentru a preveni presiunile asupra magistraților. GRECO este îngrijorat că CSM a fost exclus din procedura de recuperare a prejudiciului, în paralel cu rolul central oferit Ministerului Finanțelor în constatarea existenței și a cauzelor unei erori judiciare, ceea ce pune în pericol independența justiției.” se arata în raportul Ad-hoc GRECO.

ALTE MENȚIUNI

GRECO menționează între îngrijorări modificările aduse în Parlament Codului Penal și celui de Procedură Penală, în aprilie 2019, care trec acum prin filtrul constituțional.

Referendumul național, din 26 mai 2019. „O majoritate absolută a alegătorilor (84%) a răspuns afirmativ la aceste două întrebări. Deși problemele de mai sus nu fac obiectul prezentului Raport

GRECO va continua să urmărească îndeaproape evoluțiile privind legislația anticorupție din România în vederea protejării standardelor Consiliului Europei în acest sens.” notează specialiștii.

Cu privire la numirea și revocarea procurorilor șefi, GRECO reamintește că recomandarea făcută în raportul anterior, privind transparentizarea procedurii și acordarea unui rol mai important Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost implementată.

“Autoritățile au raportat mai multe proiecte de amendamente legislative menite să răspundă necesității de a diminua rolul semnificativ al Executivului în numirea majorității procurorilor și de a proteja procurorii de presiuni politice nejustificate. Cu toate acestea, până la adoptarea raportului de conformitate, aceste amendamente nu au fost adoptate. În plus, procesul legislativ referitor la reformele în sistemul judiciar și de urmărire penală, a devenit tot mai controversat, sporind riscurile de a pune în pericol independența și imparțialitatea procurorilor.” notează experții în cel de-al doilea raport al GRECO, cel de conformitate.

GRECO apreciază transmiterea live a audierii candidaților la funcțiile de conducere din Ministerul Public și publicarea interviurilor pe pagina de internet a Ministerului Justiției. În paralel însă, GRECO critică excluderea puterilor prezidențiale în mecanismul de desemnare a acestora.

„Această distribuție deja inegală a rolurilor decizionale este exacerbată prin limitarea dreptului Președintelui de a refuza numirea candidaților propuși doar o singură dată pe motiv de oportunitate. În general, nu a fost pusă în aplicare recomandarea de a acorda CSM un rol mai important în procedura de numire și revocare a procurorilor în funcțiile cele mai importante”, se arată în raportul GRECO.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG