Mai mult, el a reluat promisiunea că va demisiona, „foarte curând”, fără a spune și când.
Între timp, principalul său contracandidat, Svetlana Țihanovskaia, despre care Opoziția și Occidentul spun că de fapt a câștigat alegerile, a reamintit comunității internaționale că Belarusul are încă nevoie de sprijinul său.
Președintele Alexandr Lukashenko și-a ținut conferința de presă anuală la aniversarea unui an de la votul în urma căruia pretinde că ar fi obținut al șaselea mandat.
În declarațiile sale de deschidere, Lukașenko a apărat rezultatul alegerilor și a acuzat opoziția că pregătea o lovitură de stat.
„În acel moment am pregătit alegerile și alegerile în sine în condiții de transparență totală și democratizare a vieții politice”, a spus Lukașenko. „Diferența consta doar în faptul că unii se pregăteau pentru alegeri corecte, iar alții (se pregăteau) pentru o lovitură de stat”.
Belarusul este zguduit de un an de zile de proteste declanșate de realegerea lui Lukașenko, dintre care cel mai mare a atras până la 200.000 de oameni.
Marea Britanie și SUA, noi sancțiuni
Autocratul Lukașenko a denunțat luni sancțiunile occidentale, după ce Washingtonul și Londra au aplicat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk. Chiar dacă guvernele occidentale l-au pedepsit cu valuri de sancțiuni, Lukașenko a continuat represiunea împotriva Opoziției, așa că luni Marea Britanie și Statele Unite au aplicat noi sancțiuni Belarusului.
În primele sale sancțiuni aplicate Minskului, guvernul britanic a împiedicat transportatorii aerieni din Belarus să zboare sau să aterizeze în Marea Britanie și a promis că va extinde sancțiunile financiare din cauza „subminării continue a democrației și a încălcărilor drepturilor omului”.
Luni, Marea Britanie a anunțat sancțiuni economice mai stricte împotriva Belarusului.
Măsurile vizează comerțul cu companii de stat din Belarus, finanțele guvernamentale și aviația, inclusiv interdicția dată firmelor britanice de a oferi asistență tehnică flotei de avioane de lux a lui Lukașenko, a declarat luni Biroul de Externe și Dezvoltare al Commonwealth și Regatului Unit.
De asemenea, Casa Albă a declarat că va viza cu sancțiunile sale instituțiile-cheie și pe susținătorii lui Lukașenko, inclusiv Comitetul Național Olimpic Belarus, condus de fiul lui Lukașenko, în legătură cu „asaltul împotriva aspirațiilor democratice și drepturilor omului poporului din Belarus”.
Lukașenko amenință cu Al Treilea Război Mondial
Însă, liderul belarus, în vârstă de 66 de ani, a promis luni, într-o conferință de presă maraton, care durează de câteva ore, să reziste presiunilor internaționale, insistând că a câștigat un vot „total transparent” și a spus „nu vom fi niciodată în genunchi”.
„Riscați să începeți al treilea război mondial”, a adăugat el. „La asta încercați să ne împingeți pe noi și pe ruși?"
Amnesty International a declarat luni că mii de cetățeni din Belarus au fost reținuți, forțați să plece în exil sau trăiesc cu frică de la izbucnirea protestelor.
- Ce represiune? s-a întrebat luni Lukașenko. „Am împușcat pe cineva? Am ucis pe cineva?"
El a negat rapoartele despre tortura practicată pe scară largă în închisorile din Belarus. Grupurile de drepturi ale omului afirmă că Belarusul are peste 600 de prizonieri politici și că deține mărturii despre tortură.
Lukașenko a negat și implicarea KGB, serviciul său secret, în moartea activistului de 26 de ani, Vitali Șișov, găsit spânzurat într-un parc din Kiev săptămâna trecută.
După contestarea rezultatelor din august trecut, care l-au dat câștigător al încă unui mandat de președinte, autoritățile belaruse au reprimat cu violență protestele, soldate cu peste 35.000 de arestări și mii de persoane bătute de poliție. De asemenea, figurile de vârf ale Opoziției au fost închise sau forțate să părăsească țara.
Lukașenko, care conduce Belarusul cu o mână de fier neîntrerupt, de 27 de ani, spune despre opozanții săi că sunt marionete ale SUA și aliaților, care complotează pentru răsturnarea sa de la putere.
El a promis vag că va demisiona după ce Belarusul va adopta o nouă constituție, promisiune pe care a mai făcut-o și în urmă cu un an, dar nu a dat detalii cu privire la termenul la care ar putea să o facă. El s-a rezumat să spună doar „foarte curând”.
Lukașenko: Care represiuni?
Autoritățile și-au intensificat represiunea împotriva disidenței în ultimele luni, vizând jurnaliști independenți și activiști ai democrației cu percheziții și arestări, mergând până la deturnarea unui avion civil pentru a putea aresta un jurnalist aflat la bord.
Cu toate acestea, Lukașenko neagă existența vreunei represiuni.
El a spus luni că „nu au existat represiuni în țara mea și nu vor exista niciodată represiuni” și a susținut că dacă ar fi făcut-o ar fi echivalent cu a se sinucide. „Să dezlănțui represiunile în Belarus ar însemna (la fel de bine) să mă împușc. Știu bine și nu voi trece niciodată această linie. "
Reprimarea violentă a Opoziției a stârnit revolta internațională, iar Statele Unite și Uniunea Europeană au aplicat Belarusului sancțiuni care vizează înalții oficiali guvernamentali și sectoarele cheie ale economiei țării.
Amenințări
Ca răspuns la sancțiuni, Lukașenko a declarat că țara sa nu va încerca să oprească un flux de migranți ilegali către UE. În ultimele luni, Lituania s-a confruntat cu un val de migranți irakieni, pe care i-a atribuit guvernului lui Lukașenko.
Luni, președintele a amenințat că va înceta să coopereze cu SUA în lupta împotriva contrabandei cu materiale radioactive dacă presiunea sancțiunilor continuă.
„Cine are nevoie de niște explozivi murdari care să meargă în Uniunea Europeană?” Lukashenko a spus, citând creșterea imigranților ca un exemplu de reacție de presiune occidentală. „Nu șantajăm, nu amenințăm, suntem forțați să reacționăm”, a spus el.
Săptămâna trecută, Belarus a atras din nou atenția internațională după ce, la Jocurile de la Tokyo, o atletă din Belarus i-a acuzat pe oficialii țării că au încercat să o trimită cu forța în țară pentru că și-a criticat antrenorii. Condusă cu forța la aeroport de oficialii echipei, care au spus că ordinul a venit „de sus”, Kristina Țimanovskaia a refuzat să urce în avion și a cerut azil în Polonia.
În primul său comentariu cu privire la incident, Lukașenko a acuzat-o și pe sportivă că ar fi un agent străin, spunând că „nu ar fi făcut-o singură dacă nu ar fi fost manipulată”.
Cam în același timp, un activist belarus care conducea în Ucraina un grup care îi ajuta pe belarușii supuși persecuțiilor să fugă din țară a fost găsit spânzurat la Kiev, apropiații săi arătând spre autoritățile de la Minsk despre care au spus că s-ar afla în spatele morții sale.
Lukașenko a respins luni și aceste acuzații și a cerut Ucrainei să investigheze moartea lui Vitali Șișov. „Trebuie găsit. Dar dacă ne-ați acuzat, (puneți) fapte pe masă. Fapte pe masă! ", a spus el.
Svetlana Țihanovskaia, contracandidata sa la alegerile de anul trecut, care a părăsit Belarusul la presiunea forțelor de ordine care au ridicat-o pe sus din Comitetul Electoral unde intenționa să depună o plângere împotriva rezultatului alegerilor, a declarat luni că „regimul” din Minsk s-a transformat într-unul „terorist” și a îndemnat națiunile occidentale să impună mai multe sancțiuni regimului Lukașenko.
Lituania: Presiunile trebuie menținute
Ne așteptăm ca SUA, Marea Britanie și Canada să anunțe în curând sancțiuni coordonate împotriva regimului”, a spus ea în timpul unui briefing comun cu ministrul lituanian de externe Gabrielus Landsbergis la Vilnius, adăugând că echipa sa lucrează la sesizarea unui „tribunal internațional asupra crimelor regimului.”
Landsbergis a spus că „presiunea asupra regimului bielorus nu trebuie să scadă”, adăugând că comunitatea internațională nu ar trebui să recunoască niciun acord internațional semnat de „președintele ilegal” Lukașenko.
Alți oficiali occidentali au marcat aniversarea alegerilor cu mesaje de sprijin pentru poporul din Belarus.
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a scris pe Twitter că UE „stă ferm” alături de Belarus și că „va continua să facă acest lucru”.
Liderii Organizației pentru Securitate și Cooperare din comisia pentru drepturile omului a Adunării Parlamentare Europene și-au exprimat îngrijorarea „cu privire deteriorarea situației din țară” și au cerut „măsuri imediate pentru a pune capăt crizei drepturilor omului”.
