Dincolo de febra anti-PNL de pe scena congresului PSD de sâmbătă, mulți social-democrați – unii cu funcții importante în partid – nu văd în viitor o altă guvernare decât cea existentă. Adică PSD & PNL.
Au declarat-o răspicat, întrebați de jurnalistul Europa Liberă, cu doar câteva minute înainte să înceapă tirul de atacuri la adresa PNL.
Între părerile exprimate pe holuri și discursurile de pe scenă s-a căscat o prăpastie imensă, care generează două întrebări.
- Este cumva un spectacol electoral regizat, în care fiecare partid își maximizează șansele, pentru ca mai apoi PSD și PNL să-și dea din nou mâna în numele „stabilității”?
- Și dacă se întâmplă acest lucru, cât de corect este ca cele două partide să vândă electoratului iluzia că se răfuiesc doar pentru a primi voturile celor care nu concep această alianță?
Un posibil răspunsul ar putea fi găsit în istoria recentă a celor două partide.
În anul electoral 2020, președintele Klaus Iohannis critica PSD („pe-se-de”) zi de zi, pentru ca mai apoi să gireze o guvernare PSD-PNL ce s-a concretizat în 2021.
E posibil, și după alegerile din toamna aceasta, să se întâmple la fel?
Guvernarea PSD-PNL, prima variantă pentru cei mai mulți social-democrați consultați de Europa Liberă
Sâmbătă, 24 august, ora 9:00.
Romexpo, locul ce găzduiește Congresul PSD cu 2.253 de delegați, este deja ticsit cu membri de partid. E foarte cald, iar drumul de la poartă până la pavilionul cu pricina îți stoarce și ultima picătură de energie.
Mulți delegați PSD, veniți la congres de prin toate colțurile țării, dau deja semne de oboseală. Așa că fac un scurt popas la terasa umbroasă, aflată la câteva sute de metri de locul evenimentului.
Aveam să-i întâlnesc pe unii dintre ei și ceva mai târziu, exact în toiul discursurilor.
Congresul PSD de anul acesta nu este unul cu miză pentru că niciun cap nu trebuie să cadă. Un singur candidat la șefia partidului, un singur pretendent la fotoliul de la Cotroceni. Rezultat previzibil, emoții zero.
Poate și acesta este motivul pentru care surprind câteva discuții între delegați fără nicio legătură cu votul ce avea să urmeze.
Oamenii vorbesc despre meciul din seara respectivă, dintre Universitatea Craiova și Dinamo. Râd, glumesc, își dau mâna și se opresc la un suc sau la o cafea.
Până să înceapă discursurile și votul, iau pulsul partidului dincolo de ce se va întâmpla în următoarele trei luni până la prezidențiale.
Le adresez tuturor celor de la PSD aceeași întrebare: ce guvernare vedeți după prezidențiale și parlamentare?
Pe Dragoș Benea, vicepreședinte al PSD, îl întâlnesc pe aleea ce duce către pavilionul unde se ține congresul.
Reporter: Pe cine vedeți la guvernare după alegeri? PNL ar fi prima opțiune sau alt partid?
Dragoș Benea: Evident că e prima opțiune, da!
Daniel Zamfir, senator PSD, e pe holul principal, înconjurat de colegi. Se oprește din socializare ca să răspundă.
„Eu cred în continuare că putem face o guvernare bună alături de PNL. Am demonstrat și în această perioadă.”
Senatorul PSD întărește spusele înainte să apuc să închid camera de luat vederi.
Daniel Zamfir: Ce vrei, să zic că o să fim cu altcineva? Nu! Nu cred.
Reporter: Aveți opțiuni? USR, AUR?
Daniel Zamfir: Nu văd o alianță nici cu USR, nici cu AUR, sincer!
Ministrul Economiei, Radu Oprea, e mai greu de prins. E asaltat de membri de partid.
„Așa cum arată lucrurile astăzi, în cercetările sociologice, se pare că aceasta (n.r. guvernarea PSD-PNL) este soluția spre care se îndreaptă cetățenii României și în următorii patru ani. Eu cred foarte mult în stabilitate.”
Senator PSD Robert Cazanciuc e direct.
Robert Cazanciuc: Nu cred că e necesară o guvernare alta decât PSD-PNL, pentru că ultimii trei ani au demonstrat o creștere a nivelului de trai al românilor.
Reporter: În ciuda divergențelor din acest moment, credeți că e posibilă colaborarea după, chiar dacă acum va fi o bătălie pe viață și pe moarte?
Robert Cazanciuc: PSD și PNL au o istorie și de colaborare și de bătălie politică. Acum suntem într-o fază de mijloc așa. Colaborăm, avem dispute politice, suntem în prag de alegeri, e firesc să fie așa. Dar dincolo de acest lucru, toată lumea a înțeles că, pur și simplu, dacă vrem să guvernăm bine, cea mai bună majoritate pentru români este aceasta, PSD-PNL.
Singurul care e puțin mai sceptic e sociologul Vasile Dâncu.
„În acest moment vă spun drept că nu văd alte coaliții. Dar asta nu înseamnă că nu există. Configurația politică după alegeri se poate schimba. Dar, în acest moment, noi mergem pe structura de guvernare pe care am stabilit-o, încercăm să protejăm această coaliție de guvernare, dar, din punct de vedere politic, vom vedea mai încolo.”
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, crede că prima opțiune va fi guvernarea în continuare cu PNL.
Lucian Romașcanu: Logica ar spune că e singura capabilă să pună în fața românilor o majoritate suficient de largă cât să facem marile reforme pe care le așteaptă România.
Reporter: Dar dacă în această campanie relația PSD-PNL se strică, vedeți o compatibilitate a PSD cu USR, cu AUR? Există o altă variantă decât PNL?
Lucian Romașcanu: Puțin probabil. Și asta ar trebui să fie și în gândirea colegilor de la PNL și să-i tempereze un pic în planul ăsta de a ataca cu orice preț.
Un congres cu două fețe
După 30 de minute de la aceste declarații, pe scena impozantă de la Romexpo, în lumina reflectoarelor și cu toți ochii ațintiți asupra lor, liderii PSD au început o tiradă împotriva PNL, presărată cu ironii, jigniri și atacuri sub centură.
Ori politica partidului s-a schimbat peste noapte și punctajul de partid „Atacați PNL!” nu a ajuns la toți membrii, ori spectacolul de pe scenă e doar o farsă electorală.
Să trecem rapid în revistă cele mai dure replici ale social-democraților la adresa partenerilor de guvernare:
Marcel Ciolacu, președintele și candidatul PSD la prezidențiale, și-a făcut o țintă mai degrabă din președintele României.
- „Avem generaţii întregi care fac astăzi pasul spre maturitate, după ce şi-au trăit copilăria şi adolescenţa, între un preşedinte turnător (n.r. Traian Băsescu) şi un preşedinte absent (n.r. Klaus Iohannis).”
- „După zece ani, vi s-a promis o «Românie educată». Și ați primit un sistem de educație eșuat, în care copiii sunt mai expuși la droguri, decât la carte.”
- „Trebuie să le spunem că instituţia prezidenţială nu este nici un malaxor de tocat vieţi şi nici o agenţie de turism personală!”
- „Paltonul prezidenţial nu mai trebuie aruncat pe spinarea oamenilor.”
- „Avioanele prezidențiale trebuie să transporte capital românesc, nu crose de golf.”
În tirul de ironii la adresa lui Klaus Iohannis s-a strecurat una la adresa liberalilor, dar mult mai voalată.
„Observ şi eu agitaţia unora care au trecut de la «prin noi înşine, dar cu PSD», la tot felul de ameninţări ridicole la adresa noastră. Vă rog să ignoraţi acest circ!”
Discursul lui Marcel Ciolacu a fost precedat însă de alți grei ai partidului mult mai tranșanți cu PNL.
Sorin Grindeanu, prim-vicepreședinte PSD:
„(Liberalii, n.r.) sunt de fapt niște viespi care își fac cuibul în casele altora și încearcă să-i alunge pe locuitorii de drept. Așa-ziși ostași care vor să ne facă să credem că sunt providențiali, apostolici și scriitori de succes. În realitate sunt doar niște impostori, specialiști în politici parazitare.”
Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD:
„Săptămâna trecută am aflat că trebuie să câștige ei, fiindcă trebuie să plece PSD de la guvernare pentru că PSD cheltuie banii poporului. Da, 8% la investiții, ei nu înțeleg chestia asta. Trebuia să fie vreo 10% la ei în cont, acum sunt 8% în investiții.”
Alfred Simonis, președinte ales al CJ Timiș:
„Vă rog doar să vă uitaţi la balerinul politicii româneşti pentru că ori de câte ori se întâmplă ceva bun în țara aceasta [...] face spume. Este extrem de supărat. Fiecare grimasă a feței lui transmite ciudă [...] Și, da, mă refer la balerinul Rareş (n.r., Rareş Bogdan).”
Lia Olguța Vasilescu, vicepreședinte PSD:
„Venirăm și noi de la Craiova, de la 240 de ciuci distanță, că așa se spune acum, de când ostașul s-a apucat să borneze toate autostrăzile și să scrie bestselleruri.”
Ziua răfuielilor în coaliția de guvernare
Liberalii nu s-au lăsat nici ei mai prejos și au umplut Facebook-ul cu atacuri la adresa PSD pe măsură.
Nicolae Ciucă, președintele PNL:
„Marcel Ciolacu încearcă din nou să aducă PSD la conducerea României, după 20 de ani. (...) Până la urmă, românii vor avea de făcut o alegere simplă: onoare, carieră, integritate, muncă neobosită și serviciu în slujba țării, pe de o parte, și minciună, impostură și populism, de cealaltă parte. (...) Un președinte care poate duce România mai departe, nu lideri de gașcă, cu mize de moment și sete de putere.”
Alina Gorghiu, ministrul Justiției:
„Congresul PSD - un spectacol rudimentar împotriva PNL.”
Dan Motreanu, prim-vicepreședinte PNL:
„Marcel Ciolacu se vrea președinte, dar nu are curajul să se delimiteze de Ion Iliescu”.
Gigel Știrbu, vicepreședinte PNL:
„Asta e imaginea cea mai expresivă de la congresul PSD! Un cetățean care nu poate să explice cum și-a definitivat studiile, flancat de alt individ care a transformat stuful din Delta Dunării în pășune, luând milioane de euro din fondurile europene, și altul care a scos în stradă sute de mii de oameni când a încercat să-și salveze colegii de pușcărie prin OUG 13!”
Florin Roman, deputat PNL:
„O grămadă de fanfaroni ai adulației supreme s-au adunat să înjure pe toată lumea! Totul despre setea lor de putere, nimic despre oameni! Atacuri, jigniri, mizerii lansate de socialiștii de caviar, care își fac campanie cu avioane private!”
Alexandru Muraru, deputat PNL
„Modelul lui Alfred Simonis este Candidatul Pâș-Pâș pentru care politică externă și cea economică a României sunt prea sofisticate. Simonis, după ce a venit în genunchi la PNL să ceară susținere, a devenit acum mare lider. Tupeu de mafiot obraznic. Atacurile lui Simonis și Grindeanu la PNL denotă obrăznicie, cinism și arată clar planul PSD de apropiere de AUR.”
Teoretic, ar părea imposibil ca după ziua de sâmbătă, 24 august 2024, cele două partide să se mai poată privi în ochi ori să mai stea la aceeași masă.
Experiența trecutului arată însă că acest lucru se poate întâmpla, ca și cum nimic nu ar fi deranjat liniștea coaliției.
Tabloul de moment al cursei pentru președinția României
Este o reală necunoscută dacă Marcel Ciolacu va reuși „pâș, pâș” să reediteze succesul candidaturilor „pas, cu pas” la Cotroceni ale lui Klaus Iohannis.
Adevărul este că niciodată lupta pentru președintele României nu a fost mai încâlcită ca acum.
Să trecem repede în revistă premisele de la care plecăm.
Avem acum șase candidați aproape siguri și unul care este probabil să intre în cursă. Cei șase care și-au exprimat clar intențiile sau chiar au făcut anunțurile oficiale sunt:
- Marcel Ciolacu (PSD)
- Nicolae Ciucă (PNL)
- Elena Lasconi (USR)
- George Simion (AUR)
- Diana Șoșoacă (S.O.S. România)
- Ana Birchall (independent)
Cel asupra căruia încă planează un ușor dubiu, deși își face campanie de aproape doi ani, este Mircea Geoană (ex-PSD, încă secretar general adjunct al NATO).
Aceasta este oferta electorală cu trei luni înainte de prezidențiale. Niciunul dintre candidați nu este în sondajele din ultimele luni locomotiva partidului, adică nu are multe procente peste cele ale formațiunii pentru care candidează.
Doar Elena Lasconi și George Simion ar fi ușor peste partid, dacă ne uităm la cele mai recente măsurători. Este motivul pentru care nu se poate spune că există un favorit clar al cursei prezidențiale.
Sunt câte doi candidați pe aceeași nișă, ceea ce încurcă și mai mult calculele. Marcel Ciolacu și Mircea Geoană împart în mare măsură același electorat de stânga, dar Geoană ar putea obține destule voturi și de pe dreapta.
Elena Lasconi și Nicolae Ciucă se bat amândoi pe electoratul de dreapta. George Simion și Diana Șoșoacă joacă pe aceeași nișă destul de îngustă totuși, după cum s-a văzut la alegerile locale și europarlamentare – cea extremistă, ultranaționalistă și populistă.
Ana Birchall nu are notorietate și nici aparat de partid. Sunt argumente suficiente pentru ca turul al doilea al prezidențialelor să nu fie deloc previzibil, așa cum a fost la alegerile de până acum.
Totuși, câțiva candidați au un atu. Cel mai avantajat este Marcel Ciolacu, care are în spate cea mai mare și sofisticată mașinărie de partid din România.
Mircea Geoană, de exemplu, din calitatea de independent, ar avea exact această problemă.
Oricât de bună ar fi imaginea sa după un mandat la vârful NATO, nu va avea infrastructură și organizare de partid și nici activ fidel care să tragă pentru el în fiecare comună din România.
În aceeași logică, și Nicolae Ciucă ar putea spera că va ajunge în finala prezidențială, după ce PNL a reușit să ia 30% la locale, deci are destui primari.
Față de Elena Lasconi, de exemplu, care are un partid sub 10%, Ciucă este avantajat. În schimb, Elena Lasconi vine cu un aer fresh, este suficient de versatilă în discurs încât să atingă categorii largi de populație – și dreapta, dar poate și câțiva de stânga – este energică și are avantajul de a nu se fi erodat în politica centrală.
În schimb, George Simion și Diana Șoșoacă nu au niciunul un mare partid în spate, iar dacă împart voturile unui electorat despre care mulți spun că nu depășește 20% nu au mari șanse să acceadă în turul doi.
De ce PSD și PNL au nevoie unul de celălalt
Cel mai negru scenariu pentru Marcel Ciolacu, cel care pare acum că are șanse mari să intre în al doilea tur al prezidențialelor, este să se bată cu Mircea Geoană ori cu Elena Lasconi.
Geoană este fost lider PSD, deci se presupune că cei doi împart în mare parte același electorat. Geoană ar avea avantajul că, din postura de independent, ar putea lua voturi și de pe dreapta, dată fiind imaginea bună din ultimii ani de când este secretar general adjunct al NATO.
În plus, acesta stă cel mai bine în multe dintre sondajele prezentate în ultima jumătate de an.
Elena Lasconi este candidat de dreapta, iar istoria din ultimii 20 de ani arată că întotdeauna într-o bătălie în turul doi dintre un social-democrat și un candidat de dreapta a câștigat al doilea.
În plus, oricare dintre cei doi ar câștiga alegerile, Geoană sau Lasconi, PSD nu mai are nicio garanție că va fi la guvernare sau că va avea premierul. Deci, pierderi pe toată linia pentru partidul de stânga.
Cel mai favorabil scenariu pentru liderul PSD este ca, prin minune, George Simion să intre în cursă și să se repete scenariul din 2000, când două treimi din alegători au votat cu Ion Iliescu de teama lui Corneliu Vadim Tudor, candidat din partea PRM, un personaj ce seamănă mult cu liderii de extremă dreapta de acum.
Iar un alt scenariu cât de cât favorabil pentru social-demicrați, dar mai plauzibil decât intrarea lui Simion în turul al doilea al prezidențialelor, este ca Nicolae Ciucă să ajungă în finală.
În acest al treilea caz, în care se bate cu Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu este într-o poziție de win-win, indiferent de rezultat.
Echipa Nicu&Marcel, una dintre cele mai avantajoase variante și după alegeri, atât pentru PSD, cât și pentru PNL
Dacă va câștiga prezidențialele și un scor bun la parlamentare, Ciolacu va putea să facă ce vrea. PSD va fi sigur la guvernare și va numi ce premier dorește, dacă partidul său va avea un scor suficient de bun și nu va avea nevoie de PNL.
Dacă PSD va avea totuși nevoie de PNL ca să guverneze, atunci Ciolacu va putea reedita scenariul de acum. Va împărți cei patru ani de guvernare în două – jumătate cu premier PSD, jumătate cu premier PNL.
Iar dacă va fi strâns cu ușa de liberali, le va da lor premierul pentru patru ani, dar PSD va fi la guvernare, și el la Cotroceni.
În schimb, dacă Nicolae Ciucă va câștiga președinția, liberalii ar putea dori să se detașeze de PSD și să guverneze cu UDMR și USR.
Pentru a reuși asta ar trebui ca PNL și USR să-și depășească cu mult scorul de la locale. Dacă ne uităm la acest scor, PNL și USR au împreună 38%.
Cu UDMR, ar avea 43%. Chiar și cu minoritățile va fi insuficient să atingă 50% + 1. Ar trebui să mai intre încă un partid de dreapta în Parlament – Forța Dreptei, PMP sau REPER. Dar toate aceste partide au eșuat la locale și europarlamentare.
Ar trebui să se întâmple deci minuni pe bandă rulantă pentru ca polul de dreapta clamat de Nicolae Ciucă și de liberali în ultima vreme să devină realitate și să formeze guvernarea.
Discursurile liderilor PNL privind unirea forțelor de dreapta par să fie doar o fentă de campanie electorală, pentru a atrage electoratul care nu agreează deloc colaborarea cu PSD.
Un indiciu e și faptul că liderii USR, în frunte cu Elena Lasconi, declară mereu că nici măcar nu i-a contactat președintele PNL.
Cea mai plauzibilă situație deci, în cazul în care Nicolae Ciucă obține președinția României, este ca PNL să formeze guvernul tot cu PSD.
Și pentru că va avea nevoie de PSD ca să guverneze încă patru ani liniștiți, deci să aibă acces la resurse, liberalii vor fi nevoiți să le dea social-democraților premierul, iar Marcel Ciolacu va rămâne premier și după 2024.
Aceasta este situația cea mai convenabilă și simplă, fără dureri de cap și fără impredictibilitate, pentru ambele partide sau măcar pentru ambii lideri – Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Așa s-ar putea explica de ce spun una în public, iar în culise își fac calcule de colaborare pentru încă patru ani.
Acest scenariu poate fi contrazis de orice element nou apărut în ecuație.
Marcel Ciolacu poate să nu ajungă în turul doi. Nicolae Ciucă la fel. Am putea avea cu totul alți candidați care se bat pentru Cotroceni și, în acest caz, și un cu totul alt guvern decât cel visat de liderii celor două partide.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
