O navă comercială sub pavilion Panama care naviga în Marea Neagră în drum spre un port de pe Dunăre pentru a încărca cereale, o marfă crucială de export pentru Ucraina, a fost zguduită, la sfârșitul lui decembrie, de o explozie. Deflagrația a declanșat un incendiu pe punte, iar doi membri ai echipajului au fost răniți.
Armata ucraineană, care a trimis remorchere la fața locului, a anunțat pe 28 decembrie că nava lovise o mină rusească. Era al doilea incident de acest fel în tot atâtea luni pe această rută comercială majoră.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022, Marea Neagră a devenit tot mai mult o zonă de război. Apele sale sunt pline de mine, iar în spațiul aerian zumzăie dronele și rachetele.
Atacurile rusești au lovit ținte apropiate de granițele României și Bulgariei, membre NATO, și au pus în pericol noile rute esențiale pentru exporturile Ucrainei. De asemenea, turiștii care se îndreaptă de obicei spre stațiunile de la Marea Neagră s-au speriat de informațiile legate de minele în derivă.
Cu toate acestea, ar putea exista un antidot după ce Turcia, România și Bulgaria, singurele țări NATO cu acces direct la Marea Neagră, au anunțat pe 11 ianuarie lansarea unei forțe comune de curățare a apelor de mine.
Este primul efort comun major între aliați în apele periculoase ale Mării Negre, de la începutul invaziei Rusiei din 2022.
Miniștrii Apărării din Turcia și România, Yasar Guler și, respectiv, Angel Tîlvăr, și ministrul adjunct al apărării din Bulgaria, Atanas Zaprianov, au semnat la Istanbul un Memorandum privind înființarea Grupului Naval de Contramăsuri împotriva Minelor în Marea Neagră.
Operațiunea comună va trimite în primul rând dragoare, nave special echipate care îndepărtează sau detonează mine navale în zone largi. De asemenea, vor fi trimise vânătoare de mine, nave mai mici și mai agile care distrug mine individuale și pot opera în ape puțin adânci. Cele trei țări vor folosi și elicoptere și drone din aer.
Noua forță este menită să protejeze transportul maritim din Marea Neagră. Oficialii din Turcia, România și Bulgaria au declarat că operațiunea este în întregime pașnică și nu va aduce noi nave NATO pe mare. Ministerul bulgar al Apărării a declarat pentru serviciul bulgar al RFE/RL că acțiunea comună de deminare ar trebui să fie operațională în câteva luni.
Deși nu a fost implicat oficial, NATO a salutat inițiativa.
„Războiul Rusiei împotriva Ucrainei prezintă riscuri substanțiale pentru libertatea de navigație în regiunea Mării Negre, care are o importanță strategică pentru NATO”, a transmis alianța într-o declarație pentru RFE/RL.
„Salutăm eforturile aliaților noștri Bulgaria, România și Turcia de a spori siguranța navigației în Marea Neagră, inclusiv printr-un nou grup naval de combatere a minelor”.
Ideea creării unei astfel de „inițiative trilaterale” a fost lansată de miniștrii apărării din NATO pe 12 octombrie anul trecut. Ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, a declarat că scopul va fi crearea unei centuri de securitate, fără mine, care să protejeze navele care transportă exporturi ucrainene.
Cu trei luni înainte, în iulie, Rusia s-a retras dintr-un acord de export de cereale din Marea Neagră intermediat de ONU în 2022 și a amenințat că va trata toate navele ca potențiale ținte militare. Pentru a-și aduce cerealele pe piață, Ucraina a creat un nou coridor de transport maritim, care urmează zonele de coastă ale României (245 de kilometri) și ale Bulgariei (378 de kilometri) la Marea Neagră.
Ca răspuns, Rusia și-a intensificat activitățile de minare și alte activități ostile din Marea Neagră și din jurul ei pentru a zădărnici eforturile Ucrainei de a-și aduce cerealele pe piețele mondiale, afirmă Tomas Alexa, analist senior al firmei britanice de securitate maritimă Ambrey. Ucraina a acuzat în mod regulat Rusia că aruncă mine din avioane în încercarea de a perturba transportul maritim comercial.
Minarea în masă
Pericolul și densitatea minelor marine din Marea Neagră au devenit rapid evidente după invazia Rusiei în Ucraina. În săptămânile următoare, Ucraina a desfășurat mine pentru a-și proteja porturile din și din jurul Mării Negre, spune Tomas Alexa.
De asemenea, s-a raportat că Rusia a amplasat mine în apele din largul Crimeei, pe care a confiscat-o ilegal de la Ucraina în 2014. Ambrey a confirmat recent rapoartele, spune Tomas Alexa, potrivit cărora Rusia a desfășurat, de asemenea, mine în jurul Podului Crimeei, care leagă Rusia de peninsula anexată ilegal și a fost vizat de presupuse atacuri ale armatei ucrainene.
Nu sunt disponibile cifre exacte, dar Alexa spune că atât Ucraina, cât și Rusia au stocuri de mine cu ancoră din epoca sovietică, care sunt legate cu un lanț și plutesc la câțiva metri sub suprafață.
„4-500 de mine au fost desfășurate în Marea Neagră la începutul războiului”, spune el.
Consecințele minării în masă au fost dramatice. La 3 martie 2022, nava M/V Helt, deținută de Estonia, s-a scufundat în Marea Neagră după ce a lovit o mină la aproximativ 40 de kilometri sud de Odesa. Echipajul a abandonat în siguranță nava.
La scurt timp după aceea, au fost emise mai multe avertismente care puneau în gardă navele cu privire la minele aflate în derivă în zonele de nord-vest, vest și sud-vest ale Mării Negre, inclusiv de către Centrul de Transport Maritim al NATO.
Mai târziu în aceeași lună, pe 26 martie 2022, marina turcă a detectat și detonat prima mină rătăcită din Marea Neagră în apropierea Istanbulului, lângă strâmtoarea Bosfor, ceea ce a determinat închiderea temporară a importantei căi navigabile.
Două zile mai târziu, o a doua mină în derivă a fost detectată în largul coastei din nordul Turciei, lângă granița cu Bulgaria, și dezactivată de o echipă de scafandri a marinei turce.
În aceeași zi, dragorul român Viceamiral Constantin Bălescu a detonat o mină plutitoare reperată de un pescar român la aproximativ 90 de kilometri de Capu Midia, o bază militară românească situată în apropierea portului Constanța de la Marea Neagră.
Turcia a distrus o a patra mină pe 6 aprilie 2022.
Pentru România, pericolul reprezentat de mine este deosebit de semnificativ, având în vedere că „apele teritoriale și porturile românești sunt acum de o importanță crucială și au înregistrat niveluri record de trafic”, explică Cristian Vlas, analist axat pe România și Moldova.
Portul Constanța a înregistrat cele mai mari exporturi de cereale în 2023 datorită unei creșteri a transporturilor din Ucraina.
„România va fi prima care va suferi consecințele în Marea Neagră”, a declarat Dionis Cenușa, expert asociat la Centrul de Studii pentru Europa de Est din Vilnius. „Pentru că minele marine se deplasează spre sud, chiar și prin apele românești”.
Echipamente noi
Situația din regiunea Mării Negre s-a înrăutățit după ce Rusia s-a retras din acordul privind cerealele intermediat de ONU în iulie și a început să bombardeze porturile și instalațiile de cereale ucrainene în încercarea de a paraliza exporturile Kievului. În aceeași lună, o mină marină a explodat în apropierea stațiunii românești Costinești, aflată la 30 de kilometri de Bulgaria.
În acea vară, Rusia a organizat exerciții militare în Marea Neagră, care au invadat părți din zonele economice exclusive bulgare și turcești, făcând rutele de export și mai periculoase pentru navigare.
În august, Rusia a anunțat că nava sa de patrulare Vasili Bikov a tras cu arme automate asupra navei Sukru Okan, sub pavilion Palau. Nava era în apropierea apelor teritoriale turcești. Și în octombrie, o explozie de mină a provocat daune minore unei nave de marfă sub pavilion turcesc.
Atacul din 28 decembrie asupra navei panameze a fost unul dintre cele mai îngrijorătoare incidente miniere de până acum, spune Tomas Alexa.
„Pagubele provocate sunt cauzate de forța exploziei de sub navă. Dacă mina este la suprafață, explozia nu este la fel de dăunătoare”, explică el.
Bulgaria are trei nave de dragare, dintre care două au fost achiziționate în 2020 din Olanda – care le-a dezafectat în 2011 – pentru 2 milioane de euro.
În septembrie 2023, România a cumpărat două dragoare din Marea Britanie - HMS Blyth și HMS Pembroke - într-o înțelegere declarată de importanță strategică de ministerul britanic al Apărării în consolidarea angajamentului Londrei față de securitatea în Marea Neagră.
Una dintre cele două nave - HMS Blyth, redenumită Ion Giculescu - a fost filmată trecând prin strâmtoarea Bosfor în decembrie.
Turcia are mai mult de 10 vase vânătoare de mine, cel mai vechi datând din 1998, iar cel mai recent - din 2009. Chiar dacă este de acord cu inițiativa de deminare, Ankara nu permite Ucrainei să primească propriile nave de deminare.
Pe 2 ianuarie, Turcia a declarat că nu va permite ca două nave de vânătoare de mine donate de Marea Britanie Ucrainei să tranziteze apele sale în drum spre Marea Neagră.
Ankara a susținut că o astfel de mișcare ar încălca Convenția de la Montreux, un pact internațional din 1936 privind trecerea strâmtorilor sale pe timp de război.
Poziția Turciei a fost criticată inclusiv de fostul comandant suprem aliat al NATO, James Stavridis, care a susținut că, în cazul navelor de dragare, Convenția de la Montreux nu se aplică pentru că acestea „sunt pur defensive”.
Strategia Washingtonului la Marea Neagră
Având în vedere importanța ei strategică și riscurile prezentate, Washingtonul și-a recalibrat strategia privind Marea Neagră. Într-un anunț major din octombrie, Departamentul de Stat a publicat planurile de creștere a securității regionale, a cooperării multilaterale și a coeziunii strategice în această regiune.
La acea vreme, asistentul secretarului de stat James O'Brien a declarat la o audiere din Congres că soarta Mării Negre este indisolubil legată de cea a Ucrainei și a Europei extinse. Creșterea și asigurarea libertății de navigație și restabilirea capacității Ucrainei de a folosi rutele comerciale de transport maritim vor stimula economia ucraineană într-un moment vital al războiului, a spus O'Brien.
Regândirea strategică a Washingtonului, spun analiștii, a venit și după pierderea unei drone de supraveghere, în martie anul trecut, după o întâlnire ostilă cu avioanele de luptă rusești deasupra Mării Negre.
La scurt timp după aceea, membrii comisiilor pentru relații externe ale Senatului și Camerei Reprezentanților au prezentat un proiect de lege bipartizan care subliniază importanța regiunii și necesitatea stabilirii unei noi strategii.
Îngrijorările Washingtonului și ale statelor de la Marea Neagră s-au intensificat după indiciile date de Rusia că ar putea avea planuri revanșarde pentru regiune. Putin a devenit nostalgic recent cu privire la perioada istorică în care Rusia imperială controla o mare parte din zona Mării Negre.
În timpul conferinței sale anuale de presă din 14 decembrie, Putin a spus: „Întreaga coastă a Mării Negre a devenit rusă după războaiele ruso-turce”, referindu-se aparent la războiul din 1877 -78, deși interpretarea istorică a președintelui rus a fost primită și cu contestații.
Remarcile liderului rus nu au trecut neobservate, mai ales la Sofia. Prim-ministrul bulgar Nikolai Denkov a declarat o zi mai târziu, pe 15 decembrie, că remarcile lui Putin trădează „ambițiile imperiale ale Rusiei în detrimentul mai multor țări care sunt acum în UE” și ar trebui să servească drept avertisment.
O parte din strategia imediată a Kremlinului ar putea fi minele marine, nu numai pentru a viza Ucraina, ci și pentru a-și descuraja partenerii occidentali, a declarat analistul Tomas Alexa.
„Rușii înțeleg că nu este în interesul lor să atace direct navele occidentale, dar vor să le descurajeze să intre în zonă și să-i ajute pe ucraineni să exporte cereale”, explică Alexa. „Deoarece ambele părți (Rusia și Ucraina n.red.) au aceleași tipuri de mine, pot nega în mod plauzibil (n. red. responsabilitatea) dacă o navă lovește unul dintre acești explozibili”.
