Linkuri accesibilitate

Marile semne de întrebare ale stării de alertă. Ce valoare juridică au restricțiile decretate de autorități?


Restrictii politie coronavirus

Ce riști legal dacă ieși din localitate sau dacă nu porți mască la metrou? Restricțiile anunțate în miez de noapte de autorități, cu câteva minute înainte de expirarea stării de urgență, ridică mari probleme legislative, intrând în contradicție cu deciziile Curții Constituționale.

Cel puțin până luni, când noua lege a stării de alertă va intra în vigoare, restricțiile au mai degrabă valoarea unor recomandări și tocmai de aceea autoritățile nici nu au prevăzut sancțiuni specifice pentru încălcarea lor, spun specialiștii. Totuși, nici de luni încolo lucrurile nu sunt simple, juridic vorbind, pentru că starea de alertă e declanșată pe o lege, iar de luni intră în vigoare altă lege, prin care Parlamentul e decidentul stării de alertă.

Prinse între termenul de expirare a stării de urgență și lipsa unei legi a stării de alertă care să respecte rigorile constituționale impuse de Curtea Constituțională, autoritățile s-au trezit în fața provocării de a acoperi cu măsuri anti-pandemie perioada de vineri, 15 mai, până luni 18 mai, când va intra în vigoare noua lege a stării de alertă aprobată în Parlament și promulgată vineri de președintele Klaus Iohannis. Astfel, joi noapte, au decretat starea de alertă, însă restricțiile și măsurile anunțate plutesc în incertitudine juridică, au explicat specialiști în drept pentru Europa Liberă.

Nu există sancțiuni, sunt o serie de măsuri mai degrabă ca recomandări.
prof. drept constituțional Ștefan Deaconu


Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență (CNSSU), un organism administrativ condus de joi de primul-ministru Ludovic Orban, are puterea de a declanșa și gestiona starea de alertă, dar nu poate decreta restricții ale drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Conform deciziei Curții Constituționale, acest lucru se poate face doar printr-o lege inițiată în Parlament. Cu toate acestea, joi noapte, Comitetul nu a ținut cont de acest lucru și a anunțat restricții. Totuși, în hotărârea CNSSU nu există sancțiuni pentru nerespectarea lor.

Ce fel de restricții sunt ele atunci?

Cel puțin până luni, juridic vorbind, mai ales restricțiile aplicabile persoanelor pot fi interpretate ca niște recomandări, consideră profesorul de drept constituțional Ștefan Deaconu, fost consilier prezidențial la Departamentul Constituțional Legislativ al Președinției.

Eu le-am interpretat ca pe niște măsuri de recomandare pe care autoritățile le fac către cetățeni, de a purta mască, de a nu se deplasa în exteriorul localităților decât pentru situații care necesită urgența. Nu există sancțiuni, sunt o serie de măsuri mai degrabă ca recomandări, pentru că neputând sancționa, practic rămâne la latitudinea fiecărei persoane să le respecte”, a explicat Deaconu, pentru Europa Liberă.

Restricțiile anunțate joi noapte de CNSSU nu au o bază legală, mai explică Ștefan Deaconu, cel puțin până când va intra noua lege în vigoare, adică luni. „Fără ea, aceste decizii luate la nivel infralegal, cu forță juridică mai mică decât a legii, nu au un temei legal. Toate măsurile de ordin administrativ trebuie luate în baza unei legi. Când va intra legea în vigoare, va exista o bază legală, inclusiv pentru sancționare”.

Și avocata Elenina Nicuț consideră că restricțiile anunțate joi noapte „sunt nelegale”.

Un act administrativ fără bază legală nu poate impune asemenea restricții. În mod normal, cine are interes procesual – restaurante, hoteluri – poate merge în contencios administrativ să atace decizia. Dar cred că de aceea nici nu au venit cu sancțiuni exprese, pentru că dacă nu ai interes procesual concret, nu poți ataca”, a explicat avocata, pentru Europa Liberă.

Și Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, consideră de asemenea că restricțiile anunțate joi noapte nu au aplicabilitate practică până luni, când noua lege a stării de alertă intră în vigoare.

În Constituție scrie, nu doar că așa a spus Curtea Constituțională, că drepturile pot fi limitate numai prin lege. Deci actele lor vor avea efectiv aplicabilitate după intrarea în vigoare a legii, pentru că nu poți să stabilești măsuri de limitare a dreptului la liberă circulație, de exemplu, decât prin lege. Câtă vreme se menține obligativitatea de a nu părăsi localitatea sau pentru cei care intră în țară – intrarea în carantină, trebuiau reglementate prin lege”, spune Zegrean, pentru Europa Liberă.

Se pot da amenzi până luni?

Că amendăm, că nu amendăm, populația trebuie să înțeleagă că este pentru interesul ei respectarea regulilor.
Raed Arafat, șeful DSU


Teoretic, da, pentru că există o mulțime de alte legi care sancționează nerespectarea unor măsuri care țin de igiena publică sau de organizarea muncii. Totuși, pentru pe restricțiile care țin de exemplu de libera circulație – ieșirea din localitate, accesul la transportul în comun, polițiștii nu pot da sancțiuni în baza simplei hotărâri de joi noapte a CNSSU, consideră experții juriști.

La normele de igienă s-ar putea folosi legislația existentă, pentru că nu înseamnă că se restrânge un drept fundamental, ci sunt niște măsuri de asigurare a igienei publice. Dar în ce privește limitarea dreptului la liberă circulație sa a întrunirilor, acolo văd o problemă, pentru că nu există o bază legală de restrângere”, consideră profesorul Ștefan Deaconu.

Și astăzi se găsesc amenzi, pe Inspecția Muncii, pe Direcțiile de Sănătate Publică”, explică avocata Elenina Nicuț cum ar putea sancționa unele abateri de la măsurile anti-pandemie autoritățile statului, însă nu pe partea de circulație a cetățenilor.

Secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a vorbit și el vineri despre subiectul amenzilor, evitând să precizeze în ce bază legală ar putea fi date. „Că amendăm, că nu amendăm, populația trebuie să înțeleagă că este pentru interesul ei respectarea regulilor”, a spus Arafat la DigiFM.

Știu că e o problemă legislativă, știu că este o problemă cu legea, cu ordonanța, cu tot, deci la acest moment trebuie să știe toată lumea – toți suntem pe fază să monitorizăm și să controlăm situația și cine vrea să încalce, se vor găsi sancțiunile care să se dea pentru cei care vor să încalce (...). Faptul că prin lege scrie aici sau nu scrie acolo - sunt soluții pentru a lua măsuri”, a mai spus Raed Arafat.

Ce urmează de luni în starea de alertă?

Ei nu pot pe de o parte să se prevaleze de sancțiunile din legea care va intra în vigoare, iar pe de altă parte să se prevaleze de legislația veche.
Elenina Nicuț, avocată


Luni, intră în vigoare noua lege a stării de alertă, cu măsuri, restricții și sancțiuni specifice, așa cum au fost decise de Parlament și promulgate de președintele Klaus Iohannis, vineri (o lege intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, conform Constituției). Totuși, nici de atunci regimul stării de alertă nu e prea clar.

Avocata Elenina Nicuț explică, pentru Europa Liberă, că starea de alertă decretată joi este acoperită de legislația deja în vigoare – OUG 21/2004. Doar că pe legea cea nouă, starea de alertă la nivel național necesită încuviințarea Parlamentului.

Legea care intră în vigoare luni este o lege specială, inclusiv pentru declararea stării de alertă pe pandemia de Covid. Se pune problema în ce măsură legea specială, ulterioară, se va aplica când alerta e declarată pe legea veche. Concluzia mea ar fi că ei vor să eludeze încuviințarea stării de alertă în Parlament și merg în primele 30 de zile pe starea de alertă decretată pe regimul general”, consideră Elenina Nicuț.

Problema este că starea de alertă decretată joi pe o lege nu „se mută” automat de luni pe noua lege. Autoritățile se văd astfel puse în postura să aleagă: ori stare de alertă cu sancțiuni, pe legea nouă, ori stare de alertă fără sancțiuni, pe legea veche.

Dacă vor să se prevaleze de legea de luni, acolo scrie starea de alertă instituită în condițiile legii. Și sunt înșiruite condițiile acolo. Ei nu pot pe de o parte să se prevaleze de sancțiunile din legea care va intra în vigoare, iar pe de altă parte să se prevaleze de legislația veche, în baza căreia au declarat starea de alertă. Ori vin luni cu hotărâre de Guvern și se supune încuviințării Parlamentului starea de alertă la nivel național, și atunci intri în legalitate perfect. Ori nu pot da sancțiunile din legea nouă”, explică avocata Elenina Nicuț.

Există vinovați pentru situația juridică în care s-a ajuns?

Trebuia să se fi grăbit să facă legea și să o trimită în Parlament, de aceea s-a ajuns în această situație.
Ștefan Deaconu, prof. drept constituțional


Au existat voci care au dat vina pe Curtea Constituțională pentru situația precipitată în care s-a ajuns. Totuși, așa cum arată și fostul președinte CCR Augustin Zegrean, înainte ca CCR să decidă ceva, Constituția României statuează fără echivoc la articolele 53 și 115 că drepturile constituționale pot fi restrânse doar prin lege și nu prin ordonanță de urgență sau alte acte administrative.

Președintele Klaus Iohannis a dat vina pe legislația învechită: „În această perioadă ne-am confruntat și cu o legislație aproape inexistentă, în orice caz insuficientă pentru o situație de criză. A trebuit să ne descurcăm pe baza a două-trei acte normative adoptate destul de neglijent în urmă cu 20 de ani. În trei decenii, nu s-a construit în România o legislație coerentă, prin care statul să poată face față inclusiv unei epidemii extinse”.

Augustin Zegrean spune că nu se poate vorbi de un „vid legislativ”, nici chiar după decizia CCR: „Legislație există, nu se poate spune că e vid legislativ. Dar ei trebuiau să adapteze această stare de alertă la legislația existentă, iar CCR a spus că acel articol care se referă a limitarea drepturilor este constituțional numai în măsura în care se face prin lege”.

Ce a bulversat lucrurile a fost decizia CCR, care a stabilit că nu se pot restrânge drepturi fundamentale decât prin lege”, arată profesorul Ștefan Deaconu. Totuși, dacă guvernul PNL s-ar fi grăbit să inițieze noua lege în Parlament, nu s-ar fi ajuns în această situație: „Trebuia să se fi grăbit să facă legea și să o trimită în Parlament, de aceea s-a ajuns în această situație”, spune Deaconu, referindu-se la faptul că prima decizie a CCR a venit miercuri, pe 6 mai, iar Guvernul a depus proiectul de lege în Parlament abia luni, 11 mai.

Facebook Forum

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG