Ucraina susține că a lovit nava amiral a Rusiei
Ministerul rus al Apărării a anunțat în noaptea de miercuri spre joi că „muniția crucișătorului Moskva a explodat ca urmare a unui incendiu pe nava de război”.
„Nava este grav avariată. Întregul echipaj a fost evacuat. Cauza incendiului este în curs de investigare”, a completat acesta.
Ucraina a afirmat însă că nava de război „Moskva” a fost lovită cu rachete Neptun fabricate în Ucraina.
Consilierul prezidențial ucrainean Oleksii Arestovici a declarat că salvatorii ruși nu au reușit să ajungă la navă, care ar fi putut avea la bord până la 510 membri ai echipajului.
„S-a confirmat că crucișătorul de rachete Moskva a mers astăzi exact acolo unde a fost trimis de către gărzile noastre de frontieră de pe Insula Șerpilor!”, a scris guvernatorul regiunii Odesa, Maksim Marchenko, în postarea sa de pe Telegram tradusă de BBC.
Referința la Insula Șerpilor este cu privire la un incident care a avut loc în prima zi a invaziei rusești, pe 24 februarie, când crucișătorul Moskva s-a apropiat de stânca din Marea Neagră, cerând ca o mică garnizoană de grăniceri să se predea imediat.
Dar polițiștii de frontieră au refuzat să facă acest lucru, iar unul dintre ei a răspuns prin radio: „Navă de război rusă, du-te dracului!”
Oficialii ucraineni au declarat inițial că toți polițiștii de frontieră au murit în atacul care a urmat la scurt timp, însă aceștia au fost luați prizonieri în Crimeea, anexată de Rusia. De atunci, incidentul a devenit un meme de război celebru în Ucraina.
Ulterior, grănicerul ucrainean care a înjurat nava de război a fost decorat de președintele Ucrainean, în urma unui schimb de prizonieri.
Nava Moskva, construită în Ucraina în anii 80
Crucișătorul Moskva are 186 de metri și a fost construit la începutul anilor 1980, în Nikolaev (oraș care acum este în Ucraina), în URSS.
A fost nava principală a clasei Atlant din cadrul Proiectului 1164 al marinei sovietice. Inițial a fost numit Slava, dar ulterior a fost redenumit Moskva (Moscova).
Armamentul principal al navei de război este reprezentat de rachetele anti-navă P-1000 Vulkan.
Crucișătorul - care a devenit nava amiral a Flotei Mării Negre în anul 2000 - a jucat un rol-cheie în timpul campaniei militare a Rusiei în Siria, care a început în 2015.
Zelenski: Rusia trebuie să caute pacea sau să părăsească comunitatea internațională
Președintele ucrainean a declarat azi noapte că Rusia ar trebui să părăsească comunitatea internațională dacă nu dorește să urmărească un acord de pace.
„Fie conducerea rusă va căuta cu adevărat pacea, fie, ca urmare a acestui război, Rusia va părăsi arena internațională pentru totdeauna”, a declarat Zelenski.
Vorbind despre intensificarea loviturilor Rusiei în est și în sud, el a spus: „Toată această activitate febrilă a ocupanților mărturisește în primul rând nesiguranța lor”.
„La faptul că, chiar și cu stocuri semnificative de echipament militar sovietic și un număr semnificativ de soldați... trupele rusești se îndoiesc de capacitatea lor de a ne rupe, de a rupe Ucraina. Ei bine, noi facem totul pentru a le justifica îndoielile”, a completat președintele Ucrainei, potrivit BBC.
De asemenea, el a reiterat apelul său pentru un embargo total asupra petrolului rusesc, spunând: „Nu este nevoie de un embargo total: Uniunea Europeană trebuie să înceteze să mai sponsorizeze mașina militară a Rusiei”.
Zelenski și-a exprimat recunoștința față de Joe Biden, după ce președintele SUA a promis un alt transport masiv de arme către Ucraina, în valoare de 800 de milioane de dolari.
Emmanuel Macron, criticat de președintele Ucrainei pentru că a refuzat să numească „genocid” acțiunile Rusiei
Volodimir Zelenski a denunțat refuzul președintelui francez Emmanuel Macron de a numi crimele din Ucraina ca fiind „genocid”, dar și referirea sa la ruși ca fiind un popor „înfrățit” cu cel ucrainean.
„Astfel de lucruri sunt foarte dureroase pentru noi, așa că voi face cu siguranță tot posibilul pentru a discuta această problemă cu el”, a declarat Zelenski la o conferință de presă, alături de președinții din Polonia și statele baltice, relatează The Guardian.
Franța și Germania au refuzat miercuri să repete acuzația președintelui american Joe Biden potrivit căreia Rusia ar fi comis un „genocid” împotriva ucrainenilor, avertizând că escaladările verbale nu vor ajuta la încheierea războiului.
Un oficial de rang înalt al SUA ar putea călători la Kiev
Statele Unite iau în calcul trimiterea unui oficial de nivel înalt pentru a se întâlni cu Volodimir Zelenski la Kiev, pentru a arăta sprijinul față de Ucraina, ca urmare a multor lideri europeni care au vizitat deja capitala ucraineană.
Politico relatează că o decizie încă nu a fost luată, întrucât nu a fost stabilită persoana care să meargă în Ucraina. Publicația mai scrie că o eventuală vizită nu va fi anunțată, din motive de securitate.
Președintele Joe Biden și vicepreședintele Kamala Harris rămân candidați pentru a reprezenta SUA în capitala ucraineană, deși este mult mai probabil ca un membru al cabinetului, precum secretarul de stat Antony Blinken sau secretarul apărării Lloyd Austin, să călătorească la Kiev.
Atât Joe Biden, cât și Kamala Harris au călătorit recent în Polonia, țară vecină cu Ucraina.
În ultimele săptămâni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul britanic Boris Johnson au călătorit la Kiev, în timp ce liderii Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei s-au întâlnit miercuri cu Zelenski.
