Experții medicali Mihai Bran, psihiatru, și Florin Scărlătescu, neurolog, au fost cooptați în echipa de cercetare de la IICCMER (Insititul de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc) care vrea să afle ce s-a întâmplat în căminele în care au fost internați în perioada comunistă copiii cu dizabilități psihice și fizice.
Așa au ajuns în posesia a 112 foi de observație medicală a copiilor internați în căminul-spital nr. 4, de la Plătărești, județul Călărași.
Opinia lor medicală era necesară pentru denunțul penal prin care istoricii IICCMER vor să convingă procurorii că la Plătărești a fost exterminare în masă dirijată de regimul comunist și pusă în aplicare de angajații instituției.
Secția pentru copii a Căminului-spital de la Plătărești a fost deschisă în 1978. Din cei 881 de copii internați aici până în 1991, 463 au murit. Europa Liberă a scris despre acest caz aici:
Unele dintre fișele copillor internați, studiate de către cei doi medici, nu erau lizibile, altele erau incomplete. Chiar și în aceste condiții, experții și-au putut da seama că ceea ce se întâmpla în căminele - spital nu era conform cu o practică medicală obișnuită, nici măcar la nivelul standardelor din România comunistă a anilor 80.
Ce a atras atenția au fost cauzele de deces. „Sunt cumva copy-paste”, explică medicul psihiatru Mihai Bran.
„Există perioade când pacienții decedau exclusiv prin infecții pulmonare, prin bronho-pneumonii, după care, dintr-o dată, următorul lot, următoarea perioadă, pacienții decedează prin status epilepticus. Înțelegem faptul că se poate deceda prin status epilepticus, dar acest lucru nu ar trebui să se întâmple sau nu ar fi trebuit să se întâmple într-o pondere atât de mare”, explică Mihai Bran.
În foile de observație apar inadvertențe legate de gradul de dizabilitate al celor internați. Copiii care, în leagănele din care proveneau, se deplasau fără sprijin -conform foilor de observație - ajung, imediat după ce sunt internați la Plătărești, nedeplasabili.
„La fel, anumite diagnostice, dar și tratamente aplicate acestor pacienți nu sunt corespunzătoare cu diagnosticul pus”, mai spune Bran.
Copiii erau lipsiți de supraveghere și îngrijire. Mai multe foi de observație consemnau că aveau arsuri sau că fuseseră opăriți. Unii au fost tratați și apoi transferați către alte centre.
La Plătărești ajungeau, conform fișelor medicale, și copii febrili sau cu boli infecțioase, care mureau la câteva zile de la internare. Era practic un loc unde nimeni nu trăgea pe nimeni la răspundere.
„Toate aceste aspecte cumva ne pun semne de întrebare legate de standardul de îngrijire la momentul respectiv. Atât din punct de vedere medical, cât și din punct de vedere al îngrijirii pe care ar fi trebuit să-l aibă acești copii din partea respectivei instituții”, afirmă Bran.
Istoric - copiii erau bătuți, înfometați și abuzați
Istoricul Florin Soare a început acum șapte ani cercetarea căminelor-spital care au funcționat în România comunistă începând cu anii '50.
A văzut zeci de mii de file de dosare și fișe medicale, a săpat în arhivele spitalelor, ale direcțiilor de muncă sau de protecția copilului în căutarea de dovezi. A trăit dezamăgirea închiderii, de către procurorul Marius Iacob, a Dosarului Siret, din lipsă de probe.
Despre Cazul Siret, Europa Liberă a scris aici:
Pentru cazul Plătărești, echipa cu care lucrează Florin Soare a reușit să strângă suficiente dovezi care probează cruzimea cu care erau tratați copiii internați în căminul-spital.
„Erau ținuți în condiții insalubre, erau subnutriți, subdezvoltați, erau bătuți, erau legați, erau tranchilizați, erau înghețați la propriu de frig. Iarna avem nenumărate, nu doar mărturii, dar avem documente în care personalul medical, chiar conducerea spitalului, recunoaște că mortalitatea din anul respectiv s-a datorat exclusiv frigului din saloane”, explică Florin Soare.
Iarna, temperatura din saloanele spitalului Plătărești era de 6-7° Celsius. „Pornind de la rata incredibil de mare a mortalității - vorbim de peste 50% -și de la faptul că cea mai mare parte a celor care au decedat aici au murit din cauza condițiilor existente, putem susține cu argumente această ipoteză a unui regim de exterminare la Plătărești”, spune Soare.
Istoricii-anchetatori de la IICCMER au trimis pe 12 decembrie, la Parchetul General, Dosarul Plătărești. Are 1.500 de pagini. Alte 10.000 de fișe medicale care susțin spusele istoricilor vor ajunge în perioada următoare la Parchet. În denunț este lista tuturor celor care, de-a lungul celor 13 ani de existență a căminului-spital Plătărești, ar fi trebuit să răspundă de sănătatea și viața copiilor.
Directorul IICCMER, Daniel Șandru, cere ca toate cele cinci dosare privind spitalele-cămin trimise de Insitutut la Parchet să fie reunite într-unul singur pentru că este vorba despre același program de exterminare.
Până acum, IICCMER a documentat cazurile spitalelor-cămin Siret (jud. Suceava), Cighid (jud. Bihor), Plătărești (jud. Călărași), Sighet (jud. Maramureș) și Păstrăveni (jud. Neamț).
„Societatea românească nu mai poate purta şi această povară istorică după sine. Sunt deja prea multe: represiunea din anii ’50 – ’60, torţionarii, represiunea din anii ’70 – ’80, Dosarul Revoluţiei, Dosarul Mineriadei. Astea, toate, în condiţiile în care avem o tendinţă nostalgică, bazată pe ignoranţă şi pe minciuni, în creştere, după epoca Ceauşescu, după epoca în care eram, vezi Doamne, suverani şi independenţi.
Comunismul a fost condamnat formal în România, ca regim ilegitim şi criminal. Nu putem continua să discutăm în termeni abstracţi despre un «sistem», pentru că în spatele acestui sistem au stat oameni, cu nume şi prenume. Procurorii îi au acum în acest dosar. Îi rugăm să treacă la treabă!”, a declarat în cadrul conferinței de presă referitoare la denunțul de la Plătărești, Daniel Șandru, președintele IICCMER.