Papa Francisc a vorbit despre libertatea și milostivenia celor șapte episcopi greco-catolici, despre suferința prin care ei, dar și românii în general au trecut în timpul regimului comunist, din cauza credinței și religiei la care nu au vrut să renunțe. Suveranul Pontif a vorbit și despre iertare, o atitudine pe care episcopii martiri au avut-o către torționarii lor – „o invitație făcută tututor să învingem ranchiuna prin caritate și iertare, trăind în mod coerent și curajos credința creștină”.
Cele mai importante mesaje din predica Papei Francisc la Blaj, ținută după beatificarea celor șapte episcopi greco-catolici martiri, care au murit sau au fost deținuți în închisorile comuniste de la Sighet și Gherla:
- Astfel sunt împotrivirile şi ostilităţile care se nasc în inima omului atunci când în centru, în loc să fie persoanele, sunt puse interesele particulare, etichetele, teoriile, abstracţiile şi ideologiile, care, pe unde trec, nu fac altceva decât să orbească totul şi pe toţi.
- În schimb, logica Domnului este diferită: departe de a se ascunde, în lipsa de acţiune sau în abstracţie ideologică, caută persoana, cu chipul său, cu rănile sale şi cu istoria sa. Îi vine în întâmpinare şi nu se lasă înşelat de discursuri ce nu sunt în măsură să dea întâietate şi să pună în centru ceea ce este important cu adevărat.
- Aceste ţinuturi cunosc bine ceea ce înseamnă suferinţa oamenilor atunci când greutatea ideologiei sau regimului este mai puternică decât viaţa şi se pune deasupra a toate, ca normă a vieţii înseşi şi a credinţei persoanelor, când capacitatea de decizie, libertatea şi spaţiul pentru creativitate este redus şi de-a dreptul eliminate.
- Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi distrugerea aceluia care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante. Îi avem în minte, în mod deosebit, pe cei şapte Episcopi Greco-catolici pe care am avut bucuria să-i proclam Fericiţi. În faţa persecuţiei aprige din partea regimului, ei au dat dovadă de o credință și de o iubire pentru poporul lor. Cu mare curaj și tărie interioară au acceptat să fie supuși la o dură detenție și la tot felul de cruzimi, decât să renege apartenența la iubita lor bierserică.
- Acești Păstori, martiri ai credinței, au recâștigat și au lăsat poporului român o prețioasă moștenire pe are o putem sintetiza în două cuvinte libertate și milostivenie.
- Gândindu-mă la libertate, nu pot să nu remarc faptul că celebrăm această Dumnezeiască Liturghie pe Câmpia Libertății. Acest loc semnificativ evocă unirea Poporului dumneavoastră care s-a realizat în divinitatea exprimărilor religioase: aceste lucru constituie un patrimoniu spiritual care îmbogățește și caracterizează cultura și identitatea națională română.
- Noii Fericiți au suferit și și-au sacrificat viața, opunându-se unui sistem ideologic tiran și coercitiv în ceea ce privește drepturile fundamentale ale persoanei umane. În aceea perioadă de tristă amintire, viața comunității catolice era pusă la grea încercare de regimul dictatorial și ateu: toți episcopii și mulți credincioși ai Bisericii Greco Catolice și ai Bisericii Catolice de Rit Latin au fost prigoniți și condamnați la închisoare.
- Un alt aspect al moștenirii spirituale a noilor Fericiți este milostivenia. Tenacitatea în a profesa fidelitatea lui Cristos era însoțită în ei de o dispozișie la martiriu fără cuvinte de ură pentru prigonitori, față de care au demonstrat o blândețe considerabilă.
- Această atitudine de milostivire faţă de torționari este un mesaj profetic, deoarece se prezintă astăzi ca o invitație făcută tututor să învingem ranchiuna prin caritate și iertare, trăind în mod coerent și curajos credința creștină.
- Dragi frați și surori, chiar și astăzi reapar noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună și să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiții ale lor culturale și religioase.
- Colonizările ideologice disprețuiesc valoarea persoanei, a vieții, a căsătoriei și a familiei și dăunează prin propuneri distrugătoare, atee, ca și cele din trecut, în mod deosebit tinerilor noștri și copiilor, lăsându-i fără rădăcini din care să poată crește.
- Sunt voci care, semănând teamă și diviziune, vor să șteargă și să îngroape cea mai prețioasă moștenire pe care ținuturi au văzut-o născându-se. Mai gândesc, de exemplu, la edictul de la Turda, din 1586, care sancționa orice fel de radicalism, promovând un act de violenț religioasă, fiind unul dintre primele cazuri din Europa de acest tip.
- Aș dori să vă încurajez să duceți lumina Evangheliei la contemporanii noștri și să continuați să luptați ca acești fericiți împotriva acestor noi ideologii care apar.
- Să fiți mărturisitori ai libertății și ai milostivirii, făcând să prevaleze fraternitatea și dialogul asupra diviziunilor, încrementând fraternitatea de sânge, care își găsește originea în perioada de suferință în care creștinii, divizați în decursul istoriei, s-au descoperit a fi mai apropiați și mai solidari. Să vă însoțească pe drumul vostru ocrotirea maternă a Preacuratei Fecioare Maria și mijlocirea noilor Fericiți.
Facebook Forum