Linkuri accesibilitate

Papa Francisc împacă România cu trecutul, la Blaj. Cine sunt cei 7 episcopi martiri beatificați


Papa Francisc, lângă o icoană care îi arată pe cei șapte episcopi martiri.

Ceremonia de beatificare a 7 episcopi greco-catolici români, morți în închisorile comuniste, a avut loc pe Câmpia Libertății, la Blaj. Venit aici, Papa Francisc încearcă o împăcare a României cu o parte neagră a trecutului ei, pe care Biserica Ortodoxă a ratat-o.

Peste 100.000 de persoane au participat la slujba de beatificare ținută de Papa Francisc pe Câmpia Libertății, la Blaj, acolo unde în 1848 a avut loc un moment istoric pentru România – adunarea românilor din Transilvania, în timpul Revoluției de la 1848, unde s-a cerut unirea cu restul principatelor românești și unde s-a semnat o proclamație, în prezența unor lideri revoluționari precum Avram Iancu, care a dus la acordarea de drepturi românilor din Transilvania.

Papa Francisc realizează un nou moment cu încărcătură istorică, 171 de ani mai târziu, prin faptul că îi beatifică pe 7 episcopi greco-catolici români, care au murit în închisorile comuniste, refuzând să renunțe la credința și religia lor. Împăcarea cu trecutul comunist și cu prigonirea celorlalte culte decât cel ortodox nu a fost niciodată asumată pe deplin de Biserica Ortodoxă Română.

Libertate și milostivire sunt cele două cuvinte prin care Papa Francisc a descris „moștenirea” lăsată de cei șapte episcopi greco-catolici români, beatificați astăzi la Blaj.

„Voi aţi suferit din cauza discursurilor şi acţiunilor bazate pe discreditare, care duceau până la expulzarea şi la distrugerea celui care nu putea să se apere şi reduceau la tăcere vocile disonante”, a spus Papa Francisc, despre cei șapte episcopi greco-catolici care au murit în închisorile comuniste.

„Cu mare curaj şi cu tărie interioară, au preferat să sufere o dură detenţie şi orice fel de tortură decât să îşi renege apartenenţa la iubita lor Biserică. Aceşti păstori, martori ai credinţei, au recâştigat şi au lăsat poporului român o preţioasă moştenire pe care o putem sintetiza în două cuvinte: libertate şi milostivire”, a afirmat Papa Francisc.

Cei șapte episcopi vor fi incluși chiar de astăzi în calendarul religios greco-catolic. Este vorba despre Valeriu Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hossu.

Beatificarea lor reprezintă doar prima etapă din canonizare, adică ceea ce popular se numește a deveni „sfinți”.

Cine sunt cei șapte episcopi martiri, beatificați de Papa Francisc:

  • Vasile Aftenie (1899-1950): episcop vicar general pentru Bucureşti şi Vechiul Regat. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. În urma violenţelor fizice şi psihice suferite în timpul celor 10 luni de anchetă, la 25 martie 1950 a suferit un accident cerebral (o hemipareză). A murit în 10 mai 1950, în spitalul închisorii Văcăreşti.​
  • Valeriu Traian Frenţiu (1875-1952): episcop de Oradea. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948, odată cu ceilalţi episcopi greco-catolici. Alături de aceştia, a fost dus mai întâi în vila patriarhală din Dragoslavele, apoi la Mănăstirea Căldăruşani. În 1950, a fost închis la Sighet. A murit la 11 iulie 1952, în închisoarea Sighet.​
  • Ioan Suciu (1907-1953): administrator apostolic al Mitropoliei Blajului. La 25 mai 1940 a fost numit episcop auxiliar de Oradea. A fost arestat de două ori în 1948, în timpul unor vizite pastorale. A fost arestat pentru a treia oară în 27/28 octombrie 1948. La 26 octombrie 1950 a ajuns la închisoarea de la Sighet, unde a murit pe 27 iunie 1953, fiind bolnav și neputând să facă față regimului de lagăr comunist.​
  • Tit Liviu Chinezu (1904-1955): a fost consacrat episcop în clandestinitate. În 1946, a fost numit protopop de Bucureşti. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. A fost consacrat în secret episcop la 25 aprilie 1949, la Mănăstirea Căldăruşani. În 25 mai 1950, a fost închis la Sighet, unde a murit la 15 ianuarie 1955.​
  • Ioan Bălan (1880-1959): a fost episcop de Lugoj. A fost arestat la 29 octombrie 1948. A fost încarcerat în închisoarea de la Sighet, între 1950 şi 1954. După eliberare din închisoare, începând din august 1956, a fost ţinut în domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Ciorogârla. A murit la 4 august 1959.
  • Alexandru Rusu (1884-1963): a fost episcop de Maramureş. A fost arestat la 29 octombrie 1948. Între 1950 şi 1954 a fost încarcerat la Sighet. După eliberare din închisoare, la 4 ianuarie 1955 a fost plasat în domiciliu obligatoriu la mănăstirile Curtea de Argeş, Ciorogârla şi Cocoş. A fost din nou arestat la 30 decembrie 1956 şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă, sub acuzaţia de înaltă trădare. Timp de şase ani şi jumătate, episcopul Alexandru Rusu a trecut prin închisori cu regim foarte dur (Gherla, Piteşti, Dej). În urma condiţiilor de detenţie, a murit de septicemie în spitalul închisorii de la Gherla, la 9 mai 1963.
  • Iuliu Hossu (1885-1970): episcop de Cluj-Gherla. A fost arestat în noaptea de 28/29 octombrie 1948. Între anii 1950 şi 1954, a fost întemniţat la Sighet. După eliberare, începând din august 1956, a fost izolat la Mănăstirea Căldăruşani. A murit la 28 mai 1970.
DOCUMENTAR VIDEO. „Biserica Tăcerii”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:22:04 0:00

Beatificarea, un proces care a durat 20 de ani

„Este adevărat că procesul de beatificare s-a desfăşurat pe o perioadă de două decenii, înfruntând dificultăţi, analizând un volum imens de documente de arhivă, dar pentru noi, cei din Biserica Greco-Catolică, jertfa acestor episcopi era binecunoscută”, a explicat preotul greco-catolic Cristian Barta, pentru Agerpres.

„Nu trebuie să uităm faptul că cei şapte episcopi greco-catolici au murit din cauza faptului că au refuzat să facă orice compromis cu puterea sovietică, cu puterea comunistă, cu o putere care dorea să separe Biserica Greco-Catolică de Sfântul Scaun Apostolic al Romei”, a mai spus vicarul general, care spune că, în 1948, în România erau peste 1,5 milioane de credincioşi greco-catolici.

Beatificarea celor șapte martiri a fost dorită încă de pe vremea Papei Ioan Paul al II-lea, atunci când a venit în România, acum 20 de ani, însă procesul bisericesc pentru beatificare a fost unul de durată.

Biserica Ortodoxă Română nu se împacă cu trecutul

Patriarhul Daniel s-a folosit de vizita Papei, într-un exercițiu de imagine, refuzând încă de la început un dialog ecumenic. A fost ratat din nou momentul închiderii dramaticului dosar al greco-catolicilor care au fost trădați și aruncați în închisorile comuniste cu ajutorul dat de BOR, după cum a arătat Europa Liberă într-o analiză a primirii Papei Francisc de către Patriarhul Daniel.

„Să nu uităm că Biserica Greco-Catolică a opus comunismului o rezistență fermă și că mulți ierharhi ai acesteia au plătit chiar cu viața în temnițele și lagărele comuniste, în timp ce mulți ierharhi ortodocși colaborau liniștiți cu regimul. Nu e numai vorba de restituirea bunurilor, dar BOR trebuie să-și accepte trecutul și să ceară Bisericii Greco-Catolice scuze sincere. Numai așa BOR va fi în stare să se transforme într-o forță constructivă pentru integrarea europeană a României în Europa. Până acum, observăm cu mare regret că BOR n-a jucat un rol constructiv în acest sens. Păcatul istoric - distrugerea Bisericii Greco-Catolice ca biserică frățească creștină - stă în calea unei apropieri sincere”, a explicat istoricul austriac Oliver Jens Schmitt, într-un interviu pentru Europa Liberă.

VIDEO. Papa Francisc la București. Ce nu s-a văzut la televizor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:22 0:00

Tronul Papei Francisc, făcut din lemn de la închisorile Sighet și Gherla

Papa Francisc a ținut slujba de beatificare a celor șapte episcopi greco-catolici martiri de pe un tron arhieresc, construit special la Sibiu, din lemn cules din pușcăriile comuniste de la Sighet și Gherla, acolo unde au fost încarcerați cei șapte clerici, unii dintre ei murind din cauza regimului de exterminare comunist.

La construcția tronului s-a folosit lemn patinat, lemn de stejar românesc, aur și catifea albă, conform preotului greco-catolic Cristian Barta, responsabil de comunicare pentru vizita Papei Francisc la Blaj.

„Privit din lateral, brațul scaunului reprezintă o sugestie abstractă, care ne trimite cu gândul la geamul-vizor cu gratii (tot în număr de 7), prin care spiritul caută libertatea și speranța, îl caută și îl întâlnește pe Dumnezeu”, explică preotul.

Tronul a fost realizat de artistul și designerul sibian Andu Mărginean, într-o fabrică de mobilă de la Sibiu. Artistul realizează mobilă pentru hoteluri de lux din România și pentru firme de mobilier din România și Italia.

Facebook Forum

Multimedia

Meleșcanu confirmă negocierile cu Dăncilă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:01 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG