Linkuri accesibilitate

Mesaje antisemite ale AUR. De ce trebuie să studieze elevii despre Holocaust


Liderii AUR vorbesc de „experimente ideologice” asupra copiilor din România și consideră Holocaustul o „temă minoră” care nu merită ridicată la „rangul” de materie de studiu. Imagine cu co-președinții AUR din 14 aprilie 2021.
Liderii AUR vorbesc de „experimente ideologice” asupra copiilor din România și consideră Holocaustul o „temă minoră” care nu merită ridicată la „rangul” de materie de studiu. Imagine cu co-președinții AUR din 14 aprilie 2021.

Ambasada Israelului și Institutul „Elie Wiesel” au condamnat derapajele AUR care consideră că studierea Holocaustului este o „temă minoră” a cărei introducere ca materie de studiu subminează calitatea învățământului.

Analiștii consideră, însă, că declarațiile liderilor AUR reprezintă o provocare pentru a-și atrage sancțiunile pe care legea le impune, pentru a se putea victimiza, dar și o strategie pentru sporirea bazinului electoral.

Ambasadorul Israelului în România, David Saranga, a condamnat „afirmațiile jignitoare” ale AUR, care „minimizează tragedia Holocaustului” și care califică genocidul din timpul Holocaustului drept o „temă minoră” de abordat în sistemul educațional din România.

„Am susținut constant că informarea justă și obiectivă asupra ororilor care s-au petrecut în timpul Holocaustului din România este necesară pentru a evita ca astfel de tragedii să se repete. Noua generație trebuie să cunoască în profunzime aceasta pagină neagră din istoria omenirii, astfel încât să înțeleagă că antisemitismul, xenofobia și intoleranța nu își au locul în societatea de astăzi și că acestea contravin valorilor democratice și europene însușite de România”, spune ambasadorul David Saranga într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook.

Ambasadorul Israelului în România consideră că negarea Holocaustului reprezintă un atac la democrație
Ambasadorul Israelului în România consideră că negarea Holocaustului reprezintă un atac la democrație

Diplomatul consideră că, dimpotrivă, legea privind introducerea disciplinei şcolare „Istoria Evreilor. Holocaustul”, adoptată de Parlamentul României și promulgată recent de Klaus Iohannis, le „oferă elevilor prilejul de a înțelege acest episod crunt, dar și importanța compasiunii.”

Ambasadorul Saranga spune că afirmațiile de acest gen „constituie o dovadă fățișă fie a lipsei de asumare, fie a ignoranței” și atrage atenția că ele se încadrează în chiar definiția negării Holocaustului emisă de Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), aceeași instituție care a adoptat definiția antisemitismului în timpul președinției române.

Diplomatul este convins că „poporul român va alege adevărul istoric în defavoarea discursului antisemit.”

Cristian Pîrvulescu: Acțiune strategică, deliberată pentru mărirea bazinului electoral

Pentru politologul Cristian Pîrvulescu, declarațiile liderilor AUR nu sunt simple elemente discursive și demagogice.

Ele fac parte, spune expertul, dintr-un program asumat și dintr-o tactică de comunicare care vizează, pe de o parte, provocarea autorităților, iar, pe de altă parte, pentru stimularea antisemitismului, rasismului, antidemocratismului la români.

În opinia sa, acțiunea AUR este inspirată din arsenalul lui Jean-Marie Le Pen, om politic francez, de extremă dreaptă.

În 1987, Jean Marie Le Pen a făcut o declarație controversată pentru care a fost și condamnat. A spus despre camerele de gazare naziste că nu sunt decât un simplu detaliu al istoriei și a reluat această declarație de nenumărate ori. Chiar și peste ani a spus că nu regretă în niciun fel această declarație, pe baza căreia - spune politologul - „și-a consolidat imaginea de politician franș”.

Declarația AUR, despre care Cristian Pîrvulescu spune că aparține mai degrabă lui Claudiu Târziu decât lui George Simion, se adresează „antisemitismului difuz românesc foarte prezent mai ales în zonele fundamentalist ortodoxe”, tocmai din aceleași considerente cu ale lui Le Pen.

Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că declarația AUR este una strategic provocatoare
Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că declarația AUR este una strategic provocatoare

Din acest punct de vedere, spune Pârvulescu, linia ideologică este una clară, provocatoare, în încercarea de a victimiza AUR, dar și de a lărgi bazinul electoral al partidului.

„Pe de o parte, George Simion prin atitudinile gregare și violente încearcă să oblige autoritățile să reacționeze, pentru că situația devine de nesusținut. Pe de altă parte, Claudiu Târziu, cu acest gen de declarații care sfidează legislația românească, merge într-o asemenea direcție. Probabil că AUR înțelege că a atins un plafon (electoral - n.r) și vrea să depășească acest plafon”, spune Cristian Pîrvulescu.

Pe de altă parte, acesta este momentul în care se face distincția între susținătorii religioși ai AUR, explică politologul.

„Este și o declarație care separă apele între neoprotestanți și fundamentaliștii ortodocși, pentru că, pentru neoprotestanți, care au votat AUR și care au fost alături de AUR inclusiv în manifestațiile antivacciniste, antisemitismul este o linie roșie din motive religioase: revenirea lui Hristos se va face la Ierusalim iar Ierusalimul trebuie să fie în acel moment evreiesc. Este motivul pentru care aceste curente în Statele Unite ale Americii au inițiat și sprijinit mutarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim.”

Institutul „Elie Wiesel”: A nega Holocaustul înseamnă să negi democrația

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” condamnă „manifestările negaționiste ale partidului extremist AUR”, cu trimitere la declarațiile unuia dintre liderii săi care „protejat de imunitatea parlamentară, a catalogat Holocaustul din România drept o „simplă lecție” sau o „temă minoră” în sistemul educațional.”

„Genocidul, distrugerea unei comunități pe criterii etnice să fie oare un subiect minor ce poate fi expediat în cadrul unei lecții în sistemul educațional?”, se întreabă retoric Institutul „Elie Wiesel”.

Gestul simbolic de asumare a responsabilității guvernului Ion Antonescu pentru exterminarea a peste 300 mii de evrei și 11 mii de romi, de către președinția și guvernul României începând cu 2004 „a reprezentat o contribuție importantă la aderarea României la NATO și UE”, spun reprezentanții institutului.

Aceștia atrag atenția că negarea Holocaustului „în spatele imunității parlamentare, nu face decât să întrețină ura antisemită, ale cărei consecințe politice au dus la Holocaust” și că „a nega Holocaustul este o expresie clară de a nega democrația.”

Istoricul Adrian Cioflâncă: Istoria Holocaustului este parte din istoria României

Pentru istoricul Adrian Cioflâncă declarațiile AUR nu sunt o surpriză.

„Era o numărătoare inversă până când domnul Claudiu Târziu și alții din AUR să cedeze tentației de se referi la tema Holocaustului și a antisemitismului (...). Știm că acesta este modul de a gândi al multora din AUR, în cheie negaționistă și care se referă la istoria națională a României, pentru că istoria Holocaustului este parte din istoria României.”

Faptul că studiul Holocaustului nu a fost integrat până acum în cursurile de istorie modernă, contemporană, în licee și în facultățile de istorie reprezintă pentru istoric „un accident istoric scandalos care se explică prin cei 45 de ani în care am trecut printr-o dictatură comunistă în care secretul era regula, în care cercetătorii erau opriți de la a face cercetare academică în condiții de libertate, documentele erau închise în arhive.”

Istoricul spune că arhivele s-au deschis cu greu, abia în ultimii 15 ani și că abia se adună informațiile despre participarea instituțiilor din România la persecutarea și uciderea evreilor, despre participarea Mișcării Legionare la violențele antisemite.

„Este important să învățăm despre Holocaust, este o discuție despre democrație, despre cum poate fi apărată, despre valorile și libertățile care stau la baza democrației. Iar reacția trebuie să fie puternică la declarații de acest fel pentru că nu este o simplă declarație punctuală, ci un atac la democrație, pentru că despre asta e vorba în povestea Holocaustului: când un stat se îndreaptă pe motive ideologice împotriva unui segment din populația civilă cu drepturi cetățenești ca ale tuturor celorlalți și decide să-l persecute.”

În opinia sa, instituțiile statului român ar trebui să se sesizeze împotriva acestui gen de declarații și să le sancționeze, cu echilibru, fără să dea ocazia liderilor AUR să se martirizeze.

AUR nu se află la primul derapaj

În contextul suspendării olimpiadei la română și la alte discipline din cauza pandemiei, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a vorbit, într-un comunicat emis luni, de „experimente ideologice” asupra copiilor din România și de o „acțiune sistematică de subminare a calității învățământului din România prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecții în cadrul materiilor existente (ex. educație sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanței acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generații.”

Partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu nu se află la primul derapaj de acest gen.

În februarie trecut, senatorul AUR Sorin Lavric i-a adus un omagiu în Parlament lui Valeriu Gafencu, fost membru al Mișcării Legionare, care a incitat, cu pistolul în mână, în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941 elevi din liceele ieșene pentru a se alătura tentativei de lovitură de stat.

„După interzicerea Mișcării Legionare, a fost condamnat la închisoare pentru că a militat pentru reactivarea acestei mișcări fasciste", amintesc reprezentanții Institutului „Elie Wiesel".

AUR l-a susținut pentru funcția de premier pe Călin Georgescu, simpatizant asumat al lui Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

În iulie 2016, Claudiu Târziu a participat la o conferință organizată de șeful Mișcării Legionare, Șerban Suru, unde s-a pozat cu el și soția sa, scrie G4Media.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG