Linkuri accesibilitate

MI6 și spionii ruși | Expert: Spionii nu acționează doar sub acoperirea ambasadelor, ci și a firmelor din energie


Mai multe state europene au decis, după începerea războiului, să expulzeze diplomați ruși, care au fost acuzați de spionaj.
Mai multe state europene au decis, după începerea războiului, să expulzeze diplomați ruși, care au fost acuzați de spionaj.

Șeful Serviciului de Informații Externe al Marii Britanii, Richard Moore, crede că Rusia a pierdut „jumătate” din capacitatea de a spiona în Europa, după expulzarea a peste 400 de ofițeri de informații ruși sub acoperire.

Șeful MI6 a spus, la CNN, că avântul Rusiei în Ucraina ar fi „pe cale să se epuizeze”, din cauza că duce lipsă de militari, iar cei care sunt au un apetit scăzut pentru război. În schimb, moralul trupelor ucrainene este în creștere, mai ales datorită armelor venite din vest și contraofensivei demarate.

Expertul în securitate Silviu Nate, conferențiar universitar și directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, precizează că nu există o cuantificare clară a spionajului rus de pe teritoriul european.

„MI6 este un serviciu prestigios și recunoscut în întreaga comunitate de intelligence din lume și, evident punctele de vedere lansate de Richard Moore sunt bine întemeiate. Dar este greu de cuantificat care este în realitate numărul real al agenților ruși pe teritoriul Europei. De ce? Pentru că aceștia nu operează doar sub acoperirea ambasadelor, știm că Rusia continuă să sprijine activități de spionaj și prin intermediul companiilor energetice”, arată expertul în securitate.

Expertul Silviu Nate spune că există interesul ca războiul să se termine până la finalul anului
Expertul Silviu Nate spune că există interesul ca războiul să se termine până la finalul anului

Acesta spune că, de-a lungul timpului, Kremlinul a creat o profundă interdependență cu anumite state din Europa prin intermediul companiilor cu caracter strategic afiliate Rusiei.

„La începutului lui iunie, când UE a impus un nou pachet de sancțiuni, primul ministru maghiar Orban a obținut o derogare pentru conductele de petrol și gaz în schimbul aprobării embargoului petrolier de către UE. Mai mult decât atât, a invocat potențiala utilizare a dreptului de veto de către Ungaria condiționând UE să îl exclusă pe patriarhul Kiril din pachetul de sancțiuni”, a mai spus Silviu Nate, care completează că Federația Rusă folosește vectorii instituționali și resursele bisericii ortodoxe pentru a susține spionajul rus pe teritoriul european.

„Și nu numai! De exemplu, există o puternică neîncredere și temere sădită între China și Rusia privind așezămintele ruse pe teritoriul chinez. Deci aici avem de a face cu o întreagă rețea destul de bine documentată”, arată Silviu Nate.

Provocările neconvenționale în spionajul rusesc în Europa

În plus, mai spune expertul, energia este o provocare pe teritoriul UE.

„Germania și-a creat o puternică dependență de Rusia de-a lungul timpul, și practic a subminat anumite proiecții geopolitice la nivel European, punând interesul național mai presus”, subliniază expertul.

Criza politică din Italia, provocată de boicotul Mișcării Cinci Stele, grup denumit și „prietenii lui Putin”, și deplasare zilele acestea a ministrului de externe al Ungariei s-a deplasat la Moscova pot fi încadrate tot la o provocări neconvenționale.

„Eu cred că aceste lucruri sunt alimentate inclusiv de rețele de spionaj rusesc care încă mai sunt active, chiar dacă sunt slăbite”, arată Silviu Nate.

Expertul în securitate subliniază că declarațiile șefului MI6, conform căruia armata rusă nu mai are așa mult avânt în Ucraina, sunt susținute de faptul că armata ucraineană a distrus multe multe puncte logistice importante ale armatei ruse de pe teritoriul Ucrainei, în special depozite de armament. Contraofensiva poate genera demoralizarea trupelor ruse și la scăderea apetitului pentru înrolare a potențialilor militari.

„Sunt limitate opțiunile strategice ale Rusiei și este cumva de așteptat ca Moscova să accentueze mai mult retorica nucleară vis a vis de Ucraina, pentru că nu are foarte multe opțiuni. Acest lucru nu înseamnă neapărat un atac nuclear, dar va avea un impact de descurajare asupra Kievului pe care Moscova probabil îl va folosi în perioada următoare. Practic, Putin are și un interes în a-și salva propria poziție și viitor politic declarând un succes regional și susținerea independenței regiunii din Donbas și a zonei din nordul litoralului Mării Negre. Aici ne confruntăm cu nevoia lui Putin de a beneficia de o salvare politică”, a spus Silviu Nate.

Acesta susține că, pe de altă parte, există și lipsa de disponibilitate a Ucrainei de a accepta un compromis teritorial, ceea ce va duce la lupte consistente și la o contraofensivă din partea ucraineană pentru a respinge trupele ruse.

„Deși secretarul general NATO a vorbit despre un război de lungă durată, oarecum pe bună dreptate din cauză că nicio parte nu acceptă un compromis major, cred că e în interesul NATO și al Ucrainei, ca în următoarele 2-3 luni, trupele ruse să fie respinse de pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru ar oferi un context bun pentru a identifica modalități de stopare a crizei alimentare, dacă acest război s-ar termina la sfârșitul toamnei. Ar fi și un rezultat pozitiv pentru președintele Biden și democrați pentru că se apropie de alegerile intermediare pentru că acest război a însemnat costuri și pentru USA”, a spus Silviu Nate.

Silviu Nate este directorul directorul Centrului de Studii Globale de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG