Linkuri accesibilitate

Microcipurile - o criză majoră | Cum e afectată economia globală de lipsa semiconductorilor


Problema semiconductorilor afectează mai multe industrii importante, cum ar fi cea auto

Când microcipurile au fost inventate în 1958, lumea a privit indiferentă. Într-o perioadă în care piața electronicelor era dominată de aspiratoare, puțini realizau potențialul pe care îl are acel sistem de circuite integrate.

Șase decenii mai târziu producția anuală de cipuri a ajuns la un trilion, adică în jur de 125 pentru fiecare persoană de pe planetă, și se regăsesc în multe dintre obiectele pe care le folosim zilnic.

În prezent, industria microcipurilor înregistrează venituri anuale de 450 de miliarde de dolari. Valoarea de piață a companiilor din domeniu care sunt listate la bursă depășește 4 trilioane de dolari, de patru ori mai mult decât în urmă cu cinci ani.

Noul coronavirus a făcut ca prețul acțiunilor să crească considerabil în momentul în care munca s-a mutat online, iar consumatorii s-au reorientat către echipamentele electronice pentru a compensa lipsa altor activități restricționate de pandemie.

Criza sanitară a scos, însă, la iveală și vulnerabilitățile acestei industrii. Aceeași cerere în creștere din partea consumatorilor care a propulsat prețul acțiunilor, combinată cu restricționarea transportului, accidente și interese geopolitice, au cauzat un deficit în lanțul de aprovizionare, ale cărui efecte se resimt în această perioadă.

„Pandemia a provocat alterarea lanțurilor de distribuție. Diverse materii prime care circulau fără mari probleme dintr-o zonă în alta, au devenit indisponibile. În plus, foarte multe dintre obiectele pe care noi le cumpărăm au incorporate componente electronice, fie că vorbim de frigidere sau de alte obiecte casnice, de mașini sau chiar de lucruri mai mărunte, cum ar fi unele jucării. Cererea este în creștere, iar oferta nu s-a putut adapta atât de rapid. Industria microcipurilor este una interconectată și dacă din lanțul de producție și distribuție, una dintre verigi are probleme, se poate ajunge într-o astfel de situație”, este de părere analistul economic Dragoș Cabat.

„Minerii” de criptomonede – devoratori de microcipuri

Cererea în creștere nu este alimentată doar de consumul casnic, ci și de așa-numiții „mineri” de criptomonede. Pentru a obține aceste monede virtuale ei trebuie să completeze volume uriașe de calcule pentru a verifica tranzacții. Pentru asta este nevoie de un consum foarte mare de energie electrică, dar și de componente de computer puternice.

Rapiditatea cu care sunt minate criptomonedele depinde de cât de avansate sunt microcipurile incluse în aceste componente. Ca atare, „minerii” investesc sume din ce în ce mai mari pentru a achiziționa cele mai noi tehnologii.

„O fermă de minat este o hală uriașă cu foarte puține computere, dar cu foarte multe plăci video. Imaginați-vă o bibliotecă în care cărțile au fost înlocuite de plăci video care împreună au o putere enormă. Toate GPU-urile (unități de procesare grafică) noi care sunt capabile să mineze multe criptomonede de multe ori nici nu mai ajung la distribuitori. Din fabrici sunt livrate direct către aceste ferme. Cererea pentru cipuri puternice este evident mult mai mare pe partea de criptomonede”, spune Octavian Fulger, redactor șef al site-ului de tehnologie wasd.ro.

Industria auto, printre cele mai afectate de penuria de microcipuri

La începutul anului, compania japoneză Honda a anunțat că oprește temporar activitatea în fabrica sa din Swindon, un oraș în sudul Angliei. Nu din cauza Brexitului sau a coronavirusului, ci din cauza lipsei de microcipuri. Același motiv a fost invocat și de Volkswagen atunci când a anunțat că va produce cu o sută de mii mai puține mașini în primul trimestru al acestui an.

Și compania Ford a fost nevoită să își reconsidere strategia de producție, inclusiv în România, unde activitatea la fabrica din Craiova a fost întreruptă timp de opt zile la finalul lunii februarie. O situație similară s-a înregistrat și la fabrica Dacia care a avut deja în acest an 10 zile de inactivitate, alte șapte fiind programate în luna aprilie.

„În primele două luni ale anului avem o scădere de producție de 15,3% față de perioada similară din 2020”, spune secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România, Adrian Sandu.

„Companiile auto nu vor să renunțe la angajați. Aceștia sunt pregătiți pe o perioadă lungă de timp, au experiență, dar dacă această criză va continua, probabil că producătorii auto vor trebui să își adapteze programul de fabricație pentru a nu avea pierderi sau pentru a le menține la un nivel minim.”

Potrivit Wall Street Journal, cererea de microcipuri este atât de mare în prezent, încât în multe cazuri comenzile plasate de companiile auto pot fi onorate abia după 40 de săptămâni. În acest context, compania de consultanță AlixPartners estimează că pierderile industriei auto vor atinge la finalul anului 64 de miliarde de dolari.

Mai puține cipuri, prețuri mai mari?

Pentru consumatorul obișnuit, lipsa cipurilor de pe piață poate avea două efecte imediate: anumite produse vor fi mai greu de găsit pe piață, iar atunci când apar ar putea avea un preț mai mare decât în mod obișnuit.

”Până acum tendința era ca produsele electronice lansate pe piață să devină în timp din ce în ce mai ieftine, deși sunt din ce în ce mai complexe. Peste tot în lume producătorii sunt foarte eficienți în producția de masă și atunci a existat această inflație inversă, o scădere continuă a prețurilor la aceste produse. De acum înainte, însă, este posibil ca pentru anumite componente și produse să asistăm la o ușoară creștere a prețurilor. După ce actuala pandemie și viitoarele crize economice vor fi depășite, vom reveni la paradigma obișnuită în care prețurile vor continua să scadă”, este de părere analistul economic Dragoș Cabat.

Cei mai mari jucători din piață, precum Samsung și Apple, au puterea de cumpărare necesară pentru a-și asigura prioritatea în achiziționarea de semiconductoare, deși compania sud-coreeană a anunțat recent că ia în calcul posibila amânare a noului model Galaxy Note până când situația se va stabiliza.

Un impact mai mare s-ar putea resimți în zona de gaming, unde este de așteptat să crească timpii de așteptare pentru noile console PlayStation și Xbox. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul celor care doresc să cumpere cele mai recente plăci video pentru PC, numărul limitat de pe piață determinând o dublare sau chiar triplare a prețurilor pe site-uri de licitație precum Ebay.

Este, însă, puțin probabil ca situația să se repete și în România, crede redactorul șef al site-ului wasd.ro, Octavian Fulger.

„În România nu prea se simt efectele, pentru că oricum plăcile video de ultimă generație nu ajungeau la noi imediat după lansare. Când producătorii decid cum să distribuie plăcile video, în România ajunge o parte foarte mică. În plus, pe piață nu au apărut jocuri noi care să necesite un upgrade major al plăcilor video, așa că utilizatorii nu ar trebui să fie disperați să cumpere imediat cele mai avansate componente. Această criză a cipurilor ar putea să dea o pauză consumerismului.”

De ce nu se produc mai multe microcipuri?

Dacă la începutul anului 2000 existau 25 de manufacturieri, în prezent mai există doar trei: Intel, Samsung și Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC), iar capacitățile lor de producție au atins deja nivelul maxim.

Asamblarea trebuie să aibă loc într-un mediu extrem de bine controlat. Dacă zonele de asamblare nu sunt sterile sau dacă temperatura nu se menține la un nivel constant, pot fi distruse loturi întregi de microcipuri, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra procesului de producție.

O soluție ar fi construirea de noi fabrici, care să ofere o capacitate mai mare de producție, însă costurile devin ce în ce mai prohibitive. În urmă cu două decenii o astfel de fabrică necesita investiții de un miliard de dolari. În 2011 bugetul era de 3-4 miliarde, iar în 2020 TSMC a plătit 19,5 miliarde de dolari pentru construirea unei fabrici care să producă microcipuri de 3 nanometri.

Această tehnologie de ultimă generație va intra în producție de anul viitor, în prezent cele mai avansate semiconductoare fiind cele de 5 nanometri. Noile cipuri vin cu avantaje uriașe pentru utilizatori, cu cât sunt mai mici tranzistoarele dintr-un microcip, cu atât scade consumul de energie și crește viteza de operare.

În afară de TSMC, doar Samsung stăpânește această tehnologie. Intel, care timp de decenii a fost o deschizătoare de drumuri în industrie, a eșuat în procesul de upgradare și cel mai probabil va fi nevoită să externalizeze către compania taiwaneză până la 20% din producția actuală pentru a putea rămâne competitivă.

Acest lucru provoacă îngrijorare în Statele Unite, pentru care dependența de microcipurile produse în afara granițelor riscă să devină o vulnerabilitate.

Mize geo-politice

Progresul tehnologic este esențial pentru industria de armament, de la procesoarele care alimentează supercomputere folosite pentru a crea rachete performante, la microcipurile rezistente la temperaturi mari, care sunt instalate chiar în interiorul acestor rachete. Iar importanța semiconductorilor va crește o dată cu dezvoltarea sistemelor automate, cum sunt, spre exemplu, dronele de luptă.

Pentagonul a făcut constant lobby pe lângă administrațiile de la Casa Albă pentru a crea capacități proprii de producție a microcipurilor de ultimă generație, pentru a reduce riscul unei sincope în lanțul de aprovizionare. În urma presiunilor făcute de fosta administrație condusă de Donald Trump, TSMC a acceptat să investească 12 miliarde de dolari pentru a construi o fabrică în Arizona.

În timp ce Statele Unite pierdeau teren în producția de cipuri, s-au asigurat că nici China nu va putea face progrese. Embargoul tehnologic impus inițial companiei Huawei s-a extins la cel puțin 60 de firme, multe dintre ele implicate în sectorul microcipurilor.

Ca răspuns, China a accelerat planurile prin care dorește să elimine dependența de importul de semiconductoare. În ultimul deceniu, Beijingul a pompat peste 100 de miliarde de dolari sub formă de subvenții pentru companii precum Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC).

Aceste investiții au dus capacitatea locală de producție la o treime din totalul necesar, dar până în 2025 piața internă ar trebui să asigure cel puțin 70% din necesar. „Auto-suficiența tehnologică trebuie să fie coloana strategică a dezvoltării naționale”, a decretat guvernul de la Beijing.

XS
SM
MD
LG