Firma suedeză de îmbrăcăminte H&M, una dintre cele mai mari din lume, a declarat în septembrie că nu mai vrea să colaboreze cu fabrici din regiunea Xinjiang sau să utilizeze bumbac cultivat în regiunea din vestul Chinei.
Ca răspuns, China a lansat un boicot multilateral către H&M: tineretul comunist a denunțat firma, influencerii au renunțat la parteneriatele cu H&M promovând în schimb bumbacul din Xinjiang, media de stat a lansat diverse campanii în favoarea industriei de bumbac, iar multe platforme online au încetat vânzarea produselor H&M. Mai multe magazine H&M au fost deja închise. Hashtag-ul „susțin bumbacul din Xinjiang” este în topul discuțiilor de pe Weibo, cea mai mare rețea de socializare din China.
Disputa între H&M și statul chinez vine pe valul atenției internaționale asupra exploatării și genocidului uigurilor, minoritatea musulmană din regiunea Xinjiang. Mai multe rapoarte și investigații internaționale au găsit nu doar dovezi ale genocidului cultural, dar și lagăre de „reeducare” în care munca forțată este standardul. Acuzațiile internaționale de abuzuri în Xinjiang au dus la o luptă purtată prin sancțiuni, între China și Uniunea Europeană.
Unele companii dau înapoi
Deoarece 20% din producția mondială de bumbac vine din regiunea Xinjiang, lanțurile de aprovizionare a multor firme sunt legate de practicile suspecte din Xinjiang. Natura lanțului de aprovizionare face ca nu doar consumatorul de rând, ci adesea și firmele să nu știe cu siguranță de unde provine bumbacul folosit.
Alte firme despre care se discută în legătură cu bumbacul din Xinjiang au avut și ele de suferit: Burberry a fost ținta reacțiilor chineze, la fel și Adidas și Nike. Firme mari precum Zara, Calvin Klein, sau Northface au dat înapoi de la angajamentul de a nu folosi muncă forțată în lanțul de aprovizionare. Hugo Boss, Fila, și Asics promovează uzul bumbacului din Xinjiang.
Uigurii sunt minoritatea musulmană din provincia Xinjiang, în vestul Chinei. În ultimii câțiva ani, atenția lumii a fost atrasă de strategia de eliminare a acestora, pusă la punct de guvernul de la Beijing. China descrie aceste politici ca parte din planul de a combate terorismul și sărăcia înainte de centenarul Partidului Comunist.
Printre acțiunile remarcate de către ONG-ul internațional pentru drepturile omului Human Rights Watch se află: distrugerea cimitirelor, construirea și umplerea a peste 260 de centre de detenție și reeducare în ultimii patru ani, îndoctrinarea culturală și religioasă forțată. De asemenea, în ultimii ani, China a urmărit și deținut membri din acest grup etnic cu importanță spirituală și intelectuală. Alte practici culturale, precum purtarea hainelor tradiționale sau folosirea numelor musulmane, au fost și ele interzise.
În centrele de detenție și reeducare în care sunt ținuți forțat uigurii, a fost remarcată încălcarea drepturilor omului de repetate ori. Metodele de tortură sunt folosite fără ezitare împotriva uigurilor, mai ales a femeilor. Femeilor le sunt impuse sterilizarea și avorturile pentru a opri creșterea populației etnic musulmane. Guvernul chinez neagă acuzațiile.
Uigurii deținuți în centrele de reeducare sunt forțați să muncească în diverse fabrici din China. Multe firme internaționale, precum Nike, Adidas, H&M și Zara, sunt acuzate că se folosesc de munca forțată a uigurilor. China numește aceste lagăre „centre de instruire pentru muncă”.
ONG-urile și activiștii au fost primii care au atras atenția asupra acestei probleme. Presiunile internaționale din partea statelor și a organizațiilor internaționale par să fie singura metodă de a influența guvernul chinez. Dar majoritatea statelor care condamnă politicile Beijingului ,precum și marile companii, sunt conștiente de faptul că stricarea relațiilor cu centrul internațional de producție i-ar putea costa. Și nu sunt dispuși să plătească acest preț.
