Mihai Copăceanu este psiholog, doctor în medicină, specializat în adicții. A aprofundat studiile de psihologie prin burse de cercetare la Universitatea din Bologna, la Colegiul Balliol (Universitatea din Oxford), iar la Londra a absolvit un program masteral în adicții la Institutul de Psihiatrie (King’s College London).
În anul 2020, a publicat o cercetare doctorală cu tema „Sex, alcool, marijuana și depresie în rândul tinerilor din România”, la care au participat peste 10.000 de tineri și peste 1.200 de părinți din toate județele țării.
Lucrarea explică legătura dintre depresie și abuzul de alcool, de internet, consumul de marijuana.
Potrivit studiului, aproape 30% dintre tinerii din România s-au declarat dependenți de nicotină, 45% dintre ei nu folosesc prezervativul, 43% au primit cel puțin o dată marijuana gratuit, doar 11,7% dintre ei nu au consumat băuturi alcoolice, aproape 22% spun că au avut perioade mai lungi în care s-au simțit depresivi.
Aproape jumătate dintre tinerii români cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani au avut cel puțin o dată gânduri de suicid, arată cercetarea lui Mihai Copăceanu.
Aceste gânduri apar ca o soluție temporară, rapidă, la îndemână, pentru a pune stop suferinței pe care copiii încă nu o pot gestiona, explică psihologul. Specialistul spune că este vital ca părinții să le fie aproape adolescenților mai ales în perioadele grele.
Copiii de astăzi sunt mult mai vulnerabili emoțional, spune Mihai Copăceanu. Ce anume i-a vulnerabilizat?
„Pandemia și influența care vine din social media i-au impactat. Telefonul a devenit o parte din oameni, așa cum avem cămașa care e aproape de corp. Viața copiilor noștri se desfășoară odată cu telefonul.”
Marea greșeală a părintelui, explică psihologul, este să nu îl creadă pe copil atunci când spune că are o suferință emoțională.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Dacă acum câțiva ani îți era rușine să fumezi în fața părintelui, acum este cool să consumi iarbă, canabis, țigara a devenit demodată, spune specialistul:
„Fiecare copil știe pe cineva din cercul lui de prieteni care consumă droguri. Prima doză o primește gratis. În România, din păcate, crește consumul de canabis.”
Cum ajunge un copil la droguri? Foarte ușor, printr-un simplu telefon, spune psihologul:
„Poți găsi dealeri chiar și printre taximetriști. În clasa a șasea, la început de gimnaziu, e riscul cel mai mare. Atunci, copiii nu mai vor să fie copii, iar părinții nu mai sunt atât de atenți.”
Cum arată copilul dependent de ecrane?
„Dacă ne uităm în fiecare mall, copiii mănâncă având ecranele în față sau stau cuminți în mașină uitându-se la desene. Ei pierd cognitiv, scad atenția, concentrarea, interacțiunea socială, pierd circuite din creier care sunt responsabile de modul în care relaționează, ei nu mai învață toleranța, nu se mai împrietenesc, scopul e să fie doar ei cu ecranul.”
Sunt părinți care nu cred în suferința propriilor copii
Mihai Copăceanu mărturisește că se întâlnește cu părinți în urma unor tentative de autorănire din partea copiilor, răniri pe braț cu lama, uneori chiar cu foarfeca, mai ales la fete, iar părinților nu le vină să creadă că fiul sau fiica lor face asta:
„Mai mult decât atât, se simt cumva detașați și unii sunt chiar reci, din păcate. Nu vor să creadă în suferința lor. Adică: «nu înțeleg ce e cu tine, ești ok, ți-am luat ultimul telefon, de ce faci asta?»”.
E nevoie ca părinții să fie foarte aproape de copii, să fie conectați cu ei și, mai mult decât atât, să îi creadă, avertizează psihologul:
„Cel mai greu pentru adolescenți e să nu fie crezuți de părinți. Autorănirile sunt foarte dese și sunt o formă de a spune stop suferinței. Sunt copii care se taie ca să atragă atenția, sunt dezmierdați, răsfățați, ar spune unii părinți, dar tocmai pentru că adulții nu îi cred le provoacă și mai multă suferință.”
Din păcate, susține acesta, poate deveni un mecanism învățat, astfel încât oricând simți respingere, confuzie sau depresie să te tai:
„Am văzut inclusiv în timpul pauzelor școlare copii care au fost respinși, jigniți de alți colegi și au mers în baie și s-au tăiat cu ascuțitoarea sau cu lama. Copiii se taie pentru că nu reușesc să își gestioneze emoția negativă, furia, tristețea, frustrarea. Măcar pentru câteva clipe durerea fizică îi face să uite de durerea emoțională.”
România normalizează consumul de alcool
Psihologul atrage atenția și asupra riscului consumului de alcool la vârste fragede, la 9 sau 10 ani, și vorbește despre cât de important e ca minorii să aibă reguli stricte când vine vorba de alcool:
„Dacă îi dai alcool de la vârste foarte mici, crește foarte mult gradul de a fi dependent. Sunt copii care au un consum problematic, abia așteaptă weekend-urile sau aniversările să se îmbete.”
Tinerii români, dar și adulții români, atunci când consumă alcool, consumă foarte mult, e parte din cultura României, spune psihologul.
Care sunt factorii care duc la asta? În primul rând, susține Mihai Copăceanu, românii sunt toleranți cu consumul de alcool, este disponibil, iar cu cât ai mai mult alcool disponibil, cu atât crește consumul, și românii nu sunt stricți, nu respectă legile și regulile:
„În România, copiii primesc alcool, deși acest lucru este reglementat. Se observă o lipsă de aplicare a acestor măsuri care ar trebui să fie restrictive. Nu există educație civică pe tema asta. Din păcate, avem și o lipsă de supraveghere a unor părinți.”
Cei mai mulți sunt cumva permisivi, pentru că și ei au consumat și spun că nu au pățit nimic:
„«Uite ce bine arăt, ce mare sunt»... alte prejudecăți care fac ca un copil să consume cu mai multă ușurință. România nu vede alcoolul ca o otravă. România normalizează consumul de alcool și el face parte din cultură.”
Care sunt semnele dependenței de droguri și ce e nevoie să facă părinții? Cum să fii ferm, dar blând, în relația cu propriul copil? Cum să gestionezi crizele de furie ale adolescenților?
Ce este hipersexualitatea la adolescenți și de ce sunt jocurile de noroc cool pentru tineri? Răspunsurile, în dialogul cu psihologul Mihai Copăceanu.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
