Interviul cu președintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, a fost înregistrat luni, 12 iunie, înainte ca liderii formațiunii să anunțe că nu vor face parte din Executivul condus de Marcel Ciocacu.
Pentru prima dată, un înalt membru al Guvernului admite că România nu va accesa în acest an, două tranșe de bani din programul european de finanțare PNRR (Planul Național de Redresare Economică), ce ar putea însuma 5,9 miliarde de euro.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, care până la învestirea Guvernului Marcel Ciulacu, ce va avea loc joi, încă deține funcția de viceprim-ministru, spune la interviul one2one, că tranșa a treia de bani din PNRR, în valoare de 3,1 miliarde de euro, nu mai are cum să ajungă în bugetul României în acest an.
În plus, liderul UDMR anunță, în premieră, că România ar putea rata și atragerea unei sume de bani din tranșa a doua, în valoare de 2,8 miliarde de euro.
Guvernul Nicolae Ciucă a făcut a doua cerere de plată aferentă PNRR către Comisia Europeană la finalul anului trecut, dar din cauză că mai multe obiective asumate nu au fost îndeplinite la timp, banii nu au fost virați nici acum României. Președintele UDMR atrage atenția că bugetul României este, parțial, dependent de banii europeni.
În interviul one2one de la Europa Liberă, președintele UDMR, Kelemen Hunor, explică și de ce din comunitatea maghiară din România au plecat zeci de mii de oameni în ultimii ani și în ce domenii va continua să pompeze bani Guvernul Ungariei condus de Viktor Orbán.
Cele mai importante declarații
- despre cele mai dificile probleme moștenite de Guvernul Marcel Ciolacu
„Are multe și în primul rând acele probleme pentru care are un deadline în PNRR (n.r. Planul Național de Redresare și Reziliență) dacă dorește să primească tranșa a treia anul viitor, nu în acest an. (…) Noi, dacă depunem toate documentele, până când se verifică, va veni în bugetul anului viitor.”
- despre amânarea a 6 miliarde de euro din PNRR, aferente tranșelor 2 și 3
„E o problemă de ceva pe Energie aici. (…) Dacă nu sunt rezolvabile (n.r. problemele apărute în îndeplinirea obiectivelor), pot fi transferate pentru anul viitor. Aici, eu am înțeles că și Comisia (n.r. Comisia Europeană) înțelege și este mai flexibilă. Sigur, nu iei banii pentru chestiunea în discuție, dar nu e vorba despre o sumă foarte mare. (…) Deci tranșa a doua va veni, sunt convins. Avem o problemă cu tranșa a treia și aici sunt reformele cele mai dure, în 2023.”
- despre starea bugetului după majorarea salariilor cadrelor didactice
„Avem o anvelopă salarială la care se adaugă tot ceea ce vine din creșterea economică. Nu mai poți să crești cu sume, dacă nu iei împrumut. Aici înseamnă că vor fi vreo șapte, opt miliarde (n.r. de lei) pe creșterea economică dacă lucrurile merg bine. (…) Spre cinci, șase miliarde (n.r. de lei) va consuma Educația.”
- despre micșorarea comunității maghiare din România
„În ultimii 10 ani, au plecat undeva în jur de 80-90.000. (…) Am spus și spun în continuare despre chestiunea demografică: Locurile vor fi ocupate de cineva. Deci noi vom avea o problemă. În anul 2035, spre 2040, nu vom avea forța de muncă necesară pentru a susține toate serviciile sociale.”
Bugetul României, văduvit în 2023, de jumătate din cele aproape 6 miliarde de euro disponibile prin PNRR
Viceprim-ministru în Guvernul Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor explică decalajul în accesarea banilor disponibili prin PNRR.
Conform planului, România putea să primească deja în primele luni ale acestui an 2,8 miliarde de euro prin acest program de redresare economică. Dar, după cum spune Kelemen Hunor, problemele în îndeplinirea unor obiective ce țin de modernizarea pieței de Energie, blochează pentru moment, livrarea banilor de către Comisia Europeană.
Liderul UDMR este convins că până la urmă, Guvernul comunitar va da României tranșa a doua de bani în acest an, dar, din cele 2,8 miliarde de euro disponibile, vor fi scăzute sumele eferente pentru neîndeplinirea acestor obiective care se referă la infrastructura energetică. Kelemen Hunor nu precizează despre ce sumă este vorba.
Tranșa a treia de bani, în valoare de 3,1 miliarde de euro, depinde în primul rând de realizarea reformei pensiilor speciale. Parlamentul ar fi trebuit încă de acum șase luni să voteze această reformă, însă liderii politici aflați la guvernare nu au ajuns la consens. Ca atare, Guvernul nu a avut cum să ceară tranșa a treia de bani din PNRR. Iar dacă o va face, banii vor ajunge la anul în buget, crede liderul UDMR.
Kelemen Hunor spune în interviul de la Europa Liberă că, teoretic cel puțin, până la finalul acestei sesiuni parlamentare, adică până la finalul acestei luni, aleșii ar putea vota o lege care să îndeplinească cerința principală a Uniunii Europene privind reforma pensiilor speciale - alocarea unor pensii bazate pe contributivitate.
În Parlament, sunt acum trei proiecte de lege care vizează reforma pensiilor speciale, unul depus de USR, blocat, altul depus de Guvern, despre care președintele UDMR crede că ar fi cel mai bun, dacă este amendat, și unul depus recent, de PSD.
Conform regulii Comisiei Europene, fiecare stat membru poate accesa anual, 2 tranșe sau chiar mai multe din banii alocați pentru refacerea economică post pandemie.
Anunțurile clare și pesimiste ale viceprim-ministrului interimar Kelemen Hunor vin în contradicție cu cele ale proaspătului președinte al Senatului, fostul premier Nicolae Ciucă. Abia plecat de la Palatul Victoria, Ciucă a declarat marți că obligatorii sunt continuarea absorbției de fonduri europene și investițiile.
„Este absolut obligatoriu. Fondurile europene s-a văzut foarte clar cât de mult ne-au ajutat. Drumul nostru înainte este în interiorul UE folosind cât mai bine toate aceste fonduri puse la dispoziție”, a declarat Nicolae Ciucă.
România are la dispoziție prin PNRR peste 27 de miliarde de euro, pe care îi poate lua de la Comisia Europeană pentru a realiza reforme și investiții până în anul 2026.
Maghiarii din România, finanțați constant de Guvernul Ungariei
În ciuda faptului că în ultimii ani, Guvernul Ungariei a construit sute de școli, grădinițe, săli de sport, silozuri și alte obiective de infrastructură în comunitățile maghiare din România, între 80 de mii și 90 de mii de membri ai acestei minorități au plecat din România în ultimul deceniu, spune președintele UDMR.
Kelemen Hunor susține că investițiile Guvernului Viktor Orbán vor continua în localitățile în care trăiesc membri ai acestei minorități.
În luna martie, secretarul ungar de stat pentru politica națională, Árpád János Potápi, a declarat, potrivit MTI, că în acest an, în România nu vor fi lansate noi investiții majore.
„Întrebarea se pune în felul următor: Cel care finanțează, de data aceasta statul maghiar, are în buget banii respectivi în anul respectiv sau nu? Asta este singura chestiune”, spune liderul UDMR.
Uniunea Europeană a blocat banii alocați Ungariei prin PNRR, aproape 6 miliarde de euro, pentru că, după cum a arătat Europa Liberă, nu a îndeplinit obiectivele ce țin de respectarea statului de drept.
Comisia Europeană a argumentat înghețarea fondurilor pe motiv că altfel nu ar fi avut control asupra cheltuirii sumelor. Ungaria a refuzat să facă parte din Parchetul European, iar procurorul șef al instituției, Laura Codruța Kövesi, a explicat recent, la Europa Liberă, care sunt piedicile în eventuala anchetare a unor posibile fraude cu fonduri europene în Ungaria.
Ministerul Român de Externe a comunicat la începutul acestui an că nu există un acord bilateral pentru investițiile Ungariei în comunitățile maghiare de la noi, dar nici nu a acționat juridic împotriva statului vecin pe lângă instituțiile europene pentru a nu afecta relația bilaterală.
Întrebat câți bani a investit în ultimii ani Guvernul Ungariei în comunitățile maghiare din România, Kelemen Hunor a răspuns: „Întrebați pe Guvernul Ungariei, n-am eu aceste cifre!”
