Creșterea ponderii celor care atribuie vina altor actori decât Rusia este rezultatul unor eforturi constante de influențare a populației, crede sociologul Remus Ștefureac.
„Aceste evoluții se datorează absenței în ultimii patru ani a unor linii curajoase de comunicare strategică asumate de clasa politică și care să proiecteze clar și constant interesele critice ale României”, spune Ștefureac.
Tot pe dezinformare și pe răspunsul slab al instituțiilor dă vina și și George Scutaru, fondatorul New Strategy Center, organism care a comandat un Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1.100 de persoane. privind opinia românilor despre cine e de vină pentru războiul din țara vecină.
În cei patru ani care au trecut de când armata rusă a atacat Ucraina, teoriile conspirației au înflorit, agresorii au devenit agresați, istoria a fost rescrisă.
Narativele și informațiile false care au circulat – deși [multe] au fost demontate – continuă să producă efecte, iar societatea e tot mai polarizată.
Fake news: războiul din Ucraina nu există
Una dintre cele mai puternice dezinformări, preluată apoi în toată lumea, inclusiv în România, a plecat de la prim-ambasadorul adjunct al Rusiei la Națiunile Unite (ONU), Dmitri Polianski, la câteva săptămâni de la invadarea Ucrainei.
„Vorbiţi despre război, dar nu există război în Ucraina”, spunea el, într-un discurs ținut la ONU pe 25 aprilie 2022.
Dmitri Polianski cataloga tot atunci atrocităţile de la În martie 2022, după retragerea trupelor ruse, autoritățile ucrainene au descoperit la Bucea sute de civili uciși, unii cu mâinile legate, pe străzi și în gropi comune. Investigațiile internaționale au documentat execuții, tortură și violențe comise în timpul ocupației ruse. Masacrul de la Bucea a devenit un simbol al crimelor de război din Ucraina și a declanșat sancțiuni și anchete internaționale. – din martie 2022 – o „înscenare”.
Pe 7 iulie 2022, același diplomat posta pe X un videoclip despre care spunea că a fost găsit pe un telefon mobil abandonat de un „propagandist al armatei ucrainene” în orașul Lișicansk.
„În acest videoclip, ofițerul ucrainean jură că colegii săi au făcut în grabă multe lucruri greșite în ceea ce privește aranjamentul: au așezat cadavrele într-un mod greșit, au adus prea puține femei, au mutat o parte din «cadavre» etc.”, scria el.
Vocea Americii a demontat postarea oficialului rus și a demonstrat că așa-zisul videoclip era fabricat.
Informația a făcut, însă, înconjurul lumii dornice de teorii ale conspirației. A fost reluată și de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a spus că la Bucea a fost un „spectacol tragic, bine pus în scenă ” și „un fals menit să denigreze armata rusă”.
Declarațiile sale au fost contrazise la momentul respectiv de guvernul american.
Aceeași abordare au avut-o rușii și despre masacrul de la Maternitatea din Orașul Mariupol a fost supus unui asediu extrem de brutal de către forțele ruse între februarie și mai 2022, cu bombardamente constante, lipsă de alimente, apă și electricitate. Conform autorităților ucrainene și investigațiilor internaționale, peste 20.000 de civili au fost uciși, iar orașul a fost distrus aproape în totalitate..
„Așa se naște #Fakenews [...] Acest spital a fost transformat într-un obiectiv militar de către radicali. Foarte tulburător este că ONU răspândește aceste informații fără verificare”, a scris același Dmitri Polianski, pe rețeaua X.
Cel mai viralizat fake news a fost că o presupusă bloggeriță ucraineană ar fi jucat rolul unei gravide prinsă în atacul de la Mariupol, într-un scenariu orchestrat de ucraineni. Știre falsă a fost lansată de Ambasada Rusă în Marea Britanie.
Adevărul a fost că femeia chiar era chiar gravidă în momentul atacului și a născut la câteva zile după, după cum au documentat marile ziare internaționale.
Postarea de pe X a fost eliminată de rețea, la solicitarea autorităților britanice.
Dezinformarea a fost preluată și în România, pe diverse pagini – fiind sancționată de rețelele sociale.
Fake news: alocația pentru copiii ucraineni, 3.700 de lei
„Știți cât costă o alocație pentru un copil din Ucraina? Ce îi oferă România, statul român? Vă spun eu – 3.700 lei, iar pentru un copil român costă 248 lei aceeași alocație, la aceeași vârstă”.
Această declarație îi aparține lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția România, și a fost transmisă prin cel mai vizualizat videoclip de pe pagina sa oficială de TikTok, pe 5 noiembrie 2024. Între timp, postarea a fost ștearsă. Însă abia după ce adunase peste 5,1 milioane de vizualizări.
A rămas, însă, postarea făcută pe pagina lui oficială de Facebook.
Nu este singurul politician care a promovat această informație.
Diana Șoșoacă a fost una dintre primele persoane care au promovat această informație falsă. Pe 1 iulie 2022, fosta senatoare – în prezent europarlamentar – a distribuit pe Facebook o postare care reda o înregistrare dintr-un jurnal de știri RTV. Prezentatoarea jurnalului afirma că statul român va plăti fiecărui copil ucrainean o alocație de 3.700 de lei.
Comentariul pus la postare de senatoarea prorusă: „Ce vă tot spune senator Diana Iovanovici-Șoșoacă încă din 2020? Tot ce a spus, s-a adeverit! Vă vor lua casele, mașinile, copiii, tot! Stați în case, adormiților!”.
Senatoarea a revenit, cu aceeași informație, pe 9 iulie 2024, într-un video postat pe Facebook – șters un an mai târziu.
Afirmația fostului candidat la președinție este falsă. Ministerul Muncii a trimis, la solicitarea Europa Liberă, o situație cu alocațiile plătite copiilor ucraineni.
Ce alocații de sprijin plătește statul român refugiaților ucraineni
Ucrainenii refugiați în România beneficiază de alocații de sprijin plătite de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile teritoriale
- Alocaţia de stat pentru copii
- 719 lei/lună pentru copiii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv până la 3 ani în cazul copilului cu handicap;
- 292 lei/lună pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani și 18 ani, precum și pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani și urmează învățământul liceal sau profesional;
- 719 lei/lună pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 ani și 18 ani, în cazul copiilor cu handicap.
- Indemnizaţia pentru creşterea copilului - se acordă până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, și este în valoare de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni, iar cuantumul lunar variază între minim 1.651 lei și maxim 8.500 lei pe lună.
- Stimulentul de inserție - părinții care revin la muncă înainte de împlinirea vârstei de șase luni a copilului sau de un an în cazul copilulului cu handicap, beneficiază de stimulentul de inserție, în valoare de 1.500 lei lunar, până la împlinirea vârstei de doi ani și 650 lei, de la doi la trei ani.
- Venitul minim de incluziune = între 366 și 533 lei.
- Drepturi pentru persoanele cu dizabilități - între 80 și 529 de lei.
Ce alocații a plătit statul român din 2022 până în 2025.
Datele au fost furnizate de Ministerul Muncii la solicitarea Europa Liberă România.
Fake news: laboratoare care dezvoltă arme chimice ale SUA în Ucraina
„Conform datelor noastre, există o întrerupere de urgență a programelor biologice. Documentele analizate confirmă că Ministerul Sănătății al Ucrainei și-a stabilit sarcina de a distruge complet bio-agenții din laboratoare începând cu 24 februarie”, declara, pe 7 martie 2022, șeful departamentului de Radiații, Chimie și Trupele de Protecție Biologică ale Forțelor Armate Ruse, Igor Kirillov.
Ministerul rus al Apărării a adăugat că în Ucraina sunt 30 de laboratoare biologice care operează cu agenți patogeni ai infecțiilor periculoase, în cadrul unor programe comune cu Pentagonul.
Informația s-a propagat rapid și în România. Iar printre primii care au promovat informația a fost politicianul prorus Cozmin Gușă.
„Laboratoarele secrete” l-au costat pe Cozmin Gusă 100.000 de lei, cea mai mare amendă dată de CNA unui post de radio pentru două emisiuni la postul deținut de fiica lui, Radio Gold FM, în care a afirmat că Occidentul a avut în Ucraina laboratoare „cu ciumă bubonică”, și că rușii vor arată dovezile în scurt timp.
Narativul privind existența unor laboratoare secrete în Ucraina a declarat fals de organisme internaționale de debunking.
Fake news: Ucraina, stat inventat
„Ucraina nu făcea parte din istoria lumii înainte de crearea Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene”, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri cu președintele Curții Constituționale a Rusiei, pe 25 martie 2023.
Același narativ a fost reluat și într-un interviu acordat fostului prezentator Fox News, Tucker Carlson, pe 9 februarie 2024. Vladimir Putin spunea atunci că Ucraina, în forma sa actuală, este un stat creat în mod artificial de către autoritățile sovietice.
El adăuga, în același interviu, că după cel de-Al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit o parte din pământurile care au aparținut Poloniei și altor state învecinate.
„De asemenea, o parte din teritoriile României și Ungariei au fost luate și aceste teritorii au intrat în componenţa Ucrainei sovietice și sunt până în momentul de faţă în componenţa sa”.
Teza statului inventat a fost promovată și în România, inclusiv de un fost ministru de Externe.
Andrei Marga, fost ministru de Externe și al Educației și fost rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, declara pe 16 septembrie 2022 la Alba Iulia că Ucraina se află în „frontiere nefirești” și că trebuie să cedeze teritorii Rusiei, Ungariei, Poloniei și României, conform alba24.ro.
Și fostul candidat la președinție, Călin Georgescu, declara, în ianuarie 2025, că „Ucraina e un stat inventat” și că România ar trebui să aibă pretenții teritoriale odată ce rușii vor învinge.
„Se schimbă lumea! Se vor schimba frontiere! Dacă se schimbă frontiere, unde suntem noi? Avem Bucovina de Nord... interes, avem Buceagul, avem Maramureșul de Nord, corect? Din, cum se chema, Transcarpatia... ce mai rămâne pe la unguri, Lvov-ul care rămâne la polonezi și desigur Malorussia…”, a declarat Călin Georgescu, la o emisiune moderată de Ion Cristoiu.
Teza falsă a statului inventat a fost demontată aici de instituțiile Uniunii Europene.
Fake news: Legea marțială, se închid granițele, România a intrat în război
„Semnalăm existența unei campanii de răspândire a unor informații false, prin care sunt prezentate ca fiind veritabile clipuri false, realizate cu ajutorul programelor de inteligență artificială, din care reiese că prim-ministrul Ilie Bolojan anunță intrarea României în război, începând cu luna septembrie 2025”, comunica, în iulie, Ministerul Afacerilor Interne.
Campania de dezinformare a devenit suficient de puternică încât a fost nevoie de intervenția Guvernului.
Dar tema intrării României într-un posibil război a revenit recurentă. În noiembrie anul trecut, fostul ministru al Apărării a reclamat la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) o campanie care folosea o așa zisă declarație a lui, campanie derulată nu doar în social media, ci și în presă.
„România nu este în război și nu se pregătește de război”, a scris Ionuț Moșteanu, fostul ministrul al Apărării, pe Facebook.
Campania de dezinformare privind intrarea României a fost precedată de alta. Una despre mobilizare.
În martie 2025, MApN semnala într-un comunicat oficial, „o serie de dezinformări apărute în spațiul public, care reiau narativul așa-ziselor demersuri pe care autoritățile statului român le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor sau pentru pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina”.
Prima dintre aceste dezinformări e cea despre „chemarea la instruire militară de urgenţă a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani de pe tot teritoriul României, începând cu 3.04.2025”, scrie în comunicatul MApN.
N-a fost singura dată când a fost nevoie de o astfel de dezmințire.
În 2025, pe platforma specializată în combaterea dezinformării a MApN au fost publicate articole care dezmințeau: presupusa intrare a României în război, mobilizarea rezerviștilor, retragerea forțelor NATO de pe teritoriul țării, sprijinul acordat Ucrainei, postări despre politici și legislație în domeniul apărării.
Fake news: sprijinirea financiară a Ucrainei
„3.706 lei total de plată impozit pe anul 2026!!! [...] Domnule Bolojan, dumneavoastră v-ați angajat să plătiți Ucrainei încă 50 de milioane de euro. Cu părere de rău vă spun să nu vă bazați pe contribuția noastră, a mea și a băiatului meu Andrei”, a scris, pe 5 ianuarie, actrița Manuela Hărăbor pe pagina sa de Facebook.
Nu era prima care făcea astfel de afirmații.
Unul dintre cei mai importanți lideri de opinie ai acestei teze a fost Călin Georgescu, care a declarat de mai multe ori că, dacă va câștiga, va opri orice ajutoare acordate Ucrainei, care ar trebui să ajungă, de fapt, la români.
„Zero. Totul se oprește. Trebuie să am grijă doar de poporul meu. Avem și noi o mulțime de probleme”, a spus el într-un interviu pentru BBC în decembrie 2024.
În iunie 2025, la consultările pentru formarea noului cabinet, după alegerile prezidențiale câștigate de Nicușor Dan, partidul condus de George Simion a prezentat un program de guvernare care ar fi anulat orice ajutoare acordate Ucrainei.
Dar totul a început mult mai devreme. Ca o picătură chinezească în urechile românilor. Cel care a lansat ideea a fost chiar fostul premier Marcel Ciolacu.
„Ținta de deficit de 4,4% nu poate fi atinsă din cauza eforturilor pe care România le-a făcut pentru susținerea Ucrainei, aflată în război direct cu Rusia invadatoare, și a Republicii Moldova, supusă unui război hibrid”, a explicat premierul social-democrat pe 1 septembrie 2023, chemat la raport, pe teme de finanțe publice, de oficialii UE.
Marcel Ciolacu a spus atunci că, din estimările făcute de România, ajutorul pentru Ucraina și Republica Moldova depășește 3,5% din PIB.
În septembrie 2025, Consiliul Fiscal a transmis, la solicitarea europarlamentarului AUR, Gheogrhe Piperea, suma cu care a sprijinit România Ucraina de la începutul războiului: 1,5 miliarde de euro, din februarie 2022 până în iunie 2025. Adică aproximativ 0,2% din PIB în fiecare an.
Fake news: Construim autostradă pentru Ucraina
„Nicușor face autostradă spre Ucraina”, scrie pe un video postat pe TikTok – un decupaj dintr-o emisiune de la Realitatea TV în care invitații vorbesc despre cum România este vândută Ucrainei și că va construi o autostradă pentru țara vecină.
Narativul nu este unul nou. În 2024, platforma de debunking Detector Media a demontat această informație și a clasificat-o ca falsă.
Cine produce narativele false, cine le propagă
În februarie 2025, platforma independentă de luptă împotriva dezinformării – DISA – identifica peste 300 de narațiuni false în legătură cu războiul din Ucraina care au circulat în mediul online.
Inițial, accentul s-a pus pe negarea victimelor civile și promovarea narațiunii „denazificării”, scrie în raportul specialiștilor.
Pe măsură ce războiul a progresat, propaganda Kremlinului a schimbat subiectele în acuzații de corupție de la Kiev, presupusa nepopularitate a lui Volodimir Zelenski și presupusa utilizare abuzivă a ajutorului occidental.
„Această schimbare coincide cu un sprijin sporit din partea Occidentului pentru Ucraina și își propune să submineze încrederea publicului atât în conducerea ucraineană, cât și în eficacitatea asistenței internaționale”, scrie în raportul DISA.
Cum se propagă narațiunile create în laboratoarele Kremlinului?
O altă plaformă de debunking, NewsGuard a numărat peste 560 de site-uri care propovăduiesc „adevărurile” lui Putin. Cele mai multe – 223, în limba engleză, 62 în franceză, 56 în germană și 44 în italiană.
NewsGuard a întocmit și o listă a celor mai importante astfel de site-uri care răspândesc informații false.
Rusia folosește o strategie cu mai multe niveluri pentru a introduce, amplifica și răspândi narațiuni false și distorsionate în întreaga lume – bazându-se pe un mix de surse media oficiale de stat, site-uri web și conturi anonime și alte metode pentru a distribui propagandă care promovează interesele Kremlinului și subminează adversarii săi, spun specialiștii în dezinformare de la NewsGuard.
Site-urile web finanțate și operate de guvern utilizează platforme digitale precum YouTube, Facebook, Twitter, Telegram și TikTok pentru a lansa și promova narațiuni false.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
