Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat, marţi, că va discuta cu CSM soluţiile tehnice privind Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), în momentul în care va elabora un proiect de lege pe această temă, care să permită și combaterea corupţiei în sistemul judiciar, și respectarea drepturilor şi garanţiilor procesuale.
Guvernul a adoptat, pe 27 decembrie 2019, Memorandumul înaintat de Ministerul Justiţiei prin care se propune inclusiv desfiinţarea Secţiei speciale și urmează să elaboreze un proiect de lege care va fi trimis Parlamentului pentru dezbatere.
Cătălin Predoiu a spus că Guvernul a vrut să aibă o poziție în ceea ce privește Secția specială de anchetare a magistraților, pentru că aceasta a fost reglementată într-un „mod defectuos” și a dovedit „ineficiență” în activitate. Guvernul are voința de „a găsi împreună cu sistemul judiciar, cu Consiliul Superior al Magistraturii, o soluţie adecvată, care să permită şi combaterea corupţiei, acolo unde ea există în sistemul judiciar, şi întărirea integrităţii în acest sistem şi păstrarea unor garanţii (...) cu privire la drepturile procesuale, la prezumţia de nevinovăţie”, a declarat, marți, Predoiu.
Soluţiile tehnice vor fi discutate cu Consiliul Superior al Magistraturii în momentul în care va fi elabora un proiect.
„Obiectivul nostru este să nu punem în paranteză această activitate de păstrare a integrităţii în sistemul judiciar şi în acelaşi timp să nu avem situaţii în care se încalcă drepturi şi garanţii procesuale”, a mai spus Predoiu.
În Memorandum, ministrul Justiției a detaliat recomandările și documentele europene care critică funcționarea SIIJ și au cerut desființarea acesteia, cum ar fi reacțiile GRECO, ale Comisiei de la Veneția și raportul MCV.
”Recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secții speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție nu a fost implementată de România”, se spunea în raportul GRECO, în timp ce Comisia de la Veneția susținea că România trebuie să ”reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recurgerea la procurori specializați, însoțită de garanții procesuale efective, ar putea apărea ca o soluție alternativă mai potrivită”.
„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispozițiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secția de la înființare până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii uneia din următoarele soluții (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desființarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcționare și organizare a acesteia”, se arată în documentul discutat de Guvern.
Desființarea Secției speciale se află și în atenția conducerii PNL pentru angajarea răspunderii Guvernului, într-un scenariu mai amplu de a încerca forțarea căderii Guvernului și declanșarea alegerilor anticipate.
Astfel, liberalii iau în calcul angajarea răspunderii Guvernului de mai multe ori, pentru a-i forța pe social-democrați să depună mai multe moțiuni de cenzură. Prima temă pentru care Cabinetul Orban ar putea veni în Parlament este legată de alegerea primarilor în două tururi.
Citește și:
