Linkuri accesibilitate

Numirea șefilor DNA, DIICOT și PG rămâne sub umbra politizării și în guvernul PNL


Procedura urmată de Cătălin Predoiu pentru numirea procurorilor șefi ai DNA, DIICOT și Parchetului General este în esență similară cu cea urmată de Tudorel Toader.

Procedura de numire a procurorilor șefi ai marilor unități de parchet – DNA, DIICOT și Parchetul general – rămâne neschimbată în esență și în mandatul guvernului liberal, în ciuda insistențelor unor asociații de magistrați ca factorul politic să fie redus din ecuație, așa cum cer și instituțiile internaționale. Ministrul Cătălin Predoiu a extins componența comisiei de concurs, însă procurorii concurenți dau examen tot în fața ministrului și a oamenilor săi.

Ministrul Justiției Cătălin Predoiu a lansat calendarul procedurii de selecție pentru șefii celor trei mari parchete, care sunt conduse în prezent de interimari. Procurorii se pot înscrie la concursul pentru șefia DNA, DIICOT și Parchetului General până pe 23 decembrie, iar ministerul Justiției va anunța lista celor admiși la concurs în ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Apoi, între 14 și 17 ianuarie 2020, procurorii admiși vor susține un interviu în fața comisiei de concurs, iar rezultatele vor fi anunțate pe 21 ianuarie. Pe 22 ianuarie, propunerile ministrului Justiției vor pleca spre CSM, pentru primirea avizului consultativ.

Spre deosebire de comisiile de concurs ale fostului ministru Tudorel Toader, care erau compuse din ministrul Justiției și secretarii săi de stat, Cătălin Predoiu a extins componența acesteia. Tot ministrul va conduce comisia, însă din ea vor face parte secretarii de stat din minister, un consilier al ministrului Justiției, un procuror desemnat de secția de procurori a CSM, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii, un „specialist în management, organizare instituțională și comunicare” al Facultății de Management din cadrul ASE București, precum și un psiholog desemnat din cadrul CSM.

În ciuda insistențelor din partea unor asociații de magistrați și a unor politicieni precum Stelian Ion, din USR, Predoiu merge însă pe aceeași procedură de numire folosită și de fostul deținător al portofoliului, contestatul Tudorel Toader.

În esență, în ecuația numirii șefilor DNA, DIICOT sau Parchetului General, ministrul Justiției – un personaj numit politic – are cuvântul decisiv: el propune numele în urma unei proceduri de concurs pe care îl prezidează, poate ține cont sau nu de avizul secției de procurori a CSM, iar președintele României poate să refuze o singură dată propunerea, motivând public refuzul său. Practic, ce propune ministrul în fruntea DNA, DIICOT sau Parchetului General este ceea ce rămâne definitiv.

Deputatul USR Stelian Ion consideră că sub actuala procedură, mereu procurorii șefi vor fi suspectați că sunt oamenii cuiva din lumea politică. „Ar trebui să țină cont și de reacția asociațiilor de magistrați cele mai relevante. Ele cer modificarea legii, în sensul în care factorul politic să fie măcar diminuat. Ar putea să dea un rol mai important secției pentru procurori din CSM. Avizul lor să fie conform, nu consultativ, și atunci s-ar schimba datele problemei. Acum se încearcă numirea lor pe aceeași procedură și ei vor fi contestați, se va spune că nu știu cine și-a pus oamenii acolo și că sunt jocuri politice. Tocmai de aceea ar fi trebuit mai întâi schimbate regulile și abia apoi făcute numirile”, spune Stelian Ion pentru Europa Liberă.

Două asociații de magistrați, Forumul Judecătorilor și Inițiativa pentru Justiție, i-au solicitat lui Cătălin Predoiu să nu demareze procedura de concurs pentru șefia marilor parchete, înainte de a schimba sistemul, pentru a reduce factorul politic, în sensul cerut de Comisia Europeană prin MCV, de Comisia de la Veneția, de GRECO sau de Consiliul Consultativ al Procurorilor Europeni. Cele două asociații arătau că „varianta de avarie” a numirii de interimari pe mandate de 6 luni la șefia acestor parchete are un grad mai ridicat de independență de factorul politic, pentru că numirile sunt făcute de către secția de procurori a CSM.

Procedura numirii pe mandatul plin, de 3 ani, presupune că „selecția candidaților se face de un reprezentant al puterii executive, care poate să nu țină cont de avizul Secției pentru procurori a CSM și care poate impune singurei autorități care i-ar putea cenzura opțiunea – Președintele României – orice candidat dorește, după eventuala respingere a primei sale opțiuni”, arătau cele două asociații de magistrați.

Magistrații arătau că simplele declarații politice ale premierului Ludovic Orban și ale ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, că procedurile de selecție se vor face pe criterii de profesionalism nu reprezintă garanții suficiente.

În cel mai recent raport MCV privind justiția din România, Comisia Europeană cerea „implementarea unui sistem robust și independent de numire a procurorilor șefi, bazat pe criterii clare și transparente, bazat pe sprijinul Comisiei de la Veneția”. Raportul critica modificările aduse prin OUG, de către guvernul PSD, la sistemul de numire a procurorilor șefi. „Modificările constante au creat o nesiguranță suplimentară și o lipsă de încredere în procedură”, arăta raportul de la finalul lunii octombrie, subliniind că procedura a fost schimbată de 4 ori în 6 luni.

Scurt istoric al numirii șefilor marilor parchete

Soarta șefilor DNA, DIICOT și Parchetului General a baleat mereu între CSM și ministrul Justiției ca punct de origine, cu președintele ca semnatar final al deciziei, cu mai multă sau mai puțină putere de veto.

În forma inițială a legii 303/2004 privind statutul magistraților, dată în 2004 în timpul mandatului Rodicăi Stănoiu din guvernul lui Adrian Năstase, procurorii șefi erau propuși de CSM, la recomandarea ministrului Justiției, numirea stând în mâna președintelui.

În 2005, fostul ministru al Justiției Monica Macovei a modificat legea, introducând sistemul actual, care este considerat acum „politizat”: propunerea șefilor de mari parchete a fost trecută de la CSM la ministrul Justiției, la CSM rămânând doar un aviz consultativ. Președintele avea și atunci ultimul cuvânt, dar a primit în plus prerogativa de a refuza motivat și public propunerea de mai multe ori.

În 2018, ministrul Tudorel Toader a modificat echilibrul de puteri din procedură: președintele României mai poate respinge o singură dată și motivând public propunerea venită de la ministrul Justiției, cu avizul consultativ al CSM, ceea ce implică în practică faptul că ministrul Justiției îi face o ofertă de nerefuzat președintelui țării. În plus, Tudorel Toader a introdus în lege o procedură explicită de selecție a procurorilor șefi: un interviu în care candidații susțin un proiect de management al parchetului, iar pentru transparență interviurile candidaților sunt transmise în direct pe pagina de internet a ministerului Justiției și sunt arhivate public pentru a putea fi văzute oricând.

Procedura aceasta este cea urmată și de Cătălin Predoiu, acum, legea rămânând neschimbată în acest sens.

Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a explicat în repetate rânduri de ce a susținut mutarea centrului de putere la ministrul Justiției, în cadrul procedurii de numire a procurorilor șefi, metodă care la vremea respectivă, în 2005, a fost convenită cu Comisia Europeană și a fost prinsă în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV).

Ea susținea, în 2012, în replică la atacurile premierului Victor Ponta legate de scandalul politizării numirii tandemului Kovesi-Nițu, că „un argument important al acestei proceduri este legat de responsabilitatea celui care face propunerile. Consiliul Superior al Magistraturii este un organ colectiv, format din 19 membri care iau decizii prin vot secret, potrivit Constituţiei, şi care nu poate fi tras la răspundere pentru deciziile pe care le ia. În schimb, ministrul Justiţiei are o răspundere individuală, îşi asumă nominalizările. Este vorba despre responsabilitatea ministrului, şi nu de dorinţa de a avea puteri mai mari”.

Monica Macovei a mai explicat în 2015 că sistemul anterior, în care CSM numea practic procurorii șefi, îi făcea extrem de greu de schimbat din funcție pe aceștia, în cazul unui șef slab precum Ioan Amarie, primul șef al PNA, devenit ulterior DNA. Anterior acestui sistem, susținea Macovei, tot ministrul Justiției numea procurorii șefi, iar Rodica Stănoiu și-ar fi numit oamenii în fruntea parchetelor mari, apoi a modificat legea, pasând responsabilitatea către CSM, pentru a-și conserva oamenii pe funcție.

„Legea a fost schimbată de PSD. După ce și-au pus oamenii lor numiți de ministrul Justiției direct – Stănoiu numea cutare, cutare -, au schimbat legea așa, ca nimeni să nu-i poată schimba pe acești oameni din funcții. Să rămână Amăriei acolo, să rămână X acolo. Nu intram în Uniunea Europeană cu acest sistem. Nu intram. Instituțiile erau total ineficiente. Am schimbat procedura în 2005, n-am schimbat-o până când nu m-am dus la Comisia Europeană și am discutat: așa intenționez să o schimb (că aveam steguleț roșu, asta înseamnă că poți să nu intri în UE dacă nu elimini stegulețul, problema). Am discutat, le-am explicat și au fost de acord”, spunea Monica Macovei, în 2015.

Facebook Forum

VIDEO

Conflictul dintre Armenia și Azerbaidjan. Sute de civili au fost răniți
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:33 0:00
XS
SM
MD
LG