Linkuri accesibilitate

Macovei, despre numirea procurorilor șefi: „Există riscul politizării, dar nu putem schimba procedura după oameni”


Monica Macovei consideră că posibilitatea tragerii la răspundere (politică, electorală, publică) a celui care face numirile este mai importantă decât riscul ca un ministru sau președinte să politizeze numirile în fruntea marilor parchete.

Fostul ministru al Justiției Monica Macovei apreciază, într-un interviu pentru Europa Liberă, că procedura actuală de numire a procurorilor șefi din Parchetul General, DNA și DIICOT, este practic răul cel mai mic dintre soluțiile posibile. Riscul politizării există, pentru că atât ministrul Justiției, cât și președintele sunt vrând-nevrând oameni politici, însă procedura are marele avantaj de a se baza pe trasul la răspundere publică.

Dacă numirile ar fi lăsate la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ar însemna că justiția este lăsată să se autoreglementeze, lucru care nu este de dorit, spune Macovei. Mai mult, în cazul membrilor CSM răspunderea nu există – este vorba de un colectiv de 19 oameni, care votează în secret și care, în cazul unui eșec în fruntea unui mare parchet, nu pot fi făcuți responsabili în colectiv.

Europa Liberă: Cum ar trebui să arate procesul de numire a procurorilor șefi de la marile parchete, pentru a nu mai exista aceste suspiciuni de politizare?

Monica Macovei: În 2005, eu am schimbat procedura, în acord cu Comisia Europeană, pentru că este singura care asigură răspunderea individuală. Până în 2005, s-a spus că PSD a modificat legile justiției și procedura de numire în aceste funcții de management era în mâinile CSM. CSM este un organ colectiv, format din 19 membri, unde votul este și secret, potrivit Constituției. Ca atare, dacă generează un procuror general, un procuror șef DNA sau DIICOT, iar acea persoană nu își face treaba – criminalitatea crește, nu e anchetat nimeni, nimeni nu răspunde din CSM și nici nu se grăbesc să îl revoce. Sigur, există riscul unor miniștri ai justiției și eventual președinți care vor vrea să politizeze. Dar nu există altă soluție, pentru că oricum politicul trebuie implicat.

Sunt în total 32-33 de poziții de conducere, de management pentru care procedura implică răspunderea individuală a celor care fac parte din ea. Propunerea este făcută de ministrul Justiției, care cel mai bine ar fi să facă un anunț public, inclusiv în presă, în care să pună condiții referitoare la vechime, la dosare mari de spălare de bani, corupție, depinde de funcție. Nu poți să îi analizezi numai pe baza unui interviu. Apoi urmează interviul, la care e bine să participe mai multă lume, nu numai ministrul.

Eu am folosit – și a fost o experiență foarte bună – un psiholog la toate aceste interviuri. Un psiholog te ajută foarte mult să măsori integritatea, sinceritatea, spontaneitatea. Chiar și cum se uită persoana la tine, cum se înroșește, mișcări care pot fi evaluate. Și în Olanda se folosesc psihologi, chiar la intrarea în magistratură. După acest proces, ministrul Justiției selectează o persoană, împreună cu comisia, și o propune argumentând de ce, către CSM. CSM trebuie să dea un aviz, care nu este obligatoriu. În general, s-a ținut seama de avizul CSM. La CSM vine faza total publică a procedurii, acolo este audiat candidatul și toată lumea îl poate vedea, live. Mai departe, ministrul decide dacă trimite propunerea mai departe la președintele țării, o poate trimite chiar dacă avizul CSM este negativ sau poate face alta. Președintele poate respinge motivat (o singură dată, conform modificării introduse în urma deciziei CCR – n.r.).

Europa Liberă: Cum se întâmplă în alte state această procedură?

Monica Macovei: În Ungaria este Parlamentul, de pildă, care este total politic. În Germania, îi numește ministrul Justiției, el numește și judecătorii. Dar cutuma acolo este că nu se poate imagina să pună pe cineva care nu este bun sau să intervină și să politizeze. În Olanda, este o înțelegere între ministrul Justiției și președinte. Oamenii se întâlnesc și discută.

Este o împărțire a răspunderii, de la ministrul Justiției la președinte. Unii miniștri vor lua coroniță, alții vor lua bile negre. Și la fel președinții.
Monica Macovei, fost ministru al Justiției


Mă întorc la procedura de la noi, care are riscul de a fi folosită politic, adică să fie miniștri care să acționeze politic. Dar atunci vom ști cu toții, dacă ai propus și apoi a devenit un procuror șef DNA, DIICOT sau procuror general o persoană care nu face treabă – e foarte simplu de văzut ce dosare ies, câte dosare ies, ce anchetează, cum a reorganizat – se va vedea dacă a propus un candidat bun sau nu. Dacă va fi un procuror șef care va face numai dosare cu opoziția, timp de mai mult de un an, pentru că la început e normal, sunt fapte eventual comise recent, și nimeni de la putere, înseamnă că da, există riscul foarte mare al politizării. Pentru că banii sunt la cei care au puterea, iar acolo unde sunt banii ai și fraudă, corupție, spălare de bani.

Este o împărțire a răspunderii, de la ministrul Justiției la președinte. Eu voi susține această procedură, pe care și MCV-ul ne cere să o păstrăm, tocmai pentru că asigură răspunderea. Vom avea miniștri pe care punem o etichetă proastă – vă aduc aminte de Tudor Chiuariu, când a încercat să-l schimbe pe procurorul Doru Țuluș, șeful Secției a II-a de la DNA, secția infracțiunilor asimilate corupției, a ieșit un scandal foarte mare. Nu a plecat Țuluș, a plecat ministrul, asta înseamnă răspundere individuală. Unii miniștri vor lua coroniță, alții vor lua bile negre. Și la fel președinții.

Europa Liberă: Dar Comisia Europeană vorbește acum în rapoartele MCV despre nevoia unui mecanism robust și transparent, fără să specifice dacă ar trebui transpus în lege sau cum ar trebui să arate. Și despre acest risc al politizării. Ce s-a întâmplat ca să se schimbe perspectiva din partea Comisiei?

Nu putem schimba procedura după ministru. Ai un ministru bun și numește independent procurorii șefi, iar treaba merge bine, după care vine un ministru politic, care și politizează sistemul.
Monica Macovei


Monica Macovei: Nu știu dacă s-a schimbat. Ei s-au uitat la realitate. Dacă s-a politizat, au spus – faceți alt sistem. Nu poți să faci alt sistem, pentru că acesta este riscul. Dacă va fi un ministru independent și care va vrea să facă cu adevărat reforma justiției și scăderea criminalității, atunci vom avea procurori șefi foarte buni și nu ar mai fi aceste comentarii din partea Comisiei Europene. Nu putem schimba procedura după ministru. Ai un ministru bun care numește independent procurorii-șefi, iar treaba merge bine, după care vine un ministru politic, care și politizează sistemul. Nu putem schimba legea în funcție de acest lucru. Gândiți-vă că avem trei puteri – Parlament, Președinte și puterea judecătorească, nu poți să dai puterii judecătorești, CSM-ului, dreptul să se autoreglementeze. Și așa au prea multe puteri prin lege. Uitați-vă la răspunderea disciplinară, câți procurori și judecători au fost sancționați?

Comisia de la Veneția nu spune să schimbăm procedura, ci să găsim un mijloc să nu fie politizat. Mulțumim frumos, care este mijlocul? În majoritatea statelor europene, ministrul este implicat. În Germania nu există un CSM, în Olanda sunt implicați președintele și ministrul. Toate acestea sunt făcute de oameni care vor ca justiția să meargă, vor să combată criminalitatea. Domnul Cătălin Predoiu va fi ținut minte în funcție de aceste propuneri, dar să nu uităm și că el a avut-o secretar de stat pe Alina Bica.

Europa Liberă: Dacă s-ar da un drept de veto CSM sau acel aviz din partea CSM să fie obligatoriu, nu doar consultativ, ar fi o soluție?

Monica Macovei: Nu. Știu că CSM își dorește acest lucru, dar nu este o soluție, pentru că se intră într-un blocaj. Dacă CSM are drept de veto, practic îi propun ei. Când eu eram ministru, aveam un CSM ostil, care spunea că reforma s-a încheiat. CSM are drept de veto pe înființare și desființare de parchete și judecătorii. Aveam unele cu un judecător sau un procuror. Au venit olandezii și au făcut un studiu pe banii lor, cum să le organizăm, pentru că nu are rost un parchet cu un procuror. Ele erau de regulă în localități de unde provenea un parlamentar și voia să crească localitatea, să devină un târg mai măricel. Și CSM a uzat de dreptul de veto, nu am putut face nimic.

Europa Liberă: În 2005, când ați introdus acest mecanism nou de numire a procurorilor șefi, cum era situația? Cum s-a ajuns să considere Comisia că este în regulă să fie modificat?

Monica Macovei: Eu nu am făcut nicio modificare fără să mă consult cu Comisia Europeană, pentru că aveam clauze de suspendare, acele stegulețe roșii, și exista posibilitatea amânării intrării României în UE cu încă un an. N-am fi intrat dacă nu începeam credibil reforma justiției, lupta cu înalta corupție politică, frauda. Aveam PNA-ul făcut de domnul Adrian Năstase, cu numirile făcute atunci. Aveam o instituție specializată, care se ocupa însă de cazuri de controlori de tren. Am făcut DNA și am schimbat legea total pe competențe.

Europa Liberă: Înainte era ministrudoamna Rodica Stănoiu și tot ministrul Justiției numea procurorii șefi. Apoi s-a mutat la CSM procedura.

Oamenii nu vor să-și schimbe obiceiurile. În general nu dai puterea să se autoreformeze unui sistem pe care vrei să îl reformezi.
Monica Macovei


Monica Macovei: Vedeți că depinde de persoană? Toată lumea era înnebunită și în țară, și la Comisie, de numirile pe care le făcea. Nu de faptul că numea ea, ci pe cine numea, că nu erau criterii obiective deloc. Nu s-a știut ce să facem mai departe și s-a spus să dăm sistemului, la CSM. Dar s-a văzut că un sistem nereformat nu este cel care să se autoreformeze. Nimeni nu vrea să se autoreformeze. Oamenii nu vor să-și schimbe obiceiurile, relațiile, felul de a face lucruri. Este o reticență umană. Nu spun că toată lumea e așa, dar e în natura umană să fie așa peste tot. În general nu dai puterea să se autoreformeze unui sistem pe care vrei să îl reformezi. Trebuie să vină un agent al schimbării din afară și să folosească niște piloni dinăuntrul sistemului, care vor să se reformeze. Cam aceasta e rețeta succesului.

Europa Liberă: Acum avem un ministru al Justiției care provine dintr-un partid politic, înainte era un ministru care nu provenea dintr-un partid și am văzut ce a făcut. Cum credeți că va fi situația?

Justiția este pe primul loc în interesul politicienilor și să nu fim naivi, în interesul tuturor politicienilor din România.
Monica Macovei


Monica Macovei: Nu cred că în cazul dânsului va fi vreo diferență de comportament. Dar suntem într-o situație disperată, vedem că justiția este pe primul loc în interesul politicienilor și să nu fim naivi, în interesul tuturor politicienilor din România. Acum, în Olanda sau Germania miniștrii de justiție vin din partide politice, sunt politicieni. Dar este în cultura lor să nu intervină. Dacă s-ar afla un asemenea scandal, ar pleca imediat. La noi nu există cultura aceasta, dar din toate soluțiile posibile, aceasta mi se pare cea mai bună și a dat rezultate și când ministrul s-a comportat negativ. Când Tudorel Toader a anunțat că o revocă pe Laura Codruța Kovesi, toată țara a știut și i-a lipit pata. Știm că el a trimis mai departe propunerea la președinte, deși CSM spusese nu. Iarăși ținem minte că Tudorel Toader a făcut-o. Dacă era CSM-ul, format din 19 oameni, întrebăm orice om din țara asta, nimeni nu îi știe pe toți. Răspunderea e cea mai importantă.

Facebook Forum

VIDEO

Blocajul din Congres întârzie pachetul de ajutor pentru Covid
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
XS
SM
MD
LG