Schimbările vin la mai puțin de un an de când Monica Anisie a dat un ordin, în august 2020, prin care a aprobat metodologia referitoare la acordarea titlului de doctor. Fostul ministrul al Educației a stabilit, prin același ordin, și procedura de soluționare a sesizărilor de plagiat. Președinte al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNADTCU) era numit atunci Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române.
CNADTCU este forul care stabilește standardele celor care vor să devină profesori universitari sau conducători de doctorat, dar și care ia deciziile în privința plagiatelor.
La mai puțin de un an de la precedentele schimbări, ministrul Sorin Cîmpeanu a propus noi schimbări în privința CNADTCU. Aceasta au fost aprobate, miercuri, în Consiliul de Dialog Social al Ministerului Educației. Este vorba de patru acte obținute de Europa Liberă pe care le puteți consulta mai jos:
- METODOLOGIE privind organizarea şi desfăşurarea procesului de obţinere a atestatului de abilitare
- METODOLOGIE de evaluare a tezelor de doctorat
- METODOLOGIE privind soluţionarea sesizărilor cu privire la nerespectarea standardelor de calitate sau de etică profesională, inclusiv cu privire la existenţa plagiatului, în cadrul unei teze de doctorat
- REGULAMENT de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
Cele mai multe schimbări aduse de Ministerul Educației sunt în privința soluționărilor sesizărilor cu privire la tezele plagiate.
După cum a scris Pressone, prin aceste modificări Sorin Cîmpeanu a conceput un plan prin care cei acuzați de plagiat în tezele de doctorat pot beneficia de noi porțite birocratice de a se salva.
Una dintre schimbările propuse este ca tezele de plagiat să fie verificate de softurile antiplagiat, iar acest lucru să devină parte integrantă a deciziei de fraudă. În prezent, decizia este luată de profesorii care verifică aceste teze.
Schimbările au fost anunțate de Cîmpeanu într-o conferință de presă de miercuri, în care a spus că printr-o hotărâre de guvern de organizare a Ministerului Educației va exista un serviciu - secretariat CNADTCU, „care are datoria să susțină consiliul general CNADTCU în corectitudinea, legalitatea și celeritatea deciziilor adoptate la nivelul acestuia.”
Sorin Cîmpeanu a spus că aceste modificări au fost agreate cu conducerea CNADTCU: „Am făcut o serie de propuneri care au fost agreate cu o singură excepție, un singur lucru nu a fost pus în discuție de către conducerea CNADTCU”
Printre schimbările anunțate de ministru este ca în CNADTCU să fie prezent și un student. Pe de altă parte, Cîmpeanu a spus că orice membru CNADTCU care e trimis în instanță pentru că nu respectă regulile etice, să poată fi schimbat de Ministerul Educației.
„Toată lumea trebuie să respecte principiile eticii. Aceste modificări la regulament vor consolida deciziile CNADTCU și vor consolida șansele ca în instanță aceste decizii CNADTCU luate pe baza respectării acestor principii, respectării procedurilor să poată fi apărate de către Ministerul Educației”, a spus Cîmpeanu.
Cu toate că spune că a agreat schimbările împreună cu profesorii de la CNADTCU, președintele și unul dintre vicepreședinții CNADTCU infirmă, pentru Europa Liberă, acest aspect.
„Eu nu sunt de acord ca tezele să fie analizate numai pe baza softului, pentru că sunt și teze specifice care nu pot fi analizate numai pe baza softului. Pe lângă soft, mai ales la științele socio-umane, trebuie să lucreze foarte mult comisia respectivă”, spune președintele CNADTCU – Ioan Aurel Pop, care este și președinte al Academiei Române.
Acesta susține că modificările apărute în spațiul public au fost făcute de juriștii Ministerului Educației conduși de secretarul general Ioana Lazăr.
„Noi am cerut anumite modificări pentru că, după ani de zile, membrii mai vechi ai Consiliului General și-au dat seama că funcționează cu anumite carențe această structură și că e nevoie de îmbunătățiri. CNADTCU nu are personalitate juridică, nu are un aparat propriu, nu are juriști proprii și atunci când lucrăm pentru treburile noastre trebuie să apelăm la juriștii Ministerului Educației. Structurile astea sunt făcute ca să funcționeze, dar din păcate funcționează foarte greu”, spune președintele CNADTCU.
Acesta susține că nu și-a dat demisia, ci doar a anunțat, încă de anul trecut, că nu poate asigura conducerea celor două instituții, motiv pentru care și-a delegat atribuțiile celor doi vicepreședinți din București.
Fostul ministru al Educației și vicepreședinte CNADTCU, Mircea Dumitru, arată că modificările propuse de CNADTCU au fost pur tehnice, dar acum s-au trezit cu proiecte care cuprindeau alte modificări decât cele agreate.
„Toți membrii Consiliului General au fost de acord să se facă unele simplificări ale procedurilor de validare a tezelor de doctorat și a dosarelor de abilitare. Sunt zeci de astfel de dosare și am ajuns în situația în care luând dosar cu dosar de la fiecare comisie să nu putem să rezolvăm în termenul legal. Și am cerut secretariatului care sprijină CNADTCU să facă unele modificări în așa fel încât Consiliul General CNADTCU să voteze mai eficient aceste liste care vin de la comisiile de specialitate”, a spus Mircea Dumitru.
„Din motive care trebuie lămurite, am primit niște documente prin care serviciile acestea de suport din minister, inclusiv direcția juridică, au făcut propuneri care sunt mult dincolo de ceea ce noi agreasem. Noi am făcut un document pe care le-am trimis către minister”, a mai spus fostul ministru al Educației.
Vicepreședintele CNADTCU arată că el a făcut trei observații cu privire la modificările trimise de Ministerul Educației:
- Clarificarea situațiilor în care este retras cineva dintr-o comisie a CNATDCU;
- Anonimizarea referenților din comisii sau din Consiliul General. Verdictele sunt instituționale;
- Mecanismul de acceptate a contestațiilor sau a solicitărilor de verificare a alegațiilor de plagiate este neclar. Cine și în ce situații decide dacă o solicitare poate fi acceptatăa de către CNATDCU? Consiliul General al CNATDCU trebuie să fie parte a acestei decizii. De asemenea, universitățile trebuie să se pronunțe asupra acestor solicitări. CNATDCU va acționa ca instanță de apel și for de decizie finală;
Dumitru mai spune că propunerea ca verificarea prin softul antiplagiat să devină parte finală a deciziei privind plagiatul nu este agreată de niciunul dintre cei de la CNADTCU.
„Niciunul dintre noi, care suntem profesori, nu vom accepta că softul să poate să înlocuiască judecata științifică a unui profesor. Te poate ajuta, dar nu ia decizia finală. În al doilea rând, am cerut clarificări cu privire la condițiile de admisibilitate ale solicitărilor de evaluare a plagiatelor. Pentru că, în momentul de față, se propune ca un birou care nu este alcătuit din membrii ai Consiliului General să decidă dacă anumite solicitări sunt legitime sau nu. Deci dacă dunneavoastră faceți o solicitate ca teza mea de doctorat să fie verificată de plagiat, acest birou tehnic alcătuit din funcționari să spună nu sau, dimpotrivă, da”, a precizat Mircea Dumitru.
Vicepreședintele CNADTCU susține că unele dintre modificările aduse de Ministerul Educației sunt surprinzătoare în condițiile în care acest for a luat unele decizii în legătură cu plagiatele de care erau acuzate unele persoane publice.
„Noi, la Consiliul General, am luat niște decizii foarte ferme în legătură cu unele teze de doctorat, cum ar fi de exemplu a lui Codruț Olaru, și probabil asta a dus la această situație și a precipitat toate aceste decizii, adică ideea aceasta că în anumite situații să lași doar Consiliul General CNADTCU și profesorii să se exprime în legătură cu conținutul științific și valabilitatea unor teze este periculos sau nu este sufiecient, iar atunci ca un factor corector ar trebui să intervină și ministerul. Dar este o speculație ce trebuie verificată”, spune Mircea Dumitru.
Întrebat de Europa Liberă despre schimbările propuse, Sorin Cîmpeanu ne-a răspuns prin SMS: „Argumentele «mele» pentru update regulament și metodologii sunt și argumentele CNATDCU, asumate cât se poate de oficial, și au fost prezentate”.
Care dintre posibilii plagiatori ar putea fi apărat de Cîmpeanu
Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a dat verdict de plagiat în luna mai pentru teza de doctorat a lui Codruț Olaru, fostul șef DIICOT, al cărui coordonator de doctorat a fost Tudor Toader, rectorul Universității Alexandru Iona Cuza.
Toader a spus că nu a putut să-și dea seama că doctorandul lui a plagiat pentru că la, momentul susținerii tezei, nu existau softuri care să detecteze plagiatul. CNADTCU a trimis raportul către Ministerul Educației, care ar fi trebuit să emită, prin Direcția Juridică, avizul în ceea ce privește plagiatul și retragerea titlului de doctor.
Alte lucrări pentru care CNADTCU a dat verdict de plagiat aparțin unor persoane care au avut sau au funcții publice:
- Bogdan Licu - procuror general adjunct,
- Robert Negoiță - primar fost deputat și primar PSD,
- Mihai Tudose - fost prim-ministru și actual europarlamentar PSD,
- Lucian Netejoru - șeful Inspecției Judiciare,
- Gabriel Vlase - directorul Serviciului Român de Informații Externe (SIE).
Modificările propuse de Sorin Cîmpeanu au creat nemulțumiri în coaliția de guvernare. Dragoș Tudorache de la USR-PLUS a scris pe Facebook că partenerii de coaliție nu au fost consultați cu privire la aceste modificări.
„Îl invit pe domnul ministru Cîmpeanu să prezinte coaliției de guvernare care îi sunt planurile în privința CNATDCU și a metodologiei aferente. Plagiatele au fost o sursă de degradare morală a societății și au creat o imagine a unei țări în care furtul se poate legifera și este cauționabil etic și moral. Sorin Cîmpeanu trebuie să înțeleagă realitatea așa cum este ea, să își accepte datoriile de membru al unui guvern de coaliție și să nu ia decizii în chestiuni atât de delicate fără consultarea partenerilor”, a scris Dragoș Tudorache.
